Incercarea de a face pariul corect pentru cursul euro\/leu a iscat controverse aprinse chiar si intre analistii aceleiasi trezorerii in multe dintre bancile comerciale ce au dat curs invitatiei BUSINESS Magazin de a face o prognoza pentru finele lunii iunie. O parte au revenit de mai multe ori asupra valorilor initiale, hotarandu-se cu greu pe ce sa parieze. „Nu mai poti sa faci nici o previziune bazata pe ceea ce ai invatat la scoala“, spune unul dintre ei, explicand ca, cel putin teoretic, majorarea dobanzii de politica monetara cu 0,5% operata de banca centrala la 7 ianuarie ar fi trebuit sa incurajeze o apreciere a monedei nationale. Nici pomeneala insa de o astfel de reactie, deprecierea leului continuand la fel de accentuat si in zilele ce au urmat deciziei BNR. <\/p>\n
Piata tinde sa exagereze atunci cand apare o anumita tendinta, fie intr-un sens, fie in celalalt, incearca Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, sa dea o explicatie acestei reactii atipice de pe piata valutara. „Cand se intoarce valul, toata lumea merge cu el si asa se naste un tsunami.“ <\/p>\n
In cazul leului, valul s-a intors in iulie anul trecut, cand a inceput o depreciere aproape constanta, de atunci si pana in prezent declinul depasind si cele mai pesimiste previziuni (care vorbeau de o posibila scadere a monedei nationale pana la 3,35 lei\/euro in luna decembrie). In lipsa unor evenimente majore care sa surpe perspectiva pozitiva a celor ce-si plaseaza banii in Romania, cresterea de valoare a leului va continua nestanjenita si pe mai departe – era una dintre concluziile analizei facute pornind de la opiniile exprimate de bancheri la jumatatea lui 2007. La putina vreme insa, economia mondiala a fost zguduita de criza creditelor ipotecare secundare din Statele Unite, moment in care multi dintre investitori au decis sa renunte la plasamentele apreciate ca riscante (asa cum sunt considerate si cele de pe piata romaneasca). <\/p>\n
Economia Romaniei, la randul ei, a inceput sa-si arate propriile suferinte – inflatia a crescut peste orice asteptari, iar deficitele s-au adancit tot mai mult pe baza unui consum care a explodat odata cu relaxarea conditiilor de creditare. In esenta, inrautatirea indicatorilor macroeconomici ai Romaniei si situatia financiara internationala ce mentine reticenta investitorilor fata de plasamentele in economii emergente sunt principalii factori pe care ii iau in calcul analistii cand isi fac previziunile pentru urmatoarea jumatate de an. Acestui climat economic „alterat“, asa cum il numeste Meral Omer, directorul diviziei de trezorerie de la Libra Bank, i se adauga acum un nou factor: imprevizibilitatea politicilor economice, specifica pentru un an electoral. <\/p>\n
Prin urmare, nu e de asteptat o apreciere a leului in perioada imediat urmatoare, spune Meral Omer, care vede un curs de schimb de 3,65-3,70 lei\/euro pentru iunie 2008 si unul de 3,45-3,50 pentru decembrie. „Pe termen lung, o crestere economica sustinuta, fara crize financiare severe la nivel mondial, creeaza perspective pentru revenirea monedei nationale pe trend de apreciere“, considera directorul trezoreriei de la Libra Bank. <\/p>\n
Nici ceilalti bancheri care au raspuns invitatiei BUSINESS Magazin nu debordeaza de optimism, chiar daca multi vad leul la finele lunii iunie macar un pic mai puternic decat este in prezent, cand raportul leu\/ euro trece constant de 3,6. Adunand prognozele facute de bancheri, rezulta ca in decursul urmatoarelor sase luni moneda nationala ar putea varia extrem de amplu, intre un minim de 3,2 lei\/euro si un maxim de 4 lei\/euro, ajungand sa se plaseze la finele lunii iunie intr-un interval de 3,35 lei\/euro (estimare a Credit Europe Bank) si 3,7 lei\/euro (prognoza venita din partea Eximbank). <\/p>\n
„Nu cred ca banca centrala va lasa cursul sa iasa din intervalul 3,2-3,7 lei\/ euro“, apreciaza Mihai Bogza, presedintele Bancpost. In opinia lui, semnalele pe care le va transmite Banca Nationala a Romaniei se constituie intr-un important factor de influenta pentru piata valutara. „Daca piata va percepe ca BNR intentioneaza sa intervina pentru a tempera miscarile brutale ale cursului, atunci volatilitatea ar putea fi mai redusa“, crede Bogza. Volatilitatea va depinde in prima instanta de vestile privind anumiti indicatori macroeconomici, cel mai important fiind deficitul contului curent al balantei de plati. <\/p>\n
Deficitul extern ramane un motiv de ingrijorare si in viziunea analistilor de la Banca Mondiala, care noteaza intr-un raport recent ca acesta ar putea urca in 2008 la peste 15% din PIB, fata de 14% in 2007 si 10% in 2006. In viziunea Comisiei Nationale de Prognoza, dezechilibrul este usor mai redus, fiind estimat pentru anul in curs la 13,6% din PIB. Iar daca piata va aprecia ca nu se intrevede o tendinta clara de stopare a deteriorarii deficitului, „atunci asteptarile privind o eventuala ajustare brutala vor duce la miscari speculative ce vor mentine volatilitatea ridicata“, spune Bogza. In acelasi sens pot actiona si o eventuala accelerare a inflatiei, dar si persistenta efectelor generate de criza internationala de lichiditati. In aceste conditii, presedintele Bancpost considera „hazardata“ orice predictie privind evolutia cursului pe urmatoarele luni, plasandu-se in tabara analistilor ce au ales sa se abtina de la a face un pronostic. <\/p>\n
<\/p>\n
Ameliorarea dezechilibrelor economice – deficitul si inflatia – ar duce insa la scaderea riscului de tara, afirma Rozalia Pal, senior economist al UniCredit Tiriac. In acest fel s-ar asigura o expunere mai redusa a cursului de schimb la schimbarile climatului investitional global. Pal spune ca ar fi de preferat o tendinta de depreciere, atata vreme cat ea sustine corectia deficitului extern si capacitatea de export a tarii; totusi, continuarea deprecierii cu volatilitate mare ar insemna scaderea atractivitatii pentru investitorii straini, cu efecte negative asupra cresterii economice. Revenind insa la tendintele imediate, pentru urmatoarea jumatate de an economistul UniCredit Tiriac prognozeaza un inceput de an „nu prea linistit“ si un curs de 3,55-3,6 lei\/euro in iunie 2008. <\/p>\n
Au aparut prognoze ale unor analisti straini care cred posibila o crestere a deficitului comercial al Romaniei pana la 17-18% din PIB, considerate insa exagerate de Lucian Anghel, economist-sef al Bancii Comerciale Romane. Cresterea de 4 procente inregistrata anul trecut fata de 2006 „nu se va replica automat si anul acesta“, spune Anghel, argumentand ca 2007 a fost un an special, primul de dupa aderarea la Uniunea Europeana, in care in balanta comerciala s-au resimtit puternic importurile amanate pentru a beneficia de eliminarea taxelor. „Era, asadar, cumva de asteptat sa existe o crestere mai puternica a deficitului“, apreciaza economistul-sef al BCR, anticipand pentru 2008 un nivel de deficit de circa 14,7% din PIB. <\/p>\n
Si in privinta inflatiei – o alta surpriza neplacuta a anului trecut – Anghel prefera sa puna in discutie un scenariu relativ optimist, „dar nu imposibil“, in care inflatia va cobori pana la 4,8% – una dintre conditiile esentiale fiind insa ca „vremea sa ne ajute, sa nu mai fie seceta si sa avem un an agricol bun“. In conditiile in care economia Romaniei este „meteodependenta“, o productie agricola slaba poate da peste cap intreg bunul mers al lucrurilor. Pentru 2008, tinta de inflatie stabilita de BNR este de 3,8% plus sau minus un punct procentual, iar prognoza prezentata de banca centrala este de 4,3%. Anul trecut, BNR a revizuit in crestere prognoza pentru sfarsitul lui 2007, la 5,7% pe an, cifra depasita insa de realitate, anul 2007 incheindu-se cu o inflatie de 6,57%. <\/p>\n
Poate in aceste conditii o apreciere a leului sa mai sustina dezinflatia, asa cum a facut-o in prima jumatate a anului trecut? Cel putin in urmatoarele luni, cursul va fi probabil foarte volatil, apreciaza economistul-sef al BCR, care avanseaza pentru finele lunii iunie o paritate de 3,45-3,5 lei\/euro si de 2,48-2,42 lei\/dolar. Pana atunci, Anghel nu exclude nici deprecieri punctuale pana la un minim de 3,8 lei\/euro, dar nici, in sens opus, aprecieri pana la maxim 3,4 lei\/euro. <\/p>\n
Si totusi, BNR nu va lasa moneda sa cada sub pragul de 3,7 lei pentru un euro, estimeaza pentru BUSINESS Magazin Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. O depreciere sub acest nivel ar crea mari probleme celor care au luat credite in valuta – iar banca centrala numai de o criza a sistemului bancar nu mai are nevoie acum. Cei ce s-au imprumutat in valuta – si care resimt orice depreciere a monedei nationale in rata pe care o platesc luna de luna – nu sunt deloc putini la numar: statisticile BNR arata ca din totalul creditului neguvernamental, mai bine de 53% este denominat in valuta. Mai precis, dintr-un total de peste 40,65 miliarde de euro al creditului neguvernamental la finele lunii noiembrie, mai bine de 21,56 miliarde de euro erau imprumuturi in valuta. Iar statisticile nu reflecta intru totul realitatea, dat fiind ca multe banci au operat masiv „exportul“ portofoliilor de credite in valuta catre bancile-mama, pentru a ocoli restrictiile BNR. <\/p>\n
Impactul scaderii leului este cu atat mai periculos cu cat, pe masura ce bancherii au adoptat norme proprii de creditare, gradul de indatorare a urcat la multe banci spre 70% din venitul lunar. „Pentru cine s-a indatorat la maxim, o depreciere serioasa a leului poate insemna acum ca trebuie sa isi duca aproape tot salariul la banca“, puncteaza Ionut Dumitru. Iar perspectiva pentru urmatoarele luni nu e optimista: „leul va fi din nou in corzi“, spune el, prognozand un raport de 3,65 lei\/euro in martie si de 3,6 lei\/euro in iunie. Motivele sunt in esenta aceleasi: o inflatie ce urca in viziunea economistului Raiffeisen la 8% in martie-aprilie, cu preturi administrate a caror majorare nu mai poate fi amanata, iar criza internationala se va acutiza sub impactul unor noi vesti negative din Statele Unite. <\/p>\n
Astfel de vesti prind in ultima vreme din ce in ce mai mult contur. Saptamana trecuta, spre exemplu, banca de investitii Goldman Sachs anunta ca se asteapta la o recesiune a economiei SUA in acest an, anticipand ca Rezerva Federala va reduce rata dobanzii la 2,5% pana in trimestrul al treilea. O astfel de reducere ar usura povara institutiilor financiare si a celor care acum nu isi mai pot plati datoriile catre banci, insa ar duce economia americana in recesiune. In plus, tot mai multe grupuri financiare americane raporteaza pierderi cauzate de criza creditelor ipotecare, iar o posibila recesiune in America nu-si va face simtite efectele doar la nivel local; in ultimul sau raport privind riscurile pentru economia globala, publicat saptamana trecuta, Banca Mondiala afirma ca o recesiune in SUA, coroborata cu o majorare brusca a pretului petrolului, ar putea duce la un recul drastic al economiei globale in 2008, astfel de riscuri devenind mai periculoase decat amenintarile teroriste sau catastrofele naturale. <\/p>\n
<\/p>\n
„Romania nu va putea fi ocolita in vreun fel de asemenea probleme“, spune Georgiana Constantinescu, research analyst al Credit Europe Bank. Problemelor generate de cresterea aversiunii la risc a investitorilor li se adauga si „estimarile nu foarte optimiste privind economia nationala“, respectiv o inflatie pe care si Constantinescu o vede undeva la 8% in prima jumatate a anului si un deficit de cont curent in urcare. „Nu trebuie insa sa uitam nici ca anul acesta este electoral, iar o politica fiscala restrictiva va fi destul de greu de gestionat“, spune Constantinescu. Fara ajutorul politicii fiscale si salariale, tinta de inflatie pentru finalul anului 2008 si stabilitatea cursului par greu de atins, confirma Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING Bank Romania. La finele perioadei ianuarie-iunie, un euro ar ajunge sa valoreze in opinia lui intre 3,6 si 3,65 lei, iar un dolar intre 2,45 si 2,5 lei. Chidesciuc este, de altfel, si cel mai pesimist dintre bancherii ce au facut prognoze pentru BUSINESS Magazin, neexcluzand posibilitatea sa fie atins pragul de 4 lei\/euro.
\nSi Alexandru Anghel, dealerul-sef al Egnatia Bank, creioneaza un scenariu in care cursul euro\/leu ar putea ajunge la 4 lei\/euro in absenta unor actiuni din partea bancii centrale. „Cursul se va duce in sus si in continuare datorita faptului ca strainii cumpara“, este de parere Anghel, „iar daca BNR nu intervine direct, vanzand valuta, sau indirect, printr-o crestere semnificativa de dobanda, putem avea probleme mari“. In lipsa unor astfel de actiuni, leul ar putea ajunge spre un raport de 4 lei\/euro undeva in decursul urmatoarelor 1-3 luni, date fiind conditiile pietei internationale si ale celei locale. <\/p>\n
Catalina Constantinescu, analist al ABN Amro, spune ca pentru prima jumatate a anului 2008 ar fi de asteptat ca leul sa fie in continuare sub presiune, inclusiv pentru ca aversiunea fata de risc a investitorilor va face ca orice informatie negativa dinspre economia romaneasca sa conteze mai mult decat intr-un context extern calm. Dezechilibrul extern mare, acoperit insuficient prin investitii straine directe, precum si accentuarea presiunilor inflationiste in primul trimestru vor fi principalii factori care vor influenta perceptia investitorilor fata de leu. In aceste conditii, desi anticipeaza o volatilitate mai mica decat in a doua jumatate a anului 2007, analistul ABN Amro prognozeaza pentru primele sase luni un nivel maxim de depreciere pentru leu pana la 3,7 lei\/euro si unul de apreciere pana la 3,4. Pentru jumatatea anului, „pariul“ ei este pentru un leu in intervalul de 3,52-3,57 lei\/ euro – sub cel cu care ne-am obisnuit in ultimele saptamani. <\/p>\n
Deocamdata, banca centrala isi continua lupta cu inflatia cu propriile parghii: a majorat, in prima sedinta de politica monetara din acest an, dobanda de la 7,5% la 8%, intr-o incercare de a mai tempera dinamica inalta a cererii interne. Din arsenalul bancii centrale mai face parte si posibilitatea de „secare“ a pietei valutare de leii in exces, printr-o sterilizare puternica – o parghie pe care BNR a folosit-o pana acum din plin. Indeosebi la finele anului 2007, banca centrala a parut deosebit de preocupata sa monitorizeze nivelul lichiditatilor din sistem si nu a ezitat sa faca si zilnic operatiuni de sterilizare. In plus, au fost luarile de pozitie ale oficialilor BNR, prin care s-a transmis un mesaj foarte clar de sustinere a monedei nationale. Pe tot parcursul anului 2008, banca centrala va aplica aceeasi politica monetara, de sterilizare a excesului de lichiditate si de corelare a dobanzii de referinta cu nivelul inflatiei, considera Daniel Buzatu, dealer-sef la Banca Romaneasca. Si el, asemeni celor mai multi dintre bancheri, anticipeaza noi cresteri ale dobanzii de politica monetara, „catre nivelul de 8,5% in prima jumatate a anului“. <\/p>\n
Rozalia Pal, senior economist al UniCredit Tiriac, spune la randul ei ca se asteapta la o continuare a politicii monetare ferme, ceea ce ar implica inca o crestere de 0,50 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara in sedinta urmatoare a consiliului BNR din 4 februarie. Conform lui Pal, dobanda va ramane pe tot parcursul anului la acest nivel, relativ ridicat in comparatie cu cel din alte piete emergente, si va fi dublata, ca instrument de baza al politicii monetare, de un control strict al lichiditatii pe piata monetara si de pastrarea restrictiilor in ceea ce priveste rezervele minime obligatorii constituite de banci la BNR. <\/p>\n
Aceste masuri vor da insa roade mai tarziu, dupa prima jumatate a anului. Daniel Buzatu anticipeaza o posibila inversare a deprecierii leului, sustinuta de reintoarcerea fluxurilor de capital strain. Astfel, in al doilea semestru, ar putea incepe revenirea catre un nivel de 3,35 lei\/euro. Pana atunci insa, tendinta principala va fi aceea de „asezare“ a cursului in jurul unei valori medii de 3,50 lei\/euro, cu un interval de variatie cuprins intre 3,35 si 3,70 lei\/euro, estimeaza Buzatu. <\/p>\n
Tot in jurul nivelului de 3,35 lei\/euro la sfarsitul anului vede leul si Ciprian Dascalu, trader la Millennium Bank. Pana acolo insa, parcursul monedei nationale este extrem de sinuos. Un deficit de cont curent peste 10% din PIB nu este sustenabil, mai ales cand finantarea lui prin investitii straine directe se reduce, iar aceasta mentine presiunea de depreciere; pe de alta parte insa este de asteptat ca aceasta presiune sa fie moderata de cresterea dobanzii de catre BNR. Analistul bancii portugheze anticipeaza ca raportul euro\/leu va incheia prima jumatate a anului in jur de 3,60. Mai inainte insa va exista si o corectie a cursului pana la un nivel de 3,70 lei\/euro, care ar trebui sa conduca la o ameliorare a dezechilibrului extern si deci sa permita, pe termen mai lung, o ulterioara redresare a leului. La polul opus, Radu Petrea, directorul trezoreriei OTP Bank Romania, crede ca o scadere mai serioasa a leului ar trebui sa apara abia in a doua parte a anului: „Perceptia pietei la momentul de fata pare sa fie ca leul este inca supraevaluat si ca urmare exista inca presiune la cumparare in raportul euro\/leu“. In urmatoarele sase luni directorul OTP Bank pariaza pe un euro de peste 3,4420-3,4856 lei, cu o valoare minima a leului de 3,84 lei\/ euro si una maxima de 3,48 lei\/euro. <\/p>\n
<\/p>\n
Cu un lucru par insa a fi de acord aproape toti analistii care au raspuns BUSINESS Magazin: amplitudinea miscarilor va fi, cel putin pentru prima jumatate a lui 2008, mai redusa decat cea de la finele anului trecut. Intr-un declin de neoprit, fata de 3,1 lei\/euro la inceputul lui iulie, leul a pierdut pana la sfarsitul lui decembrie mai bine de 16%. In 2008 lucrurile par a se schimba insa, si chiar daca in prima jumatate a anului volatilitatea va fi destul de insemnata, „sensibila la publicarea indicatorilor macro de sfarsit de an“, ulterior nu vor mai fi fluctuatii atat de mari, considera Lidia Olaru, trader la Volksbank Romania. Pana in iunie, leul va oscila intre un minim pe care ea il plaseaza la 3,9 lei\/euro si un maxim de 3,3 lei\/euro – oscilatii ce vor fi dictate in principal de pozitiile investitorilor straini. Si Ella Kallai, economist-sef al Alpha Bank Romania, anticipeaza un curs de schimb oscilant, desi cu salturi mai putin impresionante decat anul trecut: „Ne asteptam ca dinamica de curs de schimb sa aiba tiparul \u00abdintilor de fierastrau\u00bb, cu o panta foarte lina descrescatoare“. Datele disponibile pana in prezent o fac pe Kallai sa preconizeze pentru finele lunii iunie un raport leu\/euro intre 3,475 si 3,525, cu un maxim al leului in aceasta perioada de 3,4 lei\/euro si un minim de 3,6 lei\/euro. <\/p>\n
Pentru Luminita Runcan, directorul trezoreriei de la Banca Transilvania, amplitudinea medie de variatie a cursului ar putea fi in jur de 10%, cu un maxim in primele sase luni de 3,35 lei\/euro si un minim de 3,77 lei\/euro. Cristian Dinescu, directorul directiei de trezorerie si piete de capital de la MKB Romexterra Bank, vorbeste la randul sau de o crestere a volatilitatii in primul semestru, „inclusiv in intervalul unei singure zile, cu miscari de 1-2% aproape pe tot parcursul perioadei“. Un interval de fluctuatie de 3,32-3,73 lei\/euro in aceasta perioada este apreciat ca „rezonabil, chiar daca este destul de larg“. <\/p>\n
Urmarind argumentatiile aduse de fiecare analist in parte, este evident ca fata de precedenta editie a „pariului pe curs“ al BUSINESS Magazin, din vara trecuta, variabilele luate in calcul arata altfel. Inflatia atunci inca era in grafic, deficitul de cont curent era mare, dar nu conta atat de mult cat conteaza intr-o epoca in care investitorii straini se sperie de recesiuni si de crize globale, majorarile de salarii si de pensii decise de guvern nu incepusera sa-si faca efectul in economie, iar numarul celor ce luasera credite in valuta era mai redus decat acum. Schimbarile petrecute intre timp vor influenta deci cursul in prima parte a anului si nici chiar cele mai optimiste scenarii de evolutie nu mai vad capabil leul sa creasca mai mult de pragul de 3,5 pentru un euro. Si chiar daca va ajunge acolo, un lucru e cert – recordul de vara trecuta, de 3,1 pentru un euro, nu se mai poate intoarce; discursurile despre intoarcerea leului tare mai au de asteptat cel putin pana la toamna. <\/p>\n
\n
\nSe fac pariurile<\/a> Greu de acceptat poate, intr-o perioada in care leul pare iremediabil impins in corzi de moneda europeana, ca majoritatea bancherilor cred ca la jumatatea anului vom avea o moneda nationala ceva mai puternica decat in prezent. Optimismul lor este insa extrem de moderat si nu exclude nici deprecieri accentuate spre valori de 4 lei\/euro.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[7267,7216,6761,930,8349,7127,7735,7457],"class_list":["post-9347","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-banci","tag-bursa","tag-curs","tag-euro","tag-leu","tag-macroeconomie","tag-moneda","tag-servicii-financiare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9347","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9347"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9347\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30464,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9347\/revisions\/30464"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9347"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9347"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9347"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nPariul a fost pierdut
\n<\/a>Fata morgana<\/a>
\nVesti mai bune, doar spre vara<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"