{"id":9270,"date":"2008-01-08T22:00:00","date_gmt":"2008-01-08T22:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=9270"},"modified":"2026-04-02T10:58:36","modified_gmt":"2026-04-02T10:58:36","slug":"castiguri-in-vreme-de-criza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=9270","title":{"rendered":"Castiguri in vreme de criza"},"content":{"rendered":"

Cam asa ar putea suna filozofia burselor pe care se pot tranzactiona produse derivate. Principala piata de la noi din acest sector este Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), locul unde se pot incheia contracte futures sau optiuni pe produse derivate din actiuni listate la Bucuresti, din cursul de schimb valutar sau din metale pretioase. „Pe piata de la Sibiu speculatorii pot castiga din orice variatie a cotatiilor, indiferent daca este vorba de crestere sau de scadere. Acesta este unul dintre marile avantaje ale bursei la termen, unic in Romania, faptul ca tranzactionarea poate fi inceputa direct prin vanzare“, explica Teodor Ancuta, presedintele BMFMS. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Procedeul de start al tranzactionarii direct prin vanzare (nu prin cumparare, asa cum se intampla pe piata spot) se nu-meste „vanzare in lipsa“. Practic, se incheie un contract prin care vinzi un pachet de actiuni, pe care nu le detii, la un anumit pret, si te angajezi sa le rascumperi la o data si la un pret prestabilite. Prin con-tractele incheiate la bursa sibiana se realizeaza tranzactii in marja, adica sunt cumparate sau vandute actiuni cu bani imprumutati de la broker, garantia ceruta fiind de minimum 15-20% din valoarea contractului. Acest tip de tranzactii maresc substantial profitul posibil, insa si pierderea poate fi la fel de mare. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Contractele futures reprezinta un angajament standardizat intre doi parteneri, prin care unul se obliga sa vanda un anumit activ, iar celalalt sa cumpere. Pretul este stabilit la incheierea contractului, la fel si data de executie. In functie de pretul activului din piata reglementata (BVB cu piata principala, in cazul activelor ce au ca suport actiuni listate pe aceasta piata), unul dintre cei doi parteneri va castiga, iar celalalt va pierde. Tranzactionarea derivatelor este „un joc cu suma nula“, cum spune Ancuta, in care finantarea profitului unei parti vine din pierderea celeilalte. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Pentru a deschide o pozitie pe futures, investitorul trebuie sa fie foarte sigur ca evolutia intuita de el este cea corecta, nu cea pe care o doreste partenerul de contract. <\/span>La inceputurile pietei la termen, in urma cu cateva sute de ani, cand producatorii si comerciantii au decis sa isi acopere riscurile de fluctuatie a preturilor marfurilor, nu existau perdanti. Astfel de contracte se realizeaza in continuare pentru multe tipuri de marfuri, fara a exista un perdant intre cele doua parti: este cazul produselor derivate folosite ca instrumente de acoperire a riscului (hedging), foarte utilizate de pilda pentru eliminarea riscului valutar. La ora actuala, de produse derivate uzeaza deopotriva speculatorii (cei care deschid pozitii pentru a profita de pe urma variatiei cotatiilor, fara a detine in portofoliu activul suport – marfa, actiunea sau valuta pe care se construieste produsul derivat) si hedgerii (persoanele expuse riscului de fluctuatie a unui pret si care incearca acoperirea respectivului risc, detinand deopotriva in portofoliu activul suport si contracte futures construite pe acelasi activ suport – de pilda, daca are actiuni SIF si anticipeaza ca ele vor scadea, investitorul poate vinde contracte futures cu activ suport SIF, mizand pe aceasta scadere). <\/o:p><\/span><\/p>\n

„In momentul de fata, speculatorii sunt categoria de investitori activi la Bursa de la Sibiu, reprezentand circa 80-85% din totalul contractelor incheiate, restul de 15-20% fiind pozitiile care apartin hedgerilor“, spune Teodor Ancuta. Prezenta slaba a hedgerilor este pusa pe seama lichiditatii scazute a pietei. „Pentru un exportator, acoperirea riscului valutar este foarte dificila la Sibiu atunci cand este vorba de sume mari. Chiar si la sume mici, cum ar fi 50.000 de euro, un exportator are nevoie de mai multe zile pentru acoperirea riscului cu contracte futures la Sibiu. La sume mari nici macar nu se poate“, explica Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania. <\/o:p><\/span><\/p>\n

La bursa de la Sibiu, doar investitorii mici si medii pot acoperi riscul rezultat din variatia unor pozitii deschise pe piata spot de la Bucuresti, spune Adrian Simionescu, director general al societatii de brokeraj Vienna Investment Trust. „Pentru un investitor mare este imposibil. La cateva milioane de titluri SIF ar trebui sa deschida mii de pozitii la Sibiu, mult peste posibilitatile pietei din acest moment.“ In primele trei trimestre ale anului trecut, media zilnica a contractelor incheiate se ridica la 15.000. <\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/p>\n

Castigurile posibile din variatia negativa a cotatiei nu au fost suficient de atractive in momentul declansarii crizei bursiere din vara. Incertitudinea de la Bucuresti a lovit si in lichiditatea bursei la termen din Sibiu. „Criza internationala a fost unul dintre factorii negativi simtiti la Sibiu, unde a fost vizibila o scadere a lichiditatii. Abia in ultimele saptamani interesul jucatorilor a revenit la cote mai mari“, arata presedintele BMFMS. In primele 11 luni ale anului 2007, la Sibiu au fost incheiate peste 3,3 milioane de contracte futures, cu o valoare totala de 3,15 miliarde de euro. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Lichiditatea ramane scazuta la Sibiu, din cauza absentei investitorilor mari si a dificultatii reprezentate de acest tip de tranzactionare. Castigurile pot fi mari, dar si pierderile sunt pe masura. La Bucuresti, pe piata spot, probabilitatea de a pierde banii investiti este mult mai mica decat cea de la Sibiu, „de aceea e bine sa inveti foarte multe despre tranzactionare inainte de a deschide pozitii long sau short pe piata futures. Daca esti incepator, asa cum sunt majoritatea investitorilor, mai bine nu te bagi“, sustine un investitor care a dorit <\/span>sa-si pastreze anonimatul. <\/o:p><\/span><\/p>\n

In plus, oferta de produse lichide – pentru care un speculator poate gasi un partener necesar incheierii contractului – este foarte redusa. La bursa sibiana, doua genuri de contracte realizeaza acum 90% din totalul tranzactiilor incheiate: derivatele cu activ suport pe SIF 2 Moldova (simbol DESIF2) au insumat, in perioada ianuarie-noiembrie 2007, 47,2% din totalul contractelor tranzactionate, iar cele pe SIF 5 Oltenia (simbol DESIF5) au strans 43,3% dintre contracte.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Profiturile ce s-au putut obtine pe aceste contracte in ultimele luni de variatii mari ale cotatiei sunt substantiale insa. In perioada octombrie-noiembrie a anului trecut, pretul DESIF5 cu scadenta in decembrie a scazut de la 4,64 lei la 3,84 lei\/actiune, ceea ce inseamna o fluctuatie de pret de 17,2%. „Speculatorii care au prevazut tendinta de depreciere a SIF au putut castiga circa 145%, raportat la suma investita (adaugand si marja de tranzactionare), intr-un interval de aproximativ o luna“, spune Decebal Todarita. DESIF2 a scazut, in aceeasi perioada, cu 19%, de la 3,74 lei la 3,03 lei\/actiune. Profitul posibil prin contracte futures pe acest produs a fost deci de aproape 160%. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Avem si un exemplu de castig prin operatiuni combinate pe piata spot (piata principala a BVB) si piata futures de la Sibiu. „Sa cumperi actiuni si sa fii sigur de castig este imposibil. Povestea se schimba insa atunci cand cumperi pe o bursa si vinzi pe alta. Strategia se numeste arbitraj si nu aduce castiguri exorbitante, dar are risc zero atunci cand este aplicata asa cum trebuie“, spune Mugur Anghelache, investitor cu experienta la BVB si Sibiu, creatorul unui forum destinat exclusiv investitorilor in titluri listate, www.bursanoastra.ro<\/a><\/span>. <\/o:p><\/span><\/p>\n

Arbitrajul, utilizat cel mai des de fondurile de investitii pentru hedging, presupune cumpararea de actiuni pe piata spot si, in acelasi timp, vanzarea de contracte derivate pe acelasi activ suport la Sibiu, alegand o scadenta convenabila. „Am calculat aceasta oportunitate pentru 50.000 de actiuni SIF 5 Oltenia, respectiv 50 de contracte DESIF5 (multiplul este de 1.000 actiuni\/contract), cu scadenta la 31 martie 2008“, spune Mugur Anghelache. Toate tranzactiile au fost efectuate pe data de 22 noiembrie 2007. Profiturile estimate pentru data scadentei au fost evaluate dupa doua scenarii, pesimist si optimist. Investitia initiala necesara este de 213.000 de lei, din care 183.000 de lei pentru cumpararea a 50.000 de actiuni pe piata spot, cu un comision inclus de 0,7%, si 30.000 de lei pentru incheierea a 50 de contracte futures, cu un comision de 135 de lei si o marja de 600 de lei. <\/o:p><\/span><\/p>\n

<\/p>\n

La data scadentei, in cazul pesimist, in care pretul pe piata spot ajunge la 5 lei si este nevoie de o investitie suplimentara pentru a mentine marja de 42.500 de lei, profitul final este de 25.500 de lei, adica 10% in patru luni sau 30% anualizat. In cazul optimist, cu pretul la 4 lei, nu este nevoie de investitia suplimentara, iar banii din contractele futures sunt recuperati integral; profitul de 25.500 de lei reprezinta 12% la patru luni sau 35% anualizat din suma totala de 215.000 de lei (in care sunt incluse si comisioanele de vanzare). „Intr-un caz mai optimist decat atat, adica SIF Oltenia la 3,5 lei\/actiune, in decursul celor patru luni din noiembrie pana in martie, contul futures e alimentat cu maximum 32.500 de lei profit, capital ce poate fi depus intr-un fond de investitii cu grad redus de risc, ceea ce ar aduce un profit suplimentar“, calculeaza Mugur Anghelache. In conditiile in care indicii BET si BET-FI nu au adus randamentele asteptate in 2007, doua-trei operatiuni de arbitraj ar putea asigura deci profit.<\/o:p><\/span><\/p>\n

Conditiile de scadere observate odata cu startul crizei ipotecare americane au fost perfecte pentru verificarea strategiilor de tranzactionare. <\/span>„Functia de baza a tranzactiilor futures ramane hedgingul, adica protejarea portofoliilor de actiuni sau valute. <\/span>„Pentru cei care si-au acoperit integral sumele investite, castigurile in urma corectiilor din a doua parte a anului sunt enorme“, spune Alin Aleman, director al departamentului de dezvoltare si produse noi al bursei sibiene <\/o:p><\/span><\/p>\n

Produse derivate au fost lansate din septembrie si la Bursa de Valori Bucuresti, avand ca suport cotatiile indicilor BET si BET-FI. Volumele de tranzactionare insa sunt foarte reduse, in trei luni fiind incheiate doar 54 de contracte pe scadenta decembrie, in valoare totala de circa 436.000 de euro. „Din experienta burselor din Europa care au introdus recent produse derivate putem spune ca vor trece cel putin sase luni pana cand numarul contractelor incheiate va fi semnificativ“, a declarat Stere Farmache, directorul general al BVB. Concurenta pe care derivatele bursei de la Bucuresti o va face pietei la termen de la Sibiu este considerata benefica, marind atractivitatea produselor futures. „Concurenta ajuta la dezvoltarea pietei, iar piata de la Sibiu este indeajuns de puternica ca sa continue sa creasca. Mai mult, intentionam sa lansam la randul nostru o piata spot pentru a ne extinde operatiunile“, spune Teodor Ancuta.<\/o:p><\/span><\/p>\n

De asemenea, la solicitarea investitorilor institutionali, urmeaza ca activitatea de compensare si garantare a tranzactiilor sa se realizeze prin intermediul bancilor custode, marind astfel credibilitatea, spune Ancuta. In prezent, activitatea de garantare, decontare si compensare se realizeaza doar prin intermediul Casei Romane de Compensatie SA Sibiu (CRC), singura institutie autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Aparitia bancilor custode in activitatea de garantare va usura accesul investitorilor, acestia nemafiind nevoiti sa devina membri compensatori in cadrul CRC. <\/o:p><\/span><\/p>\n

In fine, dar nu in cele din urma, incercarea de a spori lichiditatea pietei, bursa sibiana va lansa, luna aceasta, institutia „market-maker“-ului, adica a formatorului de piata, care mentine lichiditatea prin stabilirea si oferirea unor preturi pentru instrumentele tranzactionate. Aceeasi intentie o are si conducerea Bursei de la Bucuresti. „Prezenta formatorului de piata ofera clientilor siguranta unui pret de cumparare\/vanzare. Totodata, investitorii vor putea sa isi inchida mai usor pozitiile, pentru ca vor gasi contrapartida in piata“, explica presedintele bursei din Sibiu. Principala facilitate acordata market-maker-ilor va fi scutirea de la plata comisionului de tranzactionare.<\/p>\n

<\/p>\n

\n

Se intampla la Sibiu<\/o:p><\/a><\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bursa de Valori Bucuresti a oferit randamente scazute in 2007, iar investitorii intrati in a doua jumatate a anului in piata au inregistrat chiar pierderi. Cum nici 2008 nu a inceput extraordinar de bine, se pune intrebarea ce poti face ca investitor atunci cand piata scade? Incerci sa castigi pariind pe scadere.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7216,7633,8298,8302,7286,7128,7705],"class_list":["post-9270","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-bursa","tag-investitori","tag-marfuri","tag-pierderi","tag-randament","tag-tranzactii","tag-valori"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9270","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9270"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9270\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30397,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9270\/revisions\/30397"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9270"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9270"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9270"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}