Dacian si Darius sunt acum pe val", spune ingandurat Gheorghe Tripon, dezvoltatorul afacerii cu energie eoliana Green Energy, care are instalata o turbina eoliana la Tulcea, despre doi dintre partenerii sai de afaceri, fratii Dacian si Darius Nath, care au vandut jumatate din planurile lor de dezvoltare catre compania italiana Enel. De fapt, miscarea fratilor Nath este una dintre cele mai visate optiuni de parteneriat de catre toti cei cativa dezvoltatori de proiecte pentru energie eoliana in Romania – care pot fi numarati pe degetele de la o mana. <\/p>\n
Motivele pentru care un partener international din domeniul energetic este asteptat cu sufletul la gura de investitori ar fi mai multe, dar doua sunt cele mai importante: faptul ca acesta le poate aduce forta financiara, dar si faptul ca ii poate "baga in fata" pentru achizitia de turbine eoliene noi. <\/p>\n
Marii producatori internationali de turbine (Vestas – Danemarca, GE – SUA, Siemens – Suedia, Mitsubishi – Japonia, Nordex – Germania, DEwind – Germania, Enercon – Germania, Fuhrlanderm – Germania, Gamesa – Spania, Suzlon – India) au liste de a steptare pe aproximativ trei ani, insa au si contracte-cadru semnate cu marile grupuri energetice internationale, carora le pot vinde turbine mai devreme. Gheorghe Tripon, care a cumparat pana acum o turbina second-hand si mai asteapta sosirea urmatoarelor doua peste doua luni – tot second-hand -, sintetizeaza simplu situatia: "Noi toti jucam in liga mica, dar ei (fratii Nath, care au intrat in parteneriat cu Enel – n.red.) au trecut in liga mare". <\/p>\n
"Noi toti" sunt aproximativ 50 de oameni de afaceri care s-au asociat de la doi pana la 20 intr-o afacere si au inceput cam din 2000 proiecte de dezvoltare eoliana: acum sunt instalate 22 de turbine in toata tara, dintre care 12 sunt ale fratilor Nath, una a Green Energy, una a Electrogrup, trei ale Rosal (compania controlata de Silviu Prigoana), una a Ileximp Baia Mare si patru ale Pentium Baia Mare (dintre care una a fost recent vanduta). Toti au aceleasi probleme: bancile nu prea le acorda credite pentru dezvoltare – fie ca aceasta inseamna achizitie de terenuri, fie de echipamente -, deoarece o astfel de afacere nu este de traditie in Romania si nu au acces la turbine.<\/p>\n
De asemenea, desi cativa dintre ei au dezvoltat proiecte in Baia Mare sau Bistrita (Ileximp, Blue Line), "tara fagaduintei" pentru acestia ramane Dobrogea. "Conform studiilor, dar si experientelor unor investitori, alte zone din tara unde este vant bun nu sunt rentabile; singura zona rentabila pentru energie eoliana este Dobrogea", spune Gheorghe Tripon, care s-a orientat catre energie cu trei-patru ani in urma, cand un prieten l-a rugat sa ii gaseasca o solutie de curent electric ieftin pentru a-si alimenta o fabrica de alcool. <\/p>\n
Dupa ce a analizat mult timp varianta cogenerarii, a ajuns la concluzia ca este destul de scumpa pentru posibilitatile lui materiale si a ajuns astfel la varianta centralelor eoliene, varianta cea mai abordabila din punct de vedere investitional. Si a inceput, ca toti ceilalti operatori de pe piata, prin concesionarea unui teren cu "vant bun" si a unei turbine eoliene, la mana a doua. "Achizitia second-hand nu a fost numai pentru ca asa vrem noi, ci pentru ca nu prea ai de unde sa cumperi turbine noi, ca mic investitor", spune directorul Green Energy, care a concesionat impreuna cu doua companii partenere (Blue Line si Electrogrup) o suprafata de 180 hectare de teren in comuna Valea Nucarilor, din judetul Tulcea. <\/p>\n
Fiecare dintre cei trei parteneri a instalat cate o turbina eoliana, planurile de viitor fiind insa mult mai mari. "Intentia noastra, in calitate de consortiu, pentru Valea Nucarilor, este sa facem un parc cu o putere de 60 MWh", spune Tripon. Aceasta inseamna ca toate trei grupurile care fac parte din consortiu vor instala minim 24 de turbine (daca ar fi noi, cu capacitate de 2,5 MW) si maxim 80 de turbine eoliene (daca turbinele vor fi la mana a doua, cum probabil vor fi, cu putere instalata de 750 KW). <\/p>\n
Deocamdata, pentru inceputul lui 2008, consortiul va mai instala 8 turbine in Valea Nucarilor, insa fiecare dintre cei trei mai are si alte planuri. Tripon mai are doua proiecte pe energie eoliana: unul in Tulcea, in comuna Valea Teilor, si altul in Constanta. Cele doua proiecte, ce ar trebui sa se intinda pe o suprafata de 300 hectare, presupun investitii de 100 de milioane de euro fiecare, insa Gheorghe Tripon s-a asociat cu mai multti investitori mici romani si germani pentru aceste dezvoltari.Deocamdata nu poate da detalii despre amplasarea exacta a celor doua proiecte, dat fiind ca terenurile pentru ele sunt in curs de semnare. “In Dobrogea, unde toata lumea cauta terenuri cu vant bun, nu poti vorbi despre proiect decat cand ai terenul cumparat sau concesionat”, explica Tripon, adaugand ca a avut mare noroc pentru ca a gasit posibilitatea de a intra in posesia a atat de mult teren in zona cu cel mai bun vant din Romania. <\/p>\n
Daca toata lumea cauta teren pentru dezvoltari eoliene in Dobrogea, ce se intampla de fapt cu terenurile acolo? Florin Mitroi, primarul din comuna Valu lui Traian, judetul Constanta, spune ca s-a saturat deja sa se plimbe “pe dealuri” cu potentiali investitori in energie eoliana. “Cam de trei-patru ani a inceput moda cu turbinele eoliene. De atunci am prezentat terenurile disponibile pentru aproximativ 40 de grupuri interesate si suntem in discutii cu cativa dintre acestia pentru concesiune, respectiv vanzare”, spune Florin Mitroi.
\nSi Alexandru Tudor, viceprimar al comunei Valea Nucarilor, judetul Tulcea, spune ca primaria a concesionat deja doua suprafete de teren pentru astfel de dezvoltari si ca inca sunt discutii. Un client este consortiul Blue Line-Green Energy-Electrogrup, iar celalalt este, bine inteles, secret. “Nu am semnat contractul de concesiune si ei nu sunt de acord sa fie public”, spune Tudor. Cautarile de terenuri nu sunt doar pe raza comunei Valu lui Traian sau in Valea Nucarilor, ci in toata Dobrogea, si s-au soldat, bineinteles, cu cresterea pretului terenurilor. <\/p>\n
Deocamdata, este vorba de o crestere usoara. Insa nu orice teren e bun: trebuie sa nu fie in vale, ci pe coama unul deal sau in camp deschis, si este nevoie de suprafata foarte mare, de la 70 hectare in sus. Pentru ca, desi o turbina are nevoie de 100 de metri patrati, este nevoie de mai mult spatiu pentru ca turbinele sa poata fi legate intre ele si apoi conectate la generator. “Astfel de terenuri sunt cu atat mai greu de gasit cu cat mai mult de jumatate din terenurile din Dobrogea sunt arii protejate (fie ca situri istorice, fie pentru protectia anumitor specii de pasari sau animale). <\/p>\n
Iar daca nu sunt protejate, sunt vanate pentru dezvoltari turistice: “Cand am incercat sa cumparam mai aproape de lacurile din Delta sau de mare, unde vantul e si mai bun, ne-am lovit de concurenta dezvoltatorilor turistici, care au si putere financiara mai mare, dar si de rezistenta autoritatilor, care prefera un hotel unei turbine, datorita veniturilor mai mari pe care le aduce prima varianta la bugetul local”, explica Gheorghe Tripon. <\/p>\n
Cu toate ca terenurile sunt atat de cautate, dat fiind ca le vaneaza atat micii investitori locali, cat si grupuri energetice mari precum Enel, CEZ sau Martifer, pretul n-a urcat prea mult, ramanand pana la 10 euro pe metrul patrat. Insa cum suprafata atat de mare necesara nu prea este in posesia persoanelor fizice, ci a primariilor, la nivelul autoritatilor se poarta predominant discutiile pentru astfel de dezvoltari. Cu primariile a tratat pana acum si Gheorghe Tripon, care spera ca la anul ca fie actionar in trei proiecte eoliene in zona Dobrogei. <\/p>\n
Dat fiind ca nu a putut sa se mute definitiv acolo unde are afacerile, Gheorghe Tripon s-a decis sa faca naveta si tocmai s-a intors de la M\u00fcnchen, unde a mers sa vada un avion de patru locuri, de care are nevoie pentru a ajunge mai repede de la Cluj, unde locuie ste, pana la Tulcea sau Constanta, unde are afacerile. Si trebuie sa i si ia avion mai ales pentru ca nu vrea sa locuiasca in alta parte decat la Cluj, dar, tinand cont ca vrea sa faca afaceri cu energie eoliana, trebuie sa poata ajunge cat mai repede in Dobrogea. <\/p>\n
Dacian Nath, investitorul care si-a vandut jumatate de afacere catre italienii de la Enel, s-a mutat insa de la Cluj la Tulcea de doi ani: “Consider ca o perioada de cativa ani departe de familia mea este una dintre investitiile necesare pentru a-mi dezvolta afacerea”. Cel mai mic dintre fratii Nath considera ca ritmul bun in care si-a dezvoltat afacerea l-a facut atractiv pentru italieni. “Recunosc ca parteneriatul cu Enel este lozul cel mare pentru noi, dar si pentru dezvoltarile eoliene din Romania in general”, spune Dacian Nath. <\/p>\n
Enel, prin subsidiara sa Enel Investment Holding, a achizitionat la sfarsitul lunii octombrie 100% din Blue Line SRL, companie a fratilor Nath care detinea drepturile pentru dezvoltari eoliene de 200 MW. Detaliile despre tranzactie nu au fost facute publice, insa investit ia pe care Enel urmeaza sa o dezvolte pe baza achizitiei Blue Line va reprezenta alocarea pana in 2010, cand urmeaza a fi operationale turbinele, a aproximativ 300 de milioane de euro, dat fiind ca 1 MW putere instalata presupune o investitie de 1,5 milioane de euro. <\/p>\n
Italienii nu sunt la prima investitie eoliana: ei au mai anuntat, cu un an in urma, ca pana in 2009 Enel va dezvolta la Tulcea un proiect de productie de energie eoliana, pentru care va investi 24 de milioane de euro. Faptul ca Enel are la nivel international o capacitate instalata de 19.000 MW in centrale hidroelectrice, eoliene, geotermale si solare, precum si faptul ca a initiat programe de cercetare de 4,1 miliarde de euro pentru energii regenerabile il fac pe Dacian Nath optimist: “Fiind un jucator important pe acest segment, Enel ne va trage si pe noi in sus, din mai multe puncte de vedere – in fata producatorilor de turbine, dar si in fata bancilor”. <\/p>\n
Nath considera ca efectul poate fi hotarator pentru piata de productie de energie eoliana din Romania: “Cand o banca sau un producator de turbine vede ca Enel dezvolta asa ceva in Romania, piata se va dezgheta si toti investitorii in eoliene vor avea de castigat”, spune Nath. Inclusiv Blue Line Energy, cealalta jumatate a afacerii fratilor Nath, ar avea de castigat – cei doi frati bistriteni au vandut catre Enel doar jumatate din proiectele lor, dar au incheiat si un parteneriat de colaborare cu compania italiana, astfel incat sa se poata dezvolta impreuna: “Enel a cumparat drepturile de dezvoltare pentru 200 MW putere instalata din cei 400 MW pe care ii avem noi autorizati”, explica Dacian Nath.Autorizati inseamna ca a fost achizitionat terenul, au fost facute masuratori de vant, au fost luate hartiile necesare de la autoritati, iar cumparatorul poate oricand sa aduca turbinele. Acum nu doar Enel poate sa aduca turbinele, ci si Dacian Nath, care tocmai se pregatea in urma cu cateva saptamani sa plece in Germania, intr-o vizita de lucru la Siemens, care i-au invitat la discutii pentru achizitia de turbine imediat dupa semnarea cu Enel, desi era in baza lor de date de ani de zile. Fratii Nath nu sunt la prima vanzare a unui proiect de energie eoliana, desi tranzactia cu Enel este cea mai importanta pentru ei. <\/p>\n
Ei au incercat domeniul de la sfarsitul anilor ’90, cand lucrau in importul de echipamente si in diverse proiecte industriale cu companii vestice (demontare de fabrici, de exemplu) si s-au gandit sa aduca doua turbine eoliene in Romania. Le-au instalat la Bistrita, apoi au mai adus trei si apoi au urmat altele, toate second hand, pana au facut trei mici parcuri eoliene cu cate trei turbine fiecare. Dar nu sunt nici singurii care au vandut ceva: Pentium SRL, firma baimareana care are doua turbine la Baia, judetul Tulcea, si care a vandut o turbina catre Eol Energy. <\/p>\n
Dan Chincea, unul dintre cei doi proprietari ai Pentium, admite ca ia in calcul si varianta vanzarii intregii afaceri, daca vor fi oferte. "Voiam ca fiecare dintre cei trei frati (Dacian si Darius Nath au si o sora – n.red.) sa aiba un parc propriu, dar ulterior am vandut unul dintre acestea unui producator local, care dorea sa isi alimenteze afacerea cu energie proprie. Parcul vandut a putut avea aceasta soarta deoarece era de capacitate mica", explica Dacian Nath. Omul de afaceri considera insa ca un proiect mare, de ordinul a peste 15-20 MW putere instalata, nu poate fi facut de un mic investitor roman singur: "Eu nu aveam capacitatea sa fac singur proiectul acesta de 200 MW si apoi sa ma duc la Enel sau la o alta companie sa i-l vand. <\/p>\n
Si asa vor proceda probabil si alti investitori dintre cei care mai dezvolta acum". Nath precizeaza insa ca vor avea mai mult succes investitorii care au mers pe proiecte mari si foarte mari si ca micile investitii ar putea fi achizitionate doar de producatori romani care au nevoie de energie ieftina. "Niciun investitor strategic nu va fi interesat de un proiect mic", puncteaza Nath. Desi are acum foarte mult de lucru pentru dezvoltarea celor 400 MW (ai sai si ai Enel, cu care lucreaza in parteneriat), Nath mai are si alte proiecte: dezvoltari eoliene in nordul Moldovei si proiecte de agricultura ecologica, pentru care a cumparat deja terenuri, tot in suprafete mari. <\/p>\n
Obiectivul principal este insa dezvoltarea proiectelor alaturi de Enel – dat fiind ca omul de afaceri considera ca proiectele autohtonilor se vor dezvolta inca aproximativ cinci- sase ani de-acum inainte, iar locul lor va fi luat treptat de companii energetice multinationale. Dincolo de Enel, care a trecut deja la fapte, cehii de la CEZ si portughezii de la Martifer au si ei planuri: CEZ Romania a anuntat un proiect greenfield pentru productia de energie din surse eoliene cu o capacitate de aproximativ 100 MW, iar portughezii de la Martifer au anuntat de mai mult timp un parc eolian de 400 MW in Dobrogea, cu o investitie de 560 de milioane de euro. <\/p>\n
Micii investitori cad de acord: putine dintre marile proiecte anunt ate se vor construi cu adevarat, iar micii investitori in eoliene se vor vedea dati la o parte in curand de pe o piata internationala a turbinelor, fie si la mana a doua, in conditiile intrarii pe aceasta piata a Chinei, a Indiei sau a Ucrainei, a caror cerere a crescut deja pretul turbinelor second hand cu 25%. Si aceasta dupa ce piata a avut oricum un salt de 40% in 2005, fiindca atunci au intrat multe state europene in cursa pentru captarea vantului.<\/p>\n
\nPlanuri de milioane<\/a> Investitorii romani in energie eoliana pot fi recunoscuti dupa cateva trasaturi comune: s-au mutat in ultimii doi-trei ani la Tulcea, fac afaceri mici, de cateva zeci de mii de euro pe an si sunt foarte optimisti. Dar si sensibili la orice propunere de achizitie sau colaborare cu un grup energetic international.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[150,474,149,8177,7124],"class_list":["post-9113","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-energie","tag-industrie","tag-investitii","tag-opcom","tag-resurse-naturale"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9113","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9113"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9113\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30264,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9113\/revisions\/30264"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9113"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9113"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9113"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nAvantaje si dezavantaje<\/a>
\nStatistica energiei verzi<\/a>
\n <\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"