Silindu-se sa-si tina echilibrul pe puntea instabila a unei nave de inspectie care se deplasa pe langa Malm\u00f6, cu fata sfichiuita de vaporii de apa, Arne Floderus a considerat ca e o zi buna pentru noua sa ferma eoliana, dincolo de tarm. Un vant de 48 de kilometri pe ora invartea paletele, ca niste degete, ale unei turbine aflate la 115 metri deasupra capului sau. Imprejur, un camp de turbine se invarteau intr-un balet sincronizat; odata conectate complet la o centrala electrica, vor genera destula energie pentru a lumina 60.000 de locuinte din apropiere. <\/p>\n
„Am creat un nou reper“, spune Floderus, managerul de proiect al parcului eolian in valoare de 280 de milioane de dolari (190 de milioane de euro), unul dintre cele mai mari din lume, construit de compania suedeza de electricitate Vattenfall. Parcul, situat intr-o stramtoare intre Suedia si Danemarca, certifica remarcabila dezvoltare a energiei eoliene – pana nu demult doar o alternativa insolita in favoarea careia pledau ecologistii din Danemarca si Germania, acum devenita una dintre principalele surse de energie in 26 de tari, inclusiv in SUA. <\/p>\n
Cu toate acestea, parcul eolian intra in productie intr-un moment cand energia eoliana este supusa unei atente analize, nu doar de catre vecinii ostili, care se plang ca turbinele obtureaza peisajul, dar si de catre expertii in energie care pun la indoiala viabilitatea ei ca sursa de electricitate. <\/p>\n
Pentru inceput, trebuie spus ca vantul nu bate tot timpul. Cand bate, nu o face neaparat in perioadele cu cerere ridicata de electricitate. Aceasta face ca vantul sa fie un inlocuitor imprevizibil pentru surse de energie mai sigure, chiar daca poluante, precum petrolul, titeiul sau gazul natural. Mai mult, pentru a capta cele mai bune brize, fermele eoliene sunt adesea construite departe de locurile unde cererea de electricitate este cea mai ridicata. Energia pe care ele o produc trebuie apoi transportata pe distante mari pe linii de inalta tensiune, care in Germania, dar si in alte tari sunt instabile si predispuse la defectiuni. <\/p>\n
In SUA, una dintre zonele cele mai propice turbinelor eoliene este partea centrala a tarii, din Texas pana in nordul Marilor Campii – departe de aglomerarile urbane de pe coaste, care necesita cea mai mare parte a energiei. In Danemarca, pionier al energiei eoliene in Europa, constructia de ferme eoliene a stagnat in ultimii ani. Danezii exporta mare parte din energia eoliana produsa in tara catre Norvegia si Suedia, pentru ca o produc in transe imprevizibile, care adesea depasesc cererea. <\/p>\n
In 2003, Irlanda a impus un moratoriu in privinta conectarii fermelor eoliene la reteaua sa de electricitate, din cauza temerilor ca fluctuatiile de energie vor supraincarca reteaua; intre timp insa, conectarea a fost reluata. In Statele Unite, propunerile de a construi mari parcuri eoliene langa Long Island (statul New York) din Oceanul Atlantic si in Cape Cod (statul Massachusetts) au starnit protestele locuitorilor din zona din motive estetice. <\/p>\n
Pe masura ce energia eoliana s-a maturizat ca industrie, imaginea ei s-a schimbat – de la o alternativa curata, chiar eleganta, fata de combustibilii fosili la o sursa de energie regenerabila cu avantaje si dezavantaje, ca oricare alta. „Avantajele pentru mediu ale vantului nu sunt atat de mari pe cat pretind promotorii lui“, spune Euan C. Blauvelt, director de cercetare la ABS Energy Research, o firma independenta de cercetare a pietei din Londra. „Tot mai trebuie sa ai surse de energie de rezerva, precum centralele termoelectrice pe carbune.“ <\/p>\n
Blauvelt publica un raport anual despre energia eoliana in care ii pune in discutie slabiciunile. Oamenii din industrie l-au acuzat ca popularizeaza mituri, recunoaste el. Acum, criticile sunt mai temperate. „Una dintre marile probleme cu vantul este ca oamenii tind sa se agate foarte mult de ideea asta“, spune Blauvelt. „Diferenta e ca argumentele incep sa devina mai rationale.“ <\/p>\n
Aceasta nu inseamna in niciun caz ca energia eoliana si-a atins apogeul. Dimpotriva, Blauvelt estimeaza ca industria energiei generate de vant isi creste capacitatea cu o rata anuala de 26,3% pe cinci ani. Ritmul este mai mare decat cel al energiei hidro la inceputurile sale si de doua ori mai mare decat cresterea recenta a industriei de energie nucleara. <\/p>\n
Statele Unite, care sunt considerate pioniere in domeniul energiei eoliene, si-au suplimentat in 2006 capacitatea de productie mai mult decat oricand. Cu 11.575 de megawati, SUA sunt cel de-al treilea producator mondial de energie eoliana, dupa Germania si Spania, si isi sporeste aceasta capacitate mai mult decat ceilalti. Printre noii intrati in aceasta industrie cu capacitati semnificative sunt Marea Britanie, Canada, Italia, Japonia si Olanda. <\/p>\n
„Ceea ce vedem acum e un al doilea val de tari care incep sa investeasca mai masiv“, spune Christian Kjaer, director executiv al Asociatiei Europene a Energiei Eoliene, cu sediul la Bruxelles. El spune ca energia eoliana va beneficia de doua tendinte paralele: cresterea preturilor petrolului si un impuls la nivel global pentru taxarea emisiilor de dioxid de carbon. „Este o modalitate foarte buna de a te proteja fata de preturile volatile ale petrolului si de taxele potential volatile ale emisiilor de dioxid de carbon“, spune Kjaer. <\/p>\n
<\/p>\n
In Germania, unde 20.000 de turbine genereaza 5% din necesarul de energie electrica, partizanii energiei eoliene spun ca aceasta va fi o componenta-cheie in atingerea de catre guvern a tintei ca, pana in 2020, tara sa furnizeze cel putin 20% din totalul energiei din resurse regenerabile. Dar ritmul de crestere a industriei se incetineste dintr-o multime de motive. Germania ramane fara zone pentru instalarea turbinelor din cauza restrictiilor cu privire la amplasamentul si la inaltimea dispozitivelor. Iar cresterea preturilor la materiile prime face ca fermele eoliene sa fie tot mai scump de construit. „In conditiile actuale, tintele de protectie a mediului pe care si le-a impus Germania nu pot fi atinse“, spune Hermann Albers, presedintele Asociatiei Germane pentru Energie Verde. <\/p>\n
Zonele intinse nu sunt o problema pentru Statele Unite, dar parcurile eoliene au intampinat opozitie, in special in zonele cu peisaj deosebit, de langa tarmuri. Un dezvoltator privat, Cape Wind, vrea sa ridice 130 de turbine in Nantucket Sound, langa Cape Cod. Planul i-a atras proteste din partea unor localnici cu influenta, printre care si familia Kennedy. Cape Wind spune ca spera sa obtina toate aprobarile necesare pana anul viitor, ceea ce i-ar permite sa puna in functiune centrala pana in 2011. „A fost un drum lung“, spune Mark Rodgers, un purtator de cuvant al dezvoltatorului. <\/p>\n
Intr-o societate foarte sensibila la factorul social, precum Suedia, turbinele eoliene exercita o atractie deosebita. Astazi, ele insumeaza mai putin de 1% din toata productia de electricitate a Suediei. Dar guvernul vrea sa creasca productia anuala de energie eoliana la 10 terrawati-ora, adica 10.000 de miliarde de wati-ora pana in 2015. Nivelul actual este de 1 terawatt-ora (parcul de langa Malm\u00f6 va produce o treime dintr-un terawatt-ora). Vattenfall spera sa dezvolte alte trei asemenea parcuri la Marea Baltica, intre Suedia si Germania. In total, guvernul a identificat 49 de locuri care se preteaza pentru instalarea unor parcuri eoliene. <\/p>\n
De-a lungul timpului, Suedia a investit putin in proiecte eoliene, pentru ca are doua surse bune de electricitate pe care se poate baza: energia nucleara si cea hidro, care furnizeaza fiecare cam jumatate din necesarul national de energie. Si pentru ca energia hidro este regenerabila, Suedia iese intotdeauna bine la rapoartele de mediu. <\/p>\n
Dar aceste surse de energie au si ele vulnerabilitatile lor: in cazul celei hidro, inaltimea mica a valurilor; in cazul celei nucleare, accidentele tehnice. Guvernul suedez s-a angajat, de asemenea, sa nu mai construiasca alte centrale nucleare. „Una dintre prioritatile energetice pentru Suedia este sa stabileasca al treilea pilon al productiei de energie“, spune Anders Nyberg, consilier politic in Ministerul Industriilor, Energiei si Comunicatiilor. <\/p>\n
Bineinteles, Suedia nu are nevoie sa construiasca parcuri eoliene ca sa aiba energie eoliana. Ar putea pur si simplu sa cumpere mai mult din surplusul de energie eoliana al Danemarcei, pe care il foloseste, la fel ca si Norvegia, ca sa pompeze apa subterana in rezervoare aflate mai sus. Apa este folosita mai apoi in perioadele cu cerere crescuta de energie, pentru a alimenta hidrocentralele. In acest fel, hidroenergia actioneaza ca o forma de inmagazinare a energiei eoliene – rezolvand unul dintre cele mai mari neajunsuri ale energiei eoliene. Capacitatea extinsa de productie de hidroenergie face din Suedia un candidat viabil pentru o dezvoltare mai sustinuta a industriei de energie eoliana, potrivit analistilor. Suedia subventioneaza energia eoliana prin intermediul unor asa-numite certificate verzi, care incurajeaza folosirea de energie din surse regenerabile. Micul cost suplimentar este apoi inclus in factura consumatorilor. <\/p>\n
Desi suedezii sprijina masiv energia eoliana, e probabil insa ca si ei sa se opuna unor proiecte care nu le convin, cum se intampla in strainatate. Ani la rand, localnicii s-au opus constructiei unei ferme eoliene langa Malm\u00f6, cunoscuta sub numele de Lillgrund, in special dupa ce constructorii au obtinut permisiunea de a ridica inaltimea turbinelor. Dar campania de a opri dezvoltarea proiectului a esuat. Cu toate acestea, Floderus spune ca intreg procesul a durat prea mult si ca Vattenfall preseaza guvernul ca data viitoare sa grabeasca eliberarea aprobarilor. <\/p>\n
In timp ce nava lui de inspectie urma un traseu in zig-zag prin campul de 48 de turbine, Floderus a aratat spre celelalte doua obiective ale orasului Malm\u00f6, vizibile in departare: podul Oresund, o minune inginereasca de 16 kilometri care face legatura intre Malm\u00f6 si Copenhaga, si Trunchiul Rotativ, un zgarie-nori de 54 de etaje proiectat de arhitectul spaniol Santiago Calatrava. In curand, prezice Floderus, lamele rotative ale turbinelor eoliene Lillgrund isi vor ocupa locul, alaturi de aceste constructii, ca simboluri ale epocii moderne. <\/p>\n
<\/p>\n Sarah Plass a contribuit din Frankfurt, Germania<\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Pe masura ce energia eoliana s-a maturizat ca industrie, imaginea ei s-a schimbat – de la o alternativa curata, chiar eleganta, fata de combustibilii fosili la o sursa de energie regenerabila cu avantaje si dezavantaje, ca oricare alta.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[561,150,8113,474],"class_list":["post-9045","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-combustibili","tag-energie","tag-eoliana","tag-industrie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9045","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9045"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9045\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30200,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9045\/revisions\/30200"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9045"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9045"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9045"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n