Despre Gameloft Romania se stie ca produce anual, in cladirea de birouri din bulevardul Expozitiei din Capitala, in jur de 70 de jocuri pentru telefoane mobile si ca detine o cota de 30% din piata romaneasca a acestor jocuri. Mai putin cunoscut e insa faptul ca de cateva saptamani incoace, compania a intrat intr-un proces de reorganizare. Chiar daca fara prea multe detalii si cu o doza ridicata de discretie, aceasta miscare a fost confirmata de Paul Friciu, managerul companiei: „Ca reorganizam compania la nivel intern nu este niciun secret. Procesul va fi incheiat in februarie anul viitor“. <\/p>\n
Acest plan a dus la aparitia unor zvonuri prin care se speculeaza motivul reorganizarii, in conditiile unei piete care totusi e inca in plina expansiune. Surse din piata sustin chiar ca ar fi vorba despre o schimbare in urma careia Gameloft va pastra in divizia de la Bucuresti numai o serie dintre programatorii din echipa actuala, mai ales cei cu functii importante in departamentele de creatie si dezvoltare de jocuri. Cat despre programatorii mai putin calificati din functii de baza cum ar fi testerii si cei care doar executa linii de cod, activitatea acestora va fi mutata in alte divizii ale Gameloft din lume, posibile alternative fiind India sau China. <\/p>\n
Altfel spus, procesul de reorganizare a Gameloft Romania ar putea insemna outsourcingul anumitor activitati, pe fondul cresterii salariilor programatorilor romani, in tari care ofera forta de munca mai ieftina si mai usor de gasit decat in Romania. Iar divizia de aici a companiei ar urma sa se axeze mai mult pe activitati de programare mai complexe, care necesita programatori specializati si cu experienta in domeniu. Informatia ramane deocamdata cu titlu de zvon, dar Friciu admite ca „programatorii sunt deja cu mult mai scumpi decat in anii trecuti. Cresterea salariilor se vede pe toate nivelurile de programare, de la baze de date la dezvoltare de software si indiferent de ce limbaj de programare vorbim, fie ca este Java sau CAA“. <\/p>\n
Presiunea salariilor se resimte deja la nivelul intregii piete, pe masura ce forta de munca ramane aproximativ aceeasi, dar numarul companiilor care isi deschid noi centre de dezvoltare sau suport tehnic si care se extind pe piata romaneasca este tot mai mare. „Cresterile anuale de salarii depasesc chiar 20%, in timp ce in Franta, nu numai in domeniul programarii, ci in orice domeniu, salariile urca in medie cu 2-3% pe an“, spune Sebastien Delen, directorul companiei producatoare de jocuri Ubisoft Romania. In ultimul timp, majoritatea competitorilor din industria software au inceput sa acuze cresteri salariale anuale ridicate pentru programatori, mai ales in contextul in care numarul de specialisti este tot mai departe de nivelul cererii. „Daca ne uitam numai la ultimul an, vorbim de cresteri de 20%, in conditiile in care procesul de recrutare este tot mai anevoios, in special in cazul programatorilor specializati“, confirma Viorel Marinescu, noul sef al Electronic Arts Romania, dupa ce fostul director general, Mihai Pohontu, a plecat sa lucreze pentru filiala din SUA a companiei. <\/p>\n
„De multe ori, in lipsa de alternative, companiile angajeaza juniori, chiar daca pentru salarii destul de mari, iar ulterior adauga si costuri suplimentare pentru pregatirea si formarea profesionala a acestora“ – ceea ce, in opinia managerului de la Electronic Arts, nu va mai fi atat de rentabil in urmatorii ani. Marinescu ia in calcul pentru intreaga piata posibilitatea relocarii activitatilor de baza ale companiilor in tari cu mana de lucru mai ieftina, parere sustinuta si de directorul Ubisoft Romania. „Daca o anumita companie ajunge la concluzia ca salariile sunt prea mari, are doua variante: fie reduce echipa, fie relocheaza o parte din activitati in alt oras sau chiar in alta tara mai ieftina, precum India sau China.“ <\/p>\n
Deocamdata insa, nu multe dintre companiile producatoare de software, fie ca este vorba de jocuri – Gameloft, Electronic Arts sau Ubisoft – sau strict de aplicatii, cum este cazul Adobe, Oracle, Microsoft sau HP, isi pot permite sa pastreze in Romania doar programatorii care aduc valoare adaugata si sa opteze pentru relocarea anumitor activitati de baza in strainatate. „Este adevarat ca programatorii romani entry-level sunt mai scumpi decat cei din India, Tunisia sau Bangladesh, dar costurile de externalizare a anumitor segmente de activitate s-ar putea dovedi mai mari decat diferenta salariala pentru acelasi numar de angajati“, este de parere Eugen Schwab-Chesaru, partener si managing director in cadrul companiei de consultanta Pierre Audoin Consultants Central & Eastern Europe. <\/p>\n
Adobe Romania, de exemplu, mizeaza pe acelasi principiu in strategia de recrutare pe termen lung. Compania are in prezent 60 de angajati si urmeaza sa-si mareasca echipa cu cate 50 de angajati anual in urmatorii cativa ani. „Chiar daca uneori salariile par nejustificat de mari in comparatie cu nivelul competentelor, Adobe, care este o companie multinationala si ar putea externaliza o parte din activitati in alte tari, prefera sa mearga strict pe dezvoltarea in Romania si mizeaza pe atragerea programatorilor de varf“, comenteaza Alexandru Costin, directorul general al Adobe Romania. La nivelul pietei IT, un programator incadrat in categoria juniorilor, care are doar cunostintele de baza si caruia ii lipseste experienta, porneste de la un salariu lunar net de 500-600 de euro, dupa cum spune Alina Manole, consultant de resurse umane in cadrul Brainspotting, companie specializata in domeniul recrutarii de specialisti IT. Comparativ cu Europa de Vest, nivelul este inca mai mic, „cu toate ca se resimte deja tendinta de reducere a acestei diferente“. Insa daca punem in balanta acest nivel cu cel din tari precum India sau Tunisia, unde acelasi programator junior castiga uneori mai putin de 200 de euro net pe luna, tendinta companiilor de talie internationala de a externaliza anumite servicii in astfel de tari este evident justificata. <\/p>\n
La randul sau, un programator cu experienta in Romania ajunge sa castige chiar si 2.500-3.000 de euro pe luna, ceea ce in tarile asiatice inseamna de fapt salariul a doi sau poate chiar trei. „Cat despre Europa de Vest, 2.500 de euro lunar este mai degraba nivelul salarial al unui programator de nivel mediu, cu doi ani de experienta“, completeaza Alina Manole comparatia. <\/p>\n
Nivelul salariilor primite de programatorii romani fluctueaza in functie de experienta lor, de tehnologiile si mai ales combinatiile de tehnologii cunoscute de acestia. Spre exemplu, programatorii specializati si cu experienta pe anumite platforme foarte cautate, cum ar fi aplicatiile web in combinatie cu tehnologiile Java, vor avea, de multe ori, salarii peste media pietei. „Tocmai din cauza acestor variatii, este destul de greu de facut o medie reala a nivelului salarial, mai ales ca vorbim despre programatori cu profiluri foarte diferite si despre zone din tara cu costuri si niveluri de salarizare diferite“, explica Eugen Schwab-Chesaru. Din punctul sau de vedere, salariul mediu net al unui programator de nivel mediu din Romania este un-deva la 700 de euro pe luna, nivel inferior comparativ cu Cehia sau Polonia, spre exemplu. „Cat despre Europa Occidentala, diferenta este mai mare pentru incepatori si pentru programatorii de nivel mediu, dar daca vorbim despre specialisti, care au si vechime in munca, diferentele scad foarte mult“, mai spune Chesaru. <\/p>\n
<\/p>\n
Pe langa problema salariilor, companiile de software au in continuare si alte batai de cap in ceea ce priveste piata fortei de munca in domeniul IT. Nu numai ca nu mai gasesc oamenii de care au nevoie pentru a-si dezvolta proiectele, dar se confrunta si cu pericolul de a-si pierde angajatii in favoarea altor companii care isi permit sa ofere beneficii si pachete salariale mai atractive. „Recrutarea de specialisti IT este in continuare o problema in Romania, si nu doar pe segmentul dezvoltarii de software, ci si in administrarea de sisteme sau retele, implementarea de aplicatii, consultanta sau suport tehnic“, spune Manole. <\/p>\n
O explicatie ar putea fi ca dezvoltarea exploziva a pietei IT din ultimii ani a fost insotita si de o schimbare in mentalitatea si asteptarile specialistilor. Pentru acestia, optiunile de angajare au devenit mai numeroase si mai atractive odata cu intrarea pe piata a tot mai multor companii multinationale si cu intensificarea concurentei in aceasta arie. Astfel ca in ultimii ani Romania si-a pierdut statutul de tara furnizoare de forta de munca abundenta si ieftina in IT si a devenit o piata extrem de competitiva, potrivit consultantului de resurse umane al Brainspotting. Noile generatii de absolventi IT care apar pe piata necesita un interval de formare de cativa ani, iar majoritatea angajatorilor cauta specialisti cu experienta. <\/p>\n
In aceste conditii, ce strategii de recrutare adopta marile companii din domeniu? Din punctul de vedere al Alinei Manole, „ramane solutia recrutarii de personal IT entry-level, urmata de pregatirea oamenilor respectivi in conformitate cu nevoile si procedurile companiei“. De multe ori, timpul necesar pentru formarea si „intrarea in productie“ a unui junior poate fi egal sau chiar mai scurt decat timpul si resursele consumate pentru recrutarea unui senior, argumenteaza ea. <\/p>\n
In ceea ce priveste Ubisoft, tocmai recrutarea de incepatori este strategia prin care compania a ajuns la 480 de angajati si spera sa incheie anul cu 500-550. Pe lista beneficiilor pe care le ofera compania se numara flexibilitatea in ceea ce priveste orele de munca, o zona de relaxare pentru angajati cu console de jocuri, ping-pong, biliard, darts si sah, o sala de fitness si una de mese. „Intr-o industrie a jocurilor extrem de competitiva, in care 10% din jocurile de pe piata aduc 90% din vanzari, nu iti poti permite sa fi zgarcit“, glumeste Sebastien Delen, aducand insa argumentul ca aceste beneficii sunt in mare parte responsabile pentru rata mica a plecarilor angajatilor din companie – sub 5%. <\/p>\n
In departamentul de testare de jocuri, cea mai mare parte a angajatilor sunt studenti, spre deosebire de cel de creatie sau cel de dezvoltare de jocuri, unde intreaga echipa este formata exclusiv din programatori specializati. De altfel, Ubisoft Romania are in plan sa mai angajeze 80 pana la 100 de testeri pentru a completa echipa actuala de 150 de oameni, intrucat acest departament asigura servicii si pentru alte divizii europene ale companiei. „Iar in urmatorii ani, majoritatea jocurilor produse de Ubisoft vor fi testate in divizia din Romania“, afirma Delen. <\/p>\n
O alta metoda adoptata de Ubisoft pentru a-si asigura forta de munca necesara este anticiparea nevoilor: compania incepe sa pregateasca intern anumiti angajati care ar putea indeplini mai tarziu functiile mai importante, in departamentul de creatie de exemplu. De asemenea, compania incurajeaza si angajati din alte tari sa se mute in Romania. „Asa am facut eu“, spune Delen, care este francez de origine. „Avem angajati italieni, canadieni, francezi si chiar americani.“ <\/p>\n
O abordare diferita propune Adobe Romania, care mizeaza pe strategia unor pachete salariale mai complexe, politica imprumutata de la compania-mama. Unul dintre beneficii este conceptul de „profit sharing“ – prin care, la fiecare trei luni, Adobe plateste tuturor angajatilor un procent variabil cuprins intre 8 si 15% din salariul lor trimestrial, in functie de profitul companiei. Totodata, programatorii pot primi optiuni de cumparare de actiuni la Adobe, iar cei interesati pot cumpara direct actiuni cu 15% mai ieftin decat cel mai mic pret al pietei, pe o anumita perioada prestabilita. „De fapt, acesta din urma mi se pare cel mai interesant beneficiu oferit de companie“, spune Andrei Dragomir (26 de ani), unul dintre programatorii de aici, implicat in dezvoltarea unei infrastructuri prin care aplicatiile Adobe sa poata fi mutate pe internet. Primul sau loc de munca a fost chiar la InterAKT, compania achizitionata de Adobe, unde a venit atras de programare, meserie pentru care zice ca „trebuie sa ai o anumita \u00abticneala\u00bb si \u00abcablare\u00bb a capului, astfel incat sa te poti afunda intr-un detaliu mic, care iti poate da totul peste cap, si sa revii dupa aceea la o privire de ansamblu“. Pentru Andrei Dragomir, o zi de lucru are cam de toate – e-mail-uri, un meci de ping-pong, sedinte, un tenis pe consola de jocuri Nintendo Wii, linii de cod, discutii cu colegii in preajma aparatului de cafea, alte linii de cod si eventual cate o farsa, ca intre programatori. <\/p>\n
Si la Electronic Arts Romania, principiul e cam acelasi, numai ca programarea intr-o companie de jocuri este o meserie amuzanta si nu inseamna numai scrierea de linii de cod. „Exista o idee preconceputa ca programatorii nu scot nasul din computer 24 de ore din 24. Nu e asa“, spune Vlad Beu (27 de ani), unul dintre programatorii din echipa EA Romania, care din cand in cand merge in sala de relaxare, unde are la dispozitie toate cele trei modele de console de jocuri de ultima generatie – Microsoft Xbox 360, Sony PlayStation 3 si Nintendo Wii. „Suntem pasionati de literatura si schimbam carti intre noi, cantam in lift – cea mai vanata activitate in team-building-uri fiind karaoke, si cand suntem foarte obositi, pur si simplu lenevim 15-20 de minute pe canapele“. <\/p>\n
Insa dincolo de astfel de atractii pentru angajati, ramane totusi o intrebare: mai este inca Romania o destinatie atractiva pentru outsourcing, asa cum a fost in mod traditional, sau a devenit deja prea scumpa? Potrivit unui studiu realizat de Ukrainian Hi-Tech Initiative, piata romaneasca de outsourcing IT va ajunge anul acesta la aproape 327 de milioane de euro, situandu-se pe locul al treilea in clasamentul tarilor din Europa Centrala si de Est cu cele mai mari incasari din domeniu. „Romania este inca o destinatie potrivita pentru outsourcing. Printre avantaje se numara competentele tehnice aproape native, cultura europeana, comunicarea in limbi straine si flexibilitatea in proiecte nu foarte riguros predefinite. Dar, ca puncte negative majore, as putea cita lipsa disciplinei si a culturii organizatorice, precum si managementul de proiect sau chiar managementul de companie uneori defectuos“, considera reprezentantul Pierre Audoin Consulting. <\/p>\n
Mai mult, conform celui mai recent studiu IDC privind piata de servicii IT din Romania, outsourcingul in domeniu are inca perspective frumoase. „Exista destul de putine companii sau organizatii in Romania care prin marimea sau complexitatea lor sa necesite externalizarea operatiunilor IT sau de business“, sustine Calin Mirea, analist in cadrul IDC Romania. „Potentialul Romaniei de a livra servicii de outsourcing ramane extrem de ridicat, dovada fiind zecile de centre de servicii IT care s-au infiintat in Romania in ultimii ani.“ <\/p>\n