{"id":8602,"date":"2007-11-20T22:01:00","date_gmt":"2007-11-20T22:01:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=8602"},"modified":"2026-04-02T10:41:25","modified_gmt":"2026-04-02T10:41:25","slug":"bursa-in-picaj","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=8602","title":{"rendered":"Bursa in picaj"},"content":{"rendered":"<p align=\"justify\">E posibil ca in ziua in care veti citi acest articol, piata de capital sa se fi intors deja &bdquo;pe verde&ldquo;, iar indicii ei sa urce iar, ca de obicei toamna. Poate ca &#8211; mai mult decat scurtele reveniri ce au intrerupt caderea abrupta a bursei din ultimele trei luni si jumatate &#8211; aceasta revenire o sa persiste pentru mai multa vreme. La fel cum Bursa de Valori si-ar putea continua picajul, iar indicii o sa ramana la fel de rosii, cum au tot fost de la sfarsitul lunii iulie incoace. <\/p>\n<p>Volatilitatea accentuata a pietei de la Bucuresti si lichiditatea scazuta, schimbarile de trend fara motive prea evidente fac aproape imposibila o prognoza exacta. Exista insa suficiente informatii care, puse cap la cap, sa poata sa dea contur catorva scenarii si sa ofere raspunsuri pentru intrebarile ce-i macina acum pe zecile de mii de investitori de la Bursa. <\/p>\n<p>&bdquo;Anul acesta este compromis pentru bursa&ldquo;, este de parere Cornel Fumea, director general al companiei de brokeraj BRD Securities. In opinia sa, scaderile de preturi pentru actiunile listate vor continua, chiar daca din timp in timp ar putea sa mai existe si cateva corectii pozitive. Largind ceva mai mult perspectiva, &bdquo;exista posibilitatea ca intr-o perioada de un an, de acum si pana la sfarsitul anului viitor, sa ne miscam pe un trend de plus\/minus 20%, iar la finele perioadei sa iesim pe zero&ldquo;, completeaza Laurentiu Floroiu, directorul de tranzactionare al EFG Eurobank Securities. Oricum insa, profitul investitorilor activi pe piata de capital ar putea fi foarte mic, &bdquo;nu la nivelul anilor trecuti&ldquo;. Cu mici nuante, parerea celor doi este impartasita de mare parte a celor ce urmaresc evolutia pietei. &bdquo;Daca ar fi spus cineva la inceputul lunii august, odata cu declansarea crizei ipotecare din SUA, ca vom ajunge atat de jos spre sfarsitul anului, toata lumea ar fi ras. Acum insa, situatia s-a schimbat, iar criza va persista probabil pana anul viitor&ldquo;, considera Gabriel Aldea, analist al societatii de brokeraj Intercapital Investments. <\/p>\n<p>Acest prim scenariu, in care declinul Bursei de Valori de la Bucuresti va continua pana la finele anului 2007 si va contamina (cel putin) inceputul anului viitor are la baza cateva cauze ce se completeaza si amplifica. <\/p>\n<p>Mai intai, criza financiara internationala declansata asta-vara de caderea pietei ipotecare secundare din Statele Unite a dat semnalul de start. Momentul, sfarsitul lunii iulie, gasea bursa autohtona la maxime istorice, atat din punctul de vedere al indicilor (BET, principalul indice al BVB, se afla pe un plus de 34% fata de inceputul anului), cat si al capitalizarii. Pierderile fondurilor de investitii si ale bancilor implicate in criza ipotecara au creat panica in pietele de capital. &bdquo;Sentimentul de panica si neincredere a fost incredibil in prima faza a crizei ipotecare&ldquo;, declara Michael Buhl, presedintele bursei din Viena, pentru BUSINESS Magazin. Speriati de amploarea crizei, investitorii mari au intrat in expectativa, iar unii dintre ei chiar au inceput sa isi retraga bani din majoritatea burselor. Un astfel de efect nu ar fi avut cum sa ocoleasca nici piata romaneasca &#8211; cu atat mai acut cu cat Romania, o tara emergenta, ridica riscuri mai mari decat pietele mature. La bursa de la Bucuresti, investitorii mici <br \/>\ns-au grabit sa isi marcheze profiturile, provocand astfel scaderi de preturi si mai puternice. <\/p>\n<p>Problemele de pe pietele internationale si-au mai pierdut din intensitate spre toamna, iar la inceputul lunii octombrie, bursa de la Bucuresti avea, pentru prima data din iulie, o intreaga saptamana de crestere. Analistii s-au grabit atunci sa anticipeze evolutii pozitive &#8211; incurajati de brusca revenire, dar si de perspectiva anuntarii unor rezultate financiare bune la noua luni din partea multor companii listate. <\/p>\n<p>Dar &bdquo;cand credeam ca efectele crizei ipotecare americane incep sa dispara, bursa a fost lovita de performantele slabe ale economiei&ldquo;, releva Laurentiu Floroiu de la EFG Eurobank Securities. In ultimii ani, lunile septembrie-octombrie au adus fara exceptie cresteri: in 2004 bursa a inregistrat in lunile de toamna un salt al indicelui BET de 20%, 2005 a venit si el cu o majorare de 18% in perioada respectiva, iar in 2006 cresterea a fost de circa 11%. Acum insa &bdquo;avem parte de un an cu totul atipic&ldquo;, puncteaza Razvan Pasol, presedintele al Intercapital Investments: indicele BET a scazut cu aproape 10% de la inceputul lunii septembrie si pana acum. <\/p>\n<p>Sfarsitul verii a fost momentul in care au inceput sa apara semnalele de alarma cu privire la mersul economiei. Dupa ce august a adus o inflatie soc de 0,86%, septembrie a surprins din nou, dincolo de cele mai pesimiste asteptari, cu o rata lunara de peste 1%. Amploarea problemei a devenit flagranta, iar inflatia anualizata de 6,03% din septembrie i-a convins chiar si pe oficialii BNR sa admita ca, pentru 2007, tinta si intervalul de inflatie autoimpuse sunt ratate. La inceputul lunii noiembrie, BNR ridica prognoza de inflatie pentru 2007 cu 1,8%, la 5,7% &#8211; ratare taxata in aceeasi zi de agentia americana de rating Standard &#038; Poor&#8217;s cu anuntul de schimbare a perspectivei de rating pentru Romania de la &bdquo;stabila&ldquo; la &bdquo;negativa&ldquo;. Iar acestea au repus pe tapet si alte dezechilibre: deficit extern ce ameninta sa urce anul acesta la 14% din PIB, o diminuare a investitiilor straine directe si un ritm de crestere economica intr-o deteriorare puternica (de la un palier de 6-7% in ultimele patru trimestre la circa 5,5% in primul trimestru din 2007). <\/p>\n<p>Masura luata de banca centrala pentru a stopa cresterea inflatiei a fost majorarea cu jumatate de punct a dobanzii de politica monetara, prima din ultimele 14 luni. Pentru piata de capital o dobanda mai mare nu este insa de bun augur, deoarece investitorii cu aversiune la risc prefera castigurile mai mici, dar sigure. Multi investitori, in special cei institutionali, vor aloca astfel o mare parte din fondurile destinate investitiei in actiuni cu risc scazut depozitelor sau obligatiunilor. In contextul global nesigur, &bdquo;investitorii au inceput sa fie mai atenti la vulnerabilitatile locale, sa dea mai multa importanta unor dezechilibre care in esenta existau de mai multa vreme&ldquo;, subliniaza Mihail Ion, director general la Raiffeisen Asset Management. <\/p>\n<p>Diminuarea ratingului de la nivelul actual de &bdquo;BBB-&ldquo;, corespunzator pragului minim al clasei de risc scazut &#8211; investment grade -, ar putea surveni daca dezechilibrele externe continua sa se inrautateasca. &bdquo;Fondurile de investitii, in special cele internationale, sunt foarte sensibile la scaderi ale ratingului de tara si au tendinta sa isi micsoreze pana la injumatatire participatiile dintr-o tara cu perspective mai putin pozitive&ldquo;, explica Piotr Augustyniak, partener la fondul Enterprise Investors. <\/p>\n<p>Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus un val nou de investitii straine pe Bursa de la Bucuresti &#8211; in prezent cam jumatate din volumul investitiilor fiind realizat de banii strainilor. Pana una-alta, fondurile straine nu au iesit masiv de pe piata, ponderea rezidenti-nerezidenti pastrandu-se la valori egale celor inregistrate in lunile anterioare. Dar chiar si in conditiile in care pe plan international lucrurile se vor reaseza in urmatoarele sase luni, &bdquo;daca pe plan intern vom avea o revizuire negativa din partea agentiilor de rating, investitorii straini ar putea decide sa plece&ldquo;, este de parere Dorin Boboc, director de investitii al Allianz-Tiriac Fond de Pensii. <\/p>\n<p>&bdquo;Multi straini va trebui sa iasa de pe piata noastra, pentru ca asa le cer propriile reguli&ldquo;, adauga Dragos Cabat, presedinte al CFA Romania, aducand in discutie si efectele pe care o inrautatire in cazul crizei din America le-ar avea pe piata romaneasca. Pana la anul, cand vor fi publicate rezultatele companiilor pentru 2007 si, in plus, se va lamuri mersul problemelor de peste ocean, Cabat nu vede multe schimbari in bine pe piata de capital romaneasca. &bdquo;Pana atunci, tot cam in ritmul actual va continua sa mearga&ldquo;, estimeaza el, dat fiind ca, cel putin pentru moment, strainii care au iesit deja &bdquo;nu au niciun motiv sa revina&ldquo;. <\/p>\n<p>N-ar fi insa o oportunitate pentru intoarcerea strainilor pretul, acum redus, al actiunilor? &bdquo;Actiunile noastre sunt ieftine acum, dar fondurile pe care le asteapta toata lumea ca sa intoarca trendul pot cumpara la preturi mici si din Franta sau Germania. De ce ar veni la noi?&ldquo;, raspunde retoric Cornel Fumea, director general al BRD Securities. Iar in conditiile in care pretul actiunilor este foarte scazut, nici investitorii romani nu au motive sa vrea sa vanda &#8211; lucru ce scade mult lichiditatea pietei de capital. Pentru un investitor ce ar decide sa iasa acum de pe bursa, castigurile nu sunt motivante. Fata de inceputul anului, indicele BET al celor mai lichide actiuni arata o urcare cu circa 8,5 procente, valoare egala cu dobanda unor depozite bancare, iar BET-FI, indicele evolutiei societatilor de investitii financiare (SIF), s-a majorat cu mai putin de 6%. Cateva companii au mers chiar mai rau. SNP Petrom, cea mai mare societate listata, a pierdut aproape 17% de la inceputul anului, iar Transelectrica a inregistrat un minus de circa 5%. <\/p>\n<hr \/>\n<p><a target=\"_self\" href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;1045545\">Profituri bune mai la est<\/a><\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p align=\"justify\">In multe dintre situatii, scaderea preturilor pe anumite actiuni nici nu are de a face cu performantele companiei in sine, spune Dorin Boboc de la Allianz-Tiriac. Pe piata de capital, orice companie se evalueaza intr-o marja de pret, iar la noi in ultimii doi-trei ani majoritatea companiilor bune au stat in zona de sus a acestui interval datorita cresterii economice bune si perspectivelor optimiste. Acum, odata cu schimbarea perspectivei economice, aceasta valoare coboara spre o zona de mijloc a intervalului de evaluare, fara ca ele sa aiba vreo problema in sine. Pur si simplu, investitorul vrea acum un randament mai mare pe aceeasi companie, pentru ca simte ca riscul pe care si-l asuma este mai mare. <\/p>\n<p>Asa se face ca investitorii cumpara sau vand indiferent de rezultatele financiare ori de indicatorii economici. Cel mai bun exemplu este evolutia actiunilor BRD-Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale, care au scazut inclusiv in ziua cand rezultatele aferente primelor trei trimestre au fost publicate oficial. Neoficial, rezultatele erau cunoscute sau estimate ca fiind foarte bune, ceea ce in mod normal duce la cerere pentru respectivul titlu si, implicit, la cresteri. La data publicarii oficiale (profit net in urcare cu 40%), actiunile au pierdut aproape cinci procente, revenind pe plus doar in zilele urmatoare. Pierderea titlurilor BRD s-a datorat exclusiv sentimentului negativ din piata. Actiunile raman printre cele mai performante de pe piata principala, de la inceputul anului inregistrand o crestere de circa 23%. Acelasi sentiment nefavorabil a tras puternic in jos titlurile Transelectrica, societate care a raportat pierderi in trimestrul al treilea. Atunci cand piata merge bine, rezultatele negative pot fi contracarate de perspectiva pe termen mediu, iar cotatia nu intra in picaj. Acum insa, aversiunea fata de orice fel de risc a aruncat actiunile transportatorului de energie electrica in jos cu 10% pe durata unei singure sedinte. Scaderea din ziua respectiva a facut ca randamentul Transelectrica in 2007 sa fie de minus cinci procente. <\/p>\n<p>Chiar daca, in aceste conditii, &bdquo;toata lumea asteapta sa vada cat mai poate scadea bursa&ldquo;, cum spune Adrian Ceuca, director general adjunct al Broker Cluj, apar totusi ordine de cumparare ale investitorilor care considera actiunile suficient de ieftine, iar altii accepta preturi foarte scazute la vanzare pentru a-si minimiza pierderea. Printre cei mai putin speriati de pierderi sunt initiatii, investitori ce lucreaza in cadrul companiilor pe care le tranzactioneaza sau sunt actionari ai acestora. Persoanele fizice sau juridice initiate (&bdquo;insiders&ldquo;) au obligatia sa raporteze catre BVB operatiunile efectuate, pentru a putea fi facute publice. Unul dintre initiatii cu cele mai multe tranzactii realizate este directorul general al Bancii Transilvania, Robert Rekkers, care a achizitionat in ultimele luni mai multe pachete de actiuni ale bancii. Recent, initiatii au cumparat titluri ale SIF Oltenia in valoare de 1,6 milioane de euro, societate care la noua luni a raportat un profit net de circa de 32 de milioane de euro, in crestere cu 15% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Semnalul dat de achizitiile insiderilor este de regula pozitiv, indicand posibilitatea de crestere in viitor a titlurilor sau o politica a acordare a dividendelor favorabila actionarilor. <\/p>\n<p>Astfel de miscari explica de ce in piata se vad in aceasta perioada si corectii pozitive &#8211; asa cum s-a intamplat si in cursul saptamanii trecute si cum, probabil, se vor mai intampla. Piata nu poate merge intr-un singur sens, orice scadere creeaza de la un punct incolo oportunitati de cumparare pentru investitorii care asteapta preturi mai bune inainte de a intra. Daca nu sunt puternic sustinute de volum si valoare, asemenea corectii nu modifica tendinta de baza, ci doar ii schimba directia pentru cateva zile. Pe parcursul a trei sedinte de saptamana trecuta, indicele BET a recuperat aproximativ un procent si jumatate, insuficient insa pentru a mentine cresterea pe termen mai lung. <\/p>\n<p>Trecand insa la un alt scenariu in care ar putea evolua bursa, exista si sperante de imbunatatire mai rapida a situatiei actuale. Sfarsitul anului aduce un eveniment important pentru piata de capital, prima oferta publica initiala (IPO). Listarea Transgaz Medias a fost aprobata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), cu perioada de subscriere intre 26 noiembrie si 7 decembrie. De ce este importanta oferta Transgaz? In primul rand prin prisma profitului ce poate fi obtinut pe termen scurt, imediat dupa intrarea la tranzactionare. Pentru a fi atractiva, actiunea ce urmeaza a fi listata este vanduta cu un pret mic in raport cu profitul realizat si cu estimarile de profit. Cele mai optimiste estimari, cum este cea a presedintelui Viena Investment Trust, Adrian Simionescu, prognozeaza o crestere de pana la 70% a cotatiei in primele zile de la intrarea in piata. <\/p>\n<p>&bdquo;Daca va avea loc, revenirea bursei se va intampla in primul rand pe banii din tara si, marginal, pe seama celor de afara. Revenirea s-ar putea face printr-o crestere fortata a cererii, respectiv prin multe IPO-uri&ldquo;, crede Liviu Voinea, director al Grupului de Economie Aplicata (GEA). &bdquo;Fortarea cererii prin IPO&ldquo; inseamna atragerea unor sume de bani care depasesc cu mult valoarea ofertei. Anul trecut, oferta Transelectrica a fost suprasubscrisa de 6,5 ori, iar cea a Alumil de circa 10 ori. Acum, estimarea pentru oferta transportatorului de gaze naturale este de aproape 15 ori mai mare pentru partea destinata fondurilor de investitii si de 8-10 ori pentru cea destinata investitorilor de retail. Conform prospectului de oferta, un pachet de 60% din cele aproape 1,2 milioane actiuni este destinat investitorilor institutionali, iar 40% investitorilor mici. Pretul unei actiuni este de 192 de lei (aproximativ 56 de euro), iar valoarea totala se ridica la circa 65 de milioane de euro. O suprasubscriere de zece ori inseamna o cerere de 650 de milioane de euro, bani care vor fi blocati pana la incheierea perioadei si decontarea actiunilor. Fondurile vor fi recuperate de catre investitori la inceputul anului viitor si, cum mare parte dintre acestea vor intra in piata, este posibil un salt al lichiditatii. O astfel de suma ar depasi valoarea tuturor tranzactiilor incheiate pe BVB si RASDAQ in luna octombrie, aproximativ 440 de milioane de euro. Aparitia banilor va duce la majorarea cererii si implicit a preturilor. Cel putin teoretic. <\/p>\n<p>Sunt si investitori ce nu vor sa participe la IPO. &bdquo;Am subscris anul trecut la oferta publica initiala a societatii Alumil, motiv pentru care a trebuit sa vand actiuni ale SIF-urilor. Mi-au fost alocate de zece ori mai putine actiuni fata de suma depusa, iar deblocarea banilor a intarziat foarte mult din cauza brokerilor care au efectuat subscrieri false. Am reusit astfel sa pierd procente bune din cresterea SIF-urilor, la care se adauga si comisioanele achitate&ldquo;, povesteste Petre Miloiu, electrician din Onesti, investitor la bursa de doi ani. Petre Miloiu nu va aloca bani ofertei Transgaz, preferand sa cumpere actiuni care se ieftinesc in perioada premergatoare subscrierii. In cazul fondurilor de investitii straine, problema are alte coordonate. Oferta de lansare a transportatorului de gaze naturale este suficient de atractiva, numai ca mai e nevoie si ca situatia economica generala sa nu se inrautateasca si mai mult, dand motive marilor investitori sa ramana in afara Romaniei. <\/p>\n<p>Pentru piata de capital, perioada urmatoare aduce, asadar, multe incertitudini, dublate de tuse negre ale contextului economic intern si global. Mai putem vedea corectii pozitive pe piata, iar eventualitatea listarii de noi companii, care ar creste atractivitatea bursei pentru investitori (fie ca este vorba despre straini, de fondurile de pensii, de fondurile mutuale, de banci etc.) da o speranta de mai bine celor ce si-au plasat banii pe piata de capital. Deocamdata insa, bursa se apropie de incheierea anului, iar profitul nu se gaseste decat in portofoliile investitorilor care au reusit sa gaseasca societatile aducatoare de randament si in vremuri tulburi. Un cinic ar putea spune ca, desi Romania nu are o piata de capital matura, anul 2007, luat in ansamblu, ii ajuta pe investitorii romani sa se obisnuiasca si ei cu climatul burselor mari. Adica profituri mici, care au aproape intotdeauna o singura cifra. <\/p>\n<hr \/>\n<p><a target=\"_self\" href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/articole-externe\/link.html?6506;1045545\">Profituri bune mai la est<\/a> <\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Demoland scenariile stabilite in ultimii ani, in care toamna aducea puternice cresteri de preturi ale actiunilor, bursa romaneasca a intrat pe final de 2007 intr-o cadere abrupta. punctata de reveniri scurte, caderea pietei de capital poate fi doar o trecatoare consecinta a crizei financiare globale. la fel de bine insa, problemele nerezolvate ale economiei romanesti pot ruina speranta ca pe termen scurt investitorii sa se mai bucure de castiguri.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[7172,7328,7216,466,7747,340,7705],"class_list":["post-8602","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-actiuni","tag-brokeri","tag-bursa","tag-capital","tag-indici-bursieri","tag-preturi","tag-valori"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8602","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8602"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8602\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29797,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8602\/revisions\/29797"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8602"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8602"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8602"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}