{"id":8577,"date":"2007-11-20T16:17:32","date_gmt":"2007-11-20T16:17:32","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=8577"},"modified":"2026-04-02T10:40:27","modified_gmt":"2026-04-02T10:40:27","slug":"idealized-design","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=8577","title":{"rendered":"Idealized design"},"content":{"rendered":"
Introducere<\/strong>: fundamentele proiectului ideal<\/div>\n
Ritmul lent al schimbarilor care aveau loc in modelele si practicile de gestiune din trecut faceau posibil ca formulele de succes, odata descoperite, prin imbunatatiri succesive, sa ramana valabile ani la rand sau chiar zeci de ani. Astazi insa, schimbarile sunt atat de frecvente si de radicale, in atat de multe sectoare, incat doar foarte putine retete de succes isi pot pastra validitatea. <\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Intr-un mediu cu asemenea caracteristici este nevoie de o noua metoda de planificare organizationala, orientata catre inovatie si progres. Aceasta metoda poarta numele de design ideal („idealized design“) si consta in primul rand in elaborarea solutiei ideale pentru fiecare disfunctie ce apare intr-o organizatie si, pornind de la acest reper, se lucreaza treptat, „retroactiv“, spre a elimina obstacolele reale sau imaginare care se interpun intre aceasta solutie ideala si situatia de fapt. Vom explica in continuare principiile teoretice ale metodei designului ideal, analizand apoi avantajele ei, prin exemple de cazuri in care a fost utilizata cu succes.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Inaintea aparitiei conceptului de design ideal in planificarea organizationala, dominante erau urmatoarele trei tipuri de abordari:<\/em><\/div>\n
–\u00a0Reactiv<\/strong>. Solutiile pentru problemele organizationale erau cautate printre solutiile folosite in trecut cu rezultate bune. <\/div>\n
–\u00a0Inactiv<\/strong>. Complacerea in situatia din prezent, cu speranta ca dificultatile au sa dispara de la sine, fara sa fie nevoie de vreo interventie oarecare.<\/div>\n
–\u00a0Proactiv<\/strong>. Convingerea ca viitorul va rezolva toate problemele. <\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Aceste atitudini au fost foarte bune la timpul lor, dar schimbarile actuale de pe piata, din tehnologie si concurenta, ritmul lor din ce in ce mai accelerat face ca organizatiile sa nu mai poata apela la ele pentru a se adapta si pentru a merge mai departe. Necesitatea unei noi abordari care, spre deosebire de cele anterioare, sa fie interactiva a prins contur prin propunerea conceptului de design ideal. Inteleasa ca metoda de planificare organizationala, aceasta metoda presupune doua etape principale, fiecare cu fazele ei:<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Idealizarea<\/strong> <\/div>\n
1. Identificarea dezordinii. Prin „dezordine“ se intelege ansamblul de amenintari si oportunitati pentru organizatie, care interactioneaza intre ele. A identifica dezordinea serveste la determinarea acelor aspecte care pot distruge organizatia daca ea nu reuseste sa se adapteze la variatiile mediului interior si exterior. Aceasta faza are ca obiectiv gasirea punctului slab, acel calcai al lui Ahile care nu trebuie sa apara cu niciun pret.\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
2. Planificarea scopului. Este etapa cruciala a intregului proces: consta in stabilirea situatiei ideale a organizatiei, a decalajului dintre conditia ideala si cea actuala si a felului cum acesta se poate elimina. Situatia ideala astfel conceputa are rolul fundamental de a preveni consecintele nefaste ale dezordinii. <\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Realizare<\/strong><\/div>\n
1. Planificarea mijloacelor. Este etapa in care se iau decizii privind actiunile ce trebuie intreprinse pentru ca organizatia sa se apropie de situatia ideala. Sunt concepute si alese actiunile, practicile, proiectele, programele si politicile care urmeaza sa fie folosite. <\/div>\n
2. Planificarea resurselor. Sunt identificate resursele necesare pentru realizarea schimbarilor care se impun: <\/div>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 1) Calcularea resurselor (umane, financiare, materiale, de echipament, instalatii etc.), a momentelor si a locului unde vor fi utilizate.<\/span><\/div>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 2) Determinarea masurii in care sunt disponibile resursele mai sus mentionate si a acelor resurse care vor fi disponibile sau nu intr-un moment dat. <\/span><\/div>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3) Stabilirea masurilor ce trebuie luate pentru compensarea dezechilibrelor identificate in etapa precedenta.<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
3. Planificarea punerii in practica. Sunt desemnati responsabilii\u00a0pentru fiecare\u00a0actiune, momentul si durata actiunii. Sunt programate sarcinile care trebuie duse la indeplinire si resursele necesare. <\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
4. Stabilirea controalelor. Se stabileste: <\/div>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 1) cum vor fi supervizate executarea sarcinilor si respectarea termenelor-limita; <\/span><\/div>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 2) cum va fi gestionata nerespectarea termenelor-limita; <\/span><\/div>\n
\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3) cum vor fi supervizate deciziile care se iau pentru a verifica daca ele au rezultatele scontate si, daca nu, cum ar trebui sa se procedeze.<\/p>\n

…<\/span><\/div>\n

<\/span><\/div>\n
Cititi restul articolului in editia tiparita a revistei Businesss Magazin<\/strong><\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Russell L. Ackoff este profesor emerit de gestiune a intreprinderii la Wharton School, Universitatea din Pennsylvania. Este creatorul metodei de design ideal al sistemelor. A fost cercetator, consultant si formator pentru 350 de corporatii si 75 de agentii guvernamentale.
\nJason Magidson este managerul responsabil cu procesul de inovatie in cadrul producatorului britanic GlaxoSmithKline. De douazeci de ani, ajuta multe organizatii sa isi creeze un mediu in care sa poata genera proiecte de noi produse si servicii. Este creatorul unui portal de referinta pentru elaborarea de produse noi: www.productwish.com.
\nHerbert J. Addison este editor consultant si scriitor. A fost vicepresedinte, director executiv in domeniul economiei si al afacerilor si director al departamentului de carte al editurii Oxford University Press.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[81,6765,7193],"class_list":["post-8577","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-afaceri","tag-biblioteca","tag-carte"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8577","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8577"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8577\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29773,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8577\/revisions\/29773"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8577"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8577"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8577"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}