{"id":8547,"date":"2007-11-20T13:13:04","date_gmt":"2007-11-20T13:13:04","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=8547"},"modified":"2026-04-02T10:39:52","modified_gmt":"2026-04-02T10:39:52","slug":"scump-si-mai-scump","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=8547","title":{"rendered":"Scump si mai scump"},"content":{"rendered":"
Vestea proasta pentru cel care isi construieste o casa este ca il costa cu 30% mai mult. Vestea buna, daca lucreaza in sectorul constructiilor, este ca veniturile ii cresc de doua ori mai mult.<\/div>\n
\n„Inflatia din constructii este de 30% din 2006 pana in 2007“, spunea recent Geo Margescu, director general al Cefin Real Estate, unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari din Romania. Dar, puncta el, in acelasi interval, forta de munca s-a scumpit cu 78%: „Salariul minim in constructii a ajuns la 600 de euro pe luna“.<\/div>\n
\nIn plin boom imobiliar, constructorii s-au trezit ca nu mai au suficienti angajati pentru a duce la capat toate proiectele care apar pe piata romaneasca. „Este o adevarata aventura sa gasesti un constructor in Romania“, declara recent Dorinel Cazacu, reprezentantul local al dezvoltatorului imobiliar GEA Prasa Internacional, in cadrul unui seminar organizat de BUSINESS Magazin. <\/div>\n
\n„De noua luni negociez cu antreprenorii“, spunea Cazacu despre cautarile pentru o societate de constructii care sa ridice un ansamblu rezidential ce va fi dezvoltat in Capitala de catre grupul spaniol.<\/div>\n
\nDificultatile in incheierea unui contract cu o societate de constructii sau termenele de livrare pentru materiale care se pot ridica si la cateva luni de la comanda reprezinta latura mai putin placuta a cresterii generale a sectorului constructiilor, impulsionat de boom-ul imobiliar. Sectorul a inregistrat anul trecut, potrivit datelor oficiale, o crestere de 19% comparativ cu majorarea PIB de 7,7%, in timp ce valoarea lucrarilor de constructii a urcat in acest an cu 34,1%.<\/div>\n
\nTabloul general de crestere este insa insotit si de aspecte negative. „In acest moment lucreaza in constructii aproximativ 360.000 de persoane. Ar fi nevoie de muncitori inca o data pe atat“, sustine directorul general executiv al Patronatului Societatilor de Constructii (PSC), Adriana Iftime. Constructorii spun ca lipsa muncitorilor este cea mai mare problema a sectorului constructiilor, care a dus pe de o parte la scaderea calitatii si a vitezei de lucru si pe de alta parte la majorari salariale considerabile, in special pentru muncitorii necalificati. „Costurile cu manopera au crescut cu 40-60% in acest an“, spune Sorin Chirita, proprietarul companiei Vertical Construct Grup, care a intrat si pe piata dezvoltarii imobiliare prin dezvoltarea unui ansamblu de 57 de apartamente in zona Baneasa din Bucuresti.<\/div>\n
\nPotrivit datelor Institutului National de Statistica, salariul mediu net in sectorul constructiilor a ajuns in luna septembrie la 891 de lei, cu peste 21% mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cresterea fiind mai mare decat cea a indicelui salarial mediu net pe tara, care a crescut in ultimul an cu 14%. Acesta este insa doar tabloul oficial, reprezentantii companiilor de constructii sustinand ca salariile din sector sunt mult mai mari. „Numai un muncitor necalificat imi cere 90 de lei pe zi, cat dau unui zidar“, spune Chirita, a carui opinie este intarita si de Adriana Iftime, care spune ca un faiantar sau un zidar cere un salariu si de 1.000 de euro: „Cartierul Pipera este construit in proportie de 80% cu muncitori la negru. In realitate, muncitorii nu mai doresc sa lucreze cu contract de munca, iar constructorul este fortat sa accepte. Stau doua saptamani, isi iau banii si pleaca imediat la o oferta si mai mare.“<\/div>\n
\nCresterea manoperei a fost dublata si de majorarea preturilor la materialele de constructii. Potrivit datelor PSC, caramizile s-au scumpit in acest an cu 10-12%, cimentul cu 15 procente, iar betonul armat cu 25% in prima jumatate a anului, semestrul al doilea marcand o usoara scadere de pret. „Evolutia preturilor la energie si la materii prime precum nisipul si paletii influenteaza clar preturile finale ale produselor“, confirma Daniel Catanas, directorul general al Wienerberger Sisteme de Caramizi, cel mai mare producator de profil pe piata romaneasca.<\/div>\n
\nChiar daca incearca sa transfere responsabilitatea cresterii preturilor catre costuri, producatorii de materiale de constructii sunt evident avantajati de cererea ridicata, care le-a urcat sensibil profiturile in ultimii ani. Wienerberger, de exemplu, a avut anul trecut un profit de 6,7 milioane de euro, fata de 2,5 milioane de euro in 2005, in conditiile in care cifra de afaceri a crescut de la 30 la 46,5 milioane de euro.<\/div>\n
\nCererea care depaseste oferta si strategia constructorilor de a reduce costurile au impulsionat si cresterea importurilor. Potrivit producatorilor de caramizi, ponderea importului in consumul intern este de peste 40%. „Caramizile din import sunt mai ieftine la distante egale. In Timisoara sau in Oltenia este mai ieftina caramida din Ungaria sau Serbia, dar productia mea este mai ieftina in Brasov“, spune directorul comercial al Siceram Sighisoara, Nicolae Neag. El apreciaza ca importurile vor scadea treptat in urma majorarii capacitatilor locale de productie si in urma dezvoltarii pietelor regionale, care vor face ca exporturile sa nu mai reprezinte o varianta rentabila. Cu toate acestea, majorarile de pret pe segment vor continua si pe termen mediu, energia urmand sa se scumpeasca inevitabil. „In plus, conteaza foarte mult si cum va fi iarna care se apropie. Daca va fi blanda, nu se vor putea forma stocuri si la primavara vor creste iarasi preturile, cum s-a intamplat in acest an“, mai spune Nicolae Neag.<\/div>\n
\nEstimarile privind cresterea segmentului de caramizi anul viitor se invart in jurul a 15% in volum si 10% in valoare, potentialul de crestere al pietei – estimata la aproximativ 170 de milioane de euro – determinand producatorii sa investeasca in marirea capacitatilor de productie. Wienerberger va inaugura la inceputul anului viitor o noua fabrica langa Cluj, in urma unei investitii in valoare de 20 de milioane de euro, pe langa cele doua existente de la Sibiu si Gura Ocnitei (langa Targoviste), ceea ce va duce totalul investitiilor din Romania la aproximativ 56 de milioane de euro. Si producatorul Siceram si-a marit capacitatea de productie a fabricii de la Sighisoara in urma unei investitii de opt milioane de euro, in timp ce grupul Kronenberger a investit anul trecut trei milioane de euro in cele doua fabrici din Romania.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
O crestere asemanatoare a inregistrat si piata de ciment, care este impartita de trei mari grupuri internationale, Lafarge din Franta, compania elvetiana Holcim si producatorul german HeidelbergCement. „De aproximativ trei ani piata a crescut in mod constant cu aproximativ 15-20%, iar pentru acest an anticipam o rata de crestere similara“, declara directorul general al Holcim Romania, Markus Wirth. Compania deruleaza in acest moment o investitie de 120 de milioane de euro in modernizarea fabricii de la Campulung, care va creste capacitatea de productie a Holcim cu 20 de procente.<\/div>\n
\nCei trei producatori au obtinut anul trecut cifre cumulate de afaceri de aproape 680 de milioane de euro, fiind in acelasi timp si cele mai profitabile companii din primele 100 de firme private din Romania dupa operatorii de telefonie mobila Orange, Vodafone si ProTV SA. Iar evolutia a continuat si in acest an. Dupa primele noua luni, Lafarge a anuntat o crestere a cifrei de afaceri cu 58,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Desi principalii competitori, Holcim si HeidelbergCement, au inregistrat ritmuri de crestere la jumatate, Romania ramane intre pietele-vedeta ale celor doua grupuri la nivel mondial.<\/div>\n
\nIon Crangasu, directorul executiv al CIROM (Patronatul din industria cimentului si a altor produse minerale pentru constructii), estimeaza ca in doi-trei ani s-ar putea apela si la importuri, daca se va mentine ritmul actual de crestere: „Producatorii de profil isi vor face singuri calculele. Probabil vor mari capacitatile de productie sau vor investi in noi fabrici“.<\/div>\n
\nDeschiderea de noi fabrici reprezinta si strategia producatorilor de adezivi. Henkel Romania a inaugurat luna trecuta o noua unitate de productie la Campia Turzii, in urma unei investitii de 10 de milioane de euro. Capacitatea de productie a Henkel pe plan local, care mai detine o fabrica in apropierea Bucurestiului, s-a dublat astfel, compania avand in calcul constructia unei noi fabrici in 2009. Piata de profil, cu o valoare estimata la 150 de milioane de euro anul trecut, absoarbe in acest moment intreaga productie interna, ritmul anual de crestere fiind de peste 20%. <\/div>\n
\nAcest potential l-a determinat pe omul de afaceri Daniel Guzu sa se asocieze cu fondul suedez de investitii Oresa Ventures pentru a construi o fabrica de adezivi a carei finalizare este programata pentru anul viitor. Oresa Ventures, care a preluat anul trecut pentru aproximativ noua milioane de euro un pachet de 49% din Fabryo Corporation, afacerea cu lacuri si vopseluri dezvoltata de Daniel Guzu, nu este singurul fond de investitii atras de randamentele ridicate ale producatorilor de materiale de constructii. Fondul american de investitii Advent International a preluat in 2005 producatorul de vopseluri D\u00fcfa, iar in acest an a achizitionat pachetul majoritar de actiuni al producatorului de caramizi Ceramica Iasi, pentru 22,3 milioane de euro. <\/div>\n
\nInteresul fondurilor de investitii este explicat prin perspectivele de crestere pe termen mediu. „Nevoia de materiale de constructii este reala. Nu este o piata speculativa“, considera Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors (EI), companie care a preluat anul trecut, prin intermediul unuia dintre fondurile de investitii pe care le administreaza, producatorul de materiale de constructii Macon Deva intr-o tranzactie de 35 de milioane de euro. Planurile de dezvoltare nu exclud posibilitatea altor achizitii in industria de profil, care sa creasca afacerile producatorului din Deva, activ pe segmentul de beton celular autoclavizat (BCA) si pe cel de prefabricate. Directorul de vanzari si marketing al producatorului de materiale de constructii Simcor Oradea, Alina Tirla, estimeaza ca piata locala de BCA va urca la finalul acestui an la un volum total de 2,2 milioane de metri cubi, de la 1,8-1,9 milioane de metri cubi in 2006, din care productia interna reprezinta aproximativ 15%. „Nici pe acest segment nu prea exista stocuri, tot ce se produce se vinde. Preturile au crescut in acest an in medie cu zece procente, iar pentru 2008 probabil se va inregistra un ritm similar de crestere“, spune Tirla.<\/div>\n

<\/p>\n

Cat vor mai continua aceste cresteri? „Cu siguranta inca doi-trei ani“, estimeaza Adriana Iftime. Directorul PSC spune ca preturile materialelor de constructii si al fortei de munca sunt mai mici decat in vestul si centrul Europei si ca deci se tinde spre alinierea la valorile occidentale. Geo Margescu de la Cefin spune ca ne apropiem deja de nivelul maxim – in tot cazul, „suntem aproape de tarile din jur“. <\/p>\n

„Cred ca 2008 va fi mai dur decat 2007“, spune Iftime, bazandu-se pe doua argumente: in primul rand, ea nu considera ca lucratorii plecati in strainatate se vor intoarce acasa, desi aceasta ar fi una din solutiile rezolvarii crizei fortei de munca din constructii, si in al doilea rand ar fi vorba de faptul ca „nu exista pregatire profesionala adecvata pentru tineri“. Cert e ca scumpirea generala a materialelor de constructii si deficitul de forta de munca au ca efect majorarea costurilor de constructie si implicit a pretului final platit de consumator in cazul unui apartament nou. „Costurile de constructie au crescut in ultimii doi ani cu 50%“, sustine Uri Lancry, marketing & sales manager al dezvoltatorului imobiliar Adama, care apreciaza ca marirea costurilor de constructie si cresterea preturilor la terenuri au redus randamentele pe piata imobiliara. „Lipsa fortei de munca a influentat puternic cresterea costurilor constructiilor si implicit a preturilor de vanzare“, spune Ioana Ionescu, marketing manager in cadrul Upground, companie infiintata de Diamond Development pentru dezvoltarea unui ansamblu rezidential de aproape 500 de apartamente in nordul Bucurestiului.<\/div>\n
\nPotrivit lui Ionescu, costurile de constructie s-au majorat in 2007 in medie cu 15-20 de procente, aceste costuri reprezentand in general jumatate din pretul final platit de un client pentru o locuinta noua. „Restul reprezinta costul proiectarii, al avizelor si al dezvoltarii infrastructurii, costuri care in anii precedenti erau mult mai mici, aproape nesemnificative in raport cu cel al constructiei propriu-zise. Si, desigur, profitul dezvoltatorului“, admite reprezentantul Diamond Development. Adriana Iftime de la PSC spune ca pretul mediu de constructie pentru un metru patrat dintr-un apartament nou se ridica acum la 500-600 de euro, companiile de constructii refuzand sa participe la licitatii unde profitul obtinut este sub 5%.<\/div>\n
\nLipsa mainii de lucru a avut un impact negativ si asupra segmentului de spatii logistice, acesta fiind insa mult mai mic comparativ cu cel din sectorul rezidential sau al spatiilor de birouri. „Pentru noi este mai simplu, constructiile sunt bazate pe panouri“, spune Vlad Radu-Dumitrescu, market officer in cadrul Prologis Romania, companie care dezvolta parcul logistic A1 pe autostrada Bucuresti-Pitesti. „Este foarte dificil sa gasesti subcontractori, iar o solutie poate fi incheierea de contracte cu subcontractori straini“, spune Dumitrescu, care estimeaza ca anul acesta a adus pe segmentul de dezvoltari logistice o majorare cu o treime a costurilor de constructie.<\/div>\n
\nDezvoltatorii incheie in general un contract cu antreprenorul unde este precizat un pret maxim garantat, de la care se incearca o ajustare in jos. Dorinel Cazacu, reprezentantul GEA Prasa, spune ca un dezvoltator isi intocmeste planul dinainte, onorariile pentru societatea de constructii fiind in general fixe, iar randamentul propriu fiind de minim 35%. In ceea ce priveste societatile de constructii, Razvan Niculescu-Aron, vicepresedinte al PSC si al UEPC (Uniunea Europeana a Promotorilor din Constructii), sustine ca profitul obtinut la un proiect imobiliar poate ajunge la 20%, media fiind de 15%.<\/div>\n
\nConstructorii incearca sa gaseasca solutii alternative la lipsa de forta de munca ieftina, in primul rand importul de muncitori din tarile asiatice. „Nu am cu cine sa lucrez, asa ca intentionez ca la anul sa aduc aproximativ 50 de muncitori indieni. Deja am contactat societati specializate de avocatura“, spune Sorin Chirita de la Vertical Construct Grup, care sustine ca fiecare muncitor strain il va costa doar 250-300 de euro, suma in care sunt deja incluse si transportul si cazarea. Roxana Prodan, presedintele patronatului agentilor economici acreditati pentru ocuparea si plasarea fortei de munca, spune insa ca astfel de sume sunt cam\u00a0mici ca sa atraga lucratori straini. „Un muncitor chinez calificat castiga acasa la el 300-400 de dolari (pana la 270 de euro), un moldovean poate lucra in Rusia pentru 600 de dolari pe luna. Nu stiu cine ar veni pentru bani mai putini in Romania“, spune Prodan.<\/div>\n
\nPotrivit datelor patronatului, care reuneste 56 de firme specializate in intermedierea contractelor de munca pentru straini, au fost depuse pana in luna noiembrie cereri de la societatile de constructii pentru 1.100 de muncitori din strainatate, majoritatea din Turcia, India, Republica Moldova si China. Cota de permise de munca pentru straini a fost in acest an de 12.000, din acestea fiind acordate aproximativ 6.000. „Majoritatea muncitorilor care vor veni vor lucra la proiecte de infrastructura“, afirma Prodan, adaugand ca este prea putin pentru a suplini deficitul fortei de munca din constructii.<\/div>\n
\nSi de parca nu ar fi destul ca nu sunt suficienti, constructorii se plang ca muncitorii romani nici nu sunt eficienti. Intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, Victor Stefanescu – directorul general al diviziei din Romania a Bouygues, al doilea grup de constructii din lume – spunea ca muncitorii din constructii ramasi in tara au o productivitate mai scazuta decat cei din Europa de Vest. „Daca ne raportam la eficienta, un muncitor roman poate fi mai bine platit decat unul care lucreaza in tarile dezvoltate“, declara in urma cu o luna Stefanescu. Cum nu exista multe solutii, constructorii nu pot spera decat ca productivitatea sa creasca macar la fel de repede precum salariile.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cei mai profitabili<\/strong><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Producatorii de ciment s-au numarat anul trecut printre cele mai profitabile companii, fiind intrecuti doar de trei companii incluse in Top 100 companii private realizat de BUSINESS Magazin (Orange, Vodafone si ProTV SA).<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n\n\n\n\n\n\n\n
\n
Compania<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
Cifra de afaceri (mil. euro)<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
Profit net (mil. euro)<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
Marja profit net (%)<\/strong><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
\u00a0<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2005<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2006<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2005<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2006<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2005<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2006<\/strong><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Lafarge Ciment<\/div>\n<\/td>\n
\n
174,39<\/div>\n<\/td>\n
\n
233,3<\/div>\n<\/td>\n
\n
42,0<\/div>\n<\/td>\n
\n
78,7<\/div>\n<\/td>\n
\n
24,09<\/div>\n<\/td>\n
\n
33,7<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Carpatcement Holding<\/div>\n<\/td>\n
\n
156,32<\/div>\n<\/td>\n
\n
226,0<\/div>\n<\/td>\n
\n
23,9<\/div>\n<\/td>\n
\n
63,0<\/div>\n<\/td>\n
\n
15,29<\/div>\n<\/td>\n
\n
27,9<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Holcim Romania<\/div>\n<\/td>\n
\n
166,52<\/div>\n<\/td>\n
\n
219,8<\/div>\n<\/td>\n
\n
33,1<\/div>\n<\/td>\n
\n
49,6<\/div>\n<\/td>\n
\n
19,88<\/div>\n<\/td>\n
\n
22,6<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Sursa: BUSINESS Magazin, Ministerul Finantelor<\/em><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Castig triplu<\/strong><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Cresterea constructiilor s-a regasit si in bilanturile producatorilor de caramizi, liderul de piata Wienerberger aproape triplandu-si profitul de la an la an.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\n\n\n\n\n\n\n\n
\n
\u00a0<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
Cifra de afaceri (mil. euro)<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
Profit net (mil. euro)<\/strong><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
\u00a0<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2004<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2005<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2006<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2004<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2005<\/strong><\/div>\n<\/td>\n
\n
2006<\/strong><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Wienerberger<\/div>\n<\/td>\n
\n
12,62<\/div>\n<\/td>\n
\n
29,28<\/div>\n<\/td>\n
\n
46,43<\/div>\n<\/td>\n
\n
-1,16<\/div>\n<\/td>\n
\n
2,5<\/div>\n<\/td>\n
\n
6,69<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Siceram Sighisoara<\/div>\n<\/td>\n
\n
8,16<\/div>\n<\/td>\n
\n
11,7<\/div>\n<\/td>\n
\n
14,37<\/div>\n<\/td>\n
\n
1,92<\/div>\n<\/td>\n
\n
3,32<\/div>\n<\/td>\n
\n
4,01<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
Kronberger<\/div>\n<\/td>\n
\n
2,83<\/div>\n<\/td>\n
\n
3,98<\/div>\n<\/td>\n
\n
3,48<\/div>\n<\/td>\n
\n
0,42<\/div>\n<\/td>\n
\n
0,47<\/div>\n<\/td>\n
\n
0,05<\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dezvoltatorii imobiliari spun ca locuintele se scumpesc din cauza costurilor de constructie. Constructorii se plang de greutatea de a mai gasi forta de munca ieftina. Producatorii de materiale de constructie sustin ca majorarile de pret la energie duc inevitabil la scumpiri. Dar profiturile tuturor sunt infloritoare, iar anul 2008 se anunta si mai scump pentru constructiile autohtone.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6462],"tags":[7226,7283,7539,30],"class_list":["post-8547","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-imobiliare","tag-constructii","tag-costuri","tag-dezvoltatori","tag-imobiliare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8547","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8547"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8547\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29743,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8547\/revisions\/29743"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8547"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8547"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8547"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}