La inceputul unei perioade in care, in mod traditional, si bancile (asemenea multor companii din diferite domenii) se intrec in a pune pe piata campanii promotionale cat mai imbietoare, cresterea dobanzii de politica monetara anuntata in urma cu doua saptamani de banca centrala a cam dat peste cap planurile bancherilor. „Dobanzile la credite si la depozite ar trebui cel putin sa nu mai scada in perioada urmatoare“, este de parere Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, adaugand ca ar fi mai degraba de asteptat o scumpire a creditelor decat o ieftinire a acestora. Dupa aproape un an in care banca centrala a scazut in pasi mici, dar constanti dobanda de politica monetara – reperul in functie de care si bancherii isi ajusteaza costurile pentru creditele si depozitele in lei -, ultima zi a lunii octombrie a pus punct acestui ciclu de ieftinire. Comentandu-si decizia de a majora dobanda de politica monetara cu un abrupt 0,5%, guvernatorul Isarescu nota de curand ca aceasta miscare s-ar putea sa nu aiba un impact prea mare asupra dobanzilor la creditele in lei. „Avem un canal al dobanzii care functioneaza cu greutate si este imperfect“, aprecia Isarescu, pe care o crestere a dobanzii la creditele in lei l-ar ajuta in lupta sa nesfarsita (si pierduta pentru moment) cu tinta de inflatie, fiind o frana in calea unui tot mai mare consum al populatiei. Numai ca atunci cand vine vorba de cresterea dobanzilor, bancherii comerciali se misca destul de rapid. „Mai devreme sau mai tarziu vom vedea miscari de crestere a dobanzilor in piata“, spune Lucian Anghel, economist-sef al BCR, completand ca o astfel de miscare este cu atat mai probabila cu cat sunt sanse mari ca in ianuarie BNR sa mai urce inca o data dobanda de politica monetara, pana la 8%. In acest context, aliniindu-se rapid la decizia din octombrie si anticipand-o pe cea din ianuarie, bancherii vorbesc deja de scumpirea creditelor in lei, mai ales pe segmentul finantarilor pentru populatie si IMM, conform lui Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania. <\/p>\n
„Vorbim probabil de o crestere de 1-2 procente“, considera el, argumentand ca desi costul banilor a crescut in ultima vreme atat in Romania, cat, mai ales, pe plan international, „la noi nu s-a simtit inca foarte puternic, din cauza concurentei mari“. In special in segmentul marilor companii, „acolo unde lupta este deja foarte puternica“, dupa cum spune Negritoiu, bancherii ar putea ezita sa decida scumpiri prea abrupte ale finantarilor. Pentru bancherii romani mai cu seama pericolul este evident, pentru ca deschiderea granitelor pentru institutiile financiare straine inseamna, din momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, sansa acestora de a oferi servicii financiare pe piata romaneasca direct din tarile lor de origine, in conditii de pret competitive. Circa 100 de institutii de credit au notificat deja BNR pentru a putea face afaceri aici in baza pasaportului european. Alte banci straine au decis sa intre direct pe piata, deschizandu-si birouri sau chiar sucursale ce urmaresc, in principal, tot businessul cu marile companii – printre ele numarandu-se Fortis, Bank of Cyprus, La Caixa sau Millennium Bank. Mai putin afectati de o urcare a dobanzilor la finantare, clientii mari ar putea beneficia de dobanzi superioare la depozite, este de parere Lucian Anghel. In opinia sa, cresterea dobanzilor pe piata interbancara, generata de majorarea dobanzii BNR, scumpeste „materia prima“ pentru bancheri si determina in lant si cresteri de costuri pentru clienti. <\/p>\n
Nu toate tipurile de credite vor simti insa aceasta scumpire sau cel putin nu intr-o prima faza. Mai intai, cresterea dobanzilor va afecta creditele in sold si mult mai putin imprumuturile nou acordate. Explicatia este, de altfel, destul de banala: apropierea sarbatorilor de iarna – una din perioadele cu cele mai mari vanzari de credite, mai ales de consum – ii face pe bancheri sa lanseze, care mai de care, promotii cu reduceri de dobanzi sau de comisioane. Astfel de promotii au aparut deja spre finalul lunii octombrie, cand BCR, Alpha Bank sau Garanti Bank au anuntat ca scad dobanzile la anumite categorii de credite (BCR, de exemplu, pentru creditele imobiliare in euro a coborat dobanda la 5,3% pe an) sau elimina pentru o vreme comisioanele pentru acest tip de finantare, ca in cazul Alpha Bank. Totusi, odata ce aceasta perioada de promotii se va termina, „vom vedea o crestere a dobanzilor la lei si la creditele noi“, este de parere Dragos Cabat, presedinte al CFA (Chartered Financial Analyst) Romania. In opinia sa, finantarile in lei se vor scumpi intr-o prima faza cu circa 0,5-0,75%. <\/p>\n
Clientii care au deja imprumuturi in lei la banci vor simti insa chiar de la urmatoarea scadenta de plata a ratei aceasta majorare. „La cele existente in sold, cu siguranta ca se va intampla rapid“, este de parere Anghel. Portofoliul de credite ce ar putea fi, cel putin in teorie, afectat de aceasta scumpire nu e mic deloc, atata vreme cat din soldul total al creditului neguvernamental, de peste 129 de mld. lei (circa 39,17 mld. euro), aproape jumatate sunt finantari in lei, potrivit datelor publicate de banca centrala pentru luna septembrie a.c. Cel putin o parte dintre clienti, cei ce au luat un imprumut cu dobanda fixa, mai beneficiaza insa de o „amanare“. Dobanzile variabile, calculate in functie de indicii pietei monetare, sunt intalnite mai ales la creditele pe termen lung, asa cum sunt cele ipotecare sau cel de nevoi personale cu garantii imobiliare. De cele mai multe ori, pentru aceste tipuri de finantari, bancherii stabilesc dobanzi fixe pentru o perioada de un an-doi, iar mai apoi costul variaza in functie de „conditiile de piata“. Cel mai adesea, dobanzile fixe pe toata perioada de creditare se intalnesc la credite de consum – imprumuturi pe termen scurt si de mai mica valoare. Pe aceste produse, „realocarea dobanzii nu se va face imediat, dar se va face cu siguranta cand dobanda devine variabila“, este de parere economistul-sef al BCR. <\/p>\n
Exista si bancheri care au anticipat scumpirea creditelor, dupa cum puncteaza Mihai Bogza, presedintele Consiliului de Administratie al Bancpost. La finele lunii trecute, grecii de la Bancpost au decis sa creasca dobanzile la creditele pentru nevoi personale si ipotecare acordate de la 0,45% pana la 0,6%. La inceputul toamnei, si Volksbank, iar mai apoi Banca Transilvania au majorat costurile pentru toate creditele sau doar pentru cele nou acordate. Primele scumpiri au afectat costul creditelor in valuta, dependent de costul finantarii bancilor de aici pe piata internationala, releva Steven van Groningen. Acest cost a crescut – si este de asteptat sa mai creasca si in continuare, crede Groningen – din cauza a doi factori. Pe de o parte, dobanda de politica monetara a Bancii Centrale Europene (BCE) s-a majorat continuu in ultimii doi ani din cauza presiunilor inflationiste din zona euro. Totusi, in sedinta de saptamana trecuta, oficialii BCE au decis mentinerea dobanzii de referinta la 4%, lasand totusi loc de speculatii privind unele majorari viitoare, din moment ce si economia europeana se lupta cu inflatia. Al doilea factor care creste costul finantarii externe pentru bancile romanesti (si implicit costul finantarilor in valuta pentru populatie) este prima de risc perceputa pentru Romania, sustine Groningen. Marjele la care se imprumuta bancile romanesti pe piata internationala „au crescut substantial in ultima perioada, ca urmare a cresterii perceptiei de risc a investitorilor nerezidenti fata de Romania, in contextul turbulentelor la nivel international“, comenteaza presedintele Raiffeisen. Iar costul acestor finantari accesate de bancheri se transmit, aproape automat, in costul creditelor in valuta pe care clientii romani le iau de la banci. <\/p>\n
Marirea dobanzii BNR ar trebui – cel putin in teorie – sa aduca si o veste buna pentru clientii bancilor: scumpirea creditelor ar trebui sa fie insotita si de o sporire a randamentelor la depozitele in lei. „Probabil ca o parte dintre banci vor decide si majorarea dobanzilor la depozite“, admite Mihai Bogza, estimand insa ca nu va fi totusi o miscare generalizata. Mai precis, astfel de miscari vor veni mai ales din partea bancilor care se confrunta cu o lipsa de lichiditate si care, ca atare, au nevoie sa atraga depozite de la populatie. Totusi, semnaleaza van Groningen, majoritatea bancilor se confrunta cu un exces de lichiditate in lei, pe care il plaseaza la BNR: „In functie de acest exces de lichiditate, banca poate decide cresterea sau nu a ratei dobanzii la depozite“. <\/p>\n
<\/p>\n
Cateva banci au anuntat deja, inca de luna trecuta, majorari ale dobanzilor la depozitele in lei. De exemplu, Piraeus Bank a crescut in octombrie dobanda la lei cu un sfert de punct procentual, oferind acum la depozitele standard randamente intre 6,5% si 7,2% pe an, in functie de scadenta. De la inceputul saptamanii curente, BCR a majorat dobanzile practicate pentru persoane fizice atat la depozitele in euro la 6 si 12 luni, cat si pentru contul de economii in lei si euro. Astfel, dobanda la depozitele pe sase luni in euro a crescut cu procente cuprinse intre 0,4 si 0,5% pe an, in functie de sumele economisite, iar cea la depozitele pe o perioada de un an (cu plata dobanzii la scadenta) in euro s-au majorat cu 0,25-0,4% pe an pe diferite transe de economii. Pentru contul de economii in lei, dobanda se majoreaza cu procente cuprinse intre 1,7% pe an si 1,2% pe an, in functie de sume. <\/p>\n
Si, in conditiile in care – semnaleaza Dragos Cabat – mai multe banci au inceput sa aiba nevoie de lei, „chiar daca exista inca multe care stau pe lichiditate“, probabil ca majorari de dobanzi la depozitele in lei vor mai aparea. <\/p>\n
O astfel de miscare ar putea incuraja populatia, macar intr-o oarecare masura, sa economiseasca – un capitol la care „incepem sa avem deja o problema“, dupa cum spune Misu Negritoiu. La sfarsitul lunii septembrie, depozitele neguvernamentale se situau la nivelul de 109,65 miliarde de lei (32,37 miliarde de euro), potrivit datelor BNR. Apetitul destul de scazut al romanilor spre economisire este explicabil chiar prin randamentele mici: nu in putine situatii, dobanda la depozite acordata de banci nu acopera nici macar inflatia – si fara a mai pune la socoteala nici impozitul de 16% care se aplica la castigul oferit de depozite, nici comisioanele bancilor. Asa se face ca, cel putin la depozitele pe termene scurte, randamentul poate fi chiar negativ – inghitit de inflatia mai mare decat dobanda oferita. Bancherii argumenteaza totusi ca, desi mic, in cazul depozitelor pe termen de un an, castigul exista: „Randamentele sunt pozitive, chiar si anul acesta, cand inflatia a fost mai mare decat cea anticipata la inceput“, potrivit lui Anghel de la BCR. <\/p>\n
Dupa corectarea propriilor proiectii, BNR prognozeaza acum o inflatie pentru sfarsitul anului de 5,7%, iar pentru anul viitor vede o inflatie de 4,3%. In aceste conditii, un depozit pe un an cu dobanda de 7-7,5% aduce, e adevarat, un minim castig. Privit insa prin prisma randamentelor pe care le dau alte forme de economisire si investire – asa cum sunt castigurile cu doua cifre aduse de plasamentele pe piata de capital sau in fonduri de investitii -, e greu de crezut ca 1-2 procente castigate din depozit pot stimula pe cineva sa isi puna banii la banca. Totusi, chiar si in aceste conditii si in situatia in care anumite banci vor creste dobanzile la depozite, „aceasta majorare va fi mai mica decat cea de la credite“, spune Cabat, „cel mult de 0,25%“. Pentru acest pas diferit cu care aplica majorarile de dobanzi la credite si la depozite, bancherii vin cu diferite explicatii. Daca dobanzile la depozite ar creste cu 0,5%, costul creditelor ar trebui sa creasca peste acest procent, explica Lucian Anghel, aducand in discutie costul pe care il implica rezervele minime obligatorii. Adesea criticata pentru decizia de a mentine rezervele minime obligatorii la niveluri cu mult peste cele din Uniunea Europeana – 20% pentru lei si 40% pentru valuta -, banca centrala amana momentul diminuarii acestora, de teama unor dezechilibre ce ar putea aparea, spune Misu Negritoiu. Folosite de BNR pentru a incerca sa reduca viteza de crestere a creditelor, rezervele minime consistente si-au pierdut totusi eficienta, din moment ce tot mai multe banci au apelat la „exportul“ de credite din Romania in bilantul bancilor-mama. In Romania ramane insa efectul lor – invocat de bancheri ca motiv pentru a mentine dobanzile sus: costul rezervelor este „undeva la 1,2% la lei si 2,2% din total“, dupa cum spune Mihai Bogza. <\/p>\n
Si daca in ultimul an bancherii au tot sperat ca BNR va decide diminuarea acestor rezerve, odata ce dezechilibrele macroeconomice s-au facut tot mai evidente – culminand cu depasirea abrupta a tintei de inflatie -, „e clar ca, pe un orizont previzibil, este absolut exclus ca o astfel de diminuare sa mai poata sa vina“, crede Misu Negritoiu. Ba chiar mai mult, adauga Dragos Cabat, BNR ar putea decide o crestere a acestora, cu 10% la valuta si 5% la lei, „pentru ca romanii se indatoreaza deja prea mult“. <\/p>\n
Concluzia este, in aceste conditii, una singura si destul de sumbra pentru cei ce vor sa apeleze la banca pentru a-si lua un imprumut, fie in lei sau in valuta: prea curand, scaderi de dobanzi nu prea vor mai aparea, iar pe extrasul de cont vor aparea, mult mai probabil, cresteri de la luna la luna. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cresterea dobanzii de politica monetara operata de banca centrala in urma cu doua saptamani, dar si contextul international tot mai tulbure deschid din nou cutia Pandorei pe piata romaneasca: finantarile in lei se scumpesc, la fel si cele in valuta. Cat de mare va fi cresterea dobanzilor si in ce masura se mai poate inversa intr-un viitor previzibil aceasta tendinta de scumpire?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7267,485,246,187],"class_list":["post-8456","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-banci","tag-credite","tag-crestere","tag-dobanzi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8456","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8456"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8456\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29655,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8456\/revisions\/29655"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8456"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8456"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8456"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}