{"id":8454,"date":"2007-11-13T17:46:38","date_gmt":"2007-11-13T17:46:38","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=8454"},"modified":"2026-04-02T10:37:17","modified_gmt":"2026-04-02T10:37:17","slug":"unde-fugim-de-criza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=8454","title":{"rendered":"Unde fugim de criza"},"content":{"rendered":"<p align=\"justify\">Cand am venit prima data in Romania, in urma cu un deceniu, probabil ca oamenii interesati de private equity ar fi incaput intr-unul dintre lifturile care v-au adus aici&ldquo;, spunea saptamana trecuta Robert Luke in deschiderea primei conferinte anuale a Asociatiei de investitii private si capital de risc din sud-estul Europei (SEEPEA). Afirmatia era facuta in fata unei sali pline a hotelului Howard Johnson Grand Plaza din Bucuresti, prilej pentru Luke de a completa ca se bucura ca &bdquo;numarul celor interesati a crescut nu numai in Romania, ci si in intreaga Europa de Sud-Est&ldquo;. <\/p>\n<p>Iar daca pana acum jocurile in industria de private equity au fost facute de fondurile de dimensiuni mici sau medii, cu capitaluri de cateva zeci sau sute de milioane de euro, acum sunt semnale ca numele mari au pus Romania pe harta lor. &bdquo;Urmatorul mare val in tranzactii vor fi investitiile de private equity&ldquo;, sustine Florian Nitu, managing partner al firmei de avocatura Popovici Nitu si Asociatii. El spune ca mai multe fonduri care pana acum nu au intrat pe piata romaneasca analizeaza acum companii din cele mai diverse domenii. <br \/>\nIn ultimii ani, valoarea sumelor stranse de firmele de administrare ale fondurilor cu capital privat a crescut exponential in toata Europa, zona de est a continentului nefacand exceptie, arata Javier Echarri, secretar general al EVCA (asociatia europeana a fondurilor de private equity). Fondurile stranse pentru Europa Centrala si de Est au atins in 2006 un nivel record de 2,25 mld. euro, cu un miliard mai mult decat in anul precedent, potrivit statisticilor EVCA. &bdquo;Aceasta realizare reflecta interesul in crestere al investitorilor institutionali pentru prezenta in regiune&ldquo;, comenteaza oficialii asociatiei. Cu atat mai mult cu cat peste 80% din capital a fost strans din afara zonei central si est-europene. In plus, EVCA atrage atentia ca cele 2,25 miliarde reprezinta doar sumele adunate de fondurile care au declarat Europa Centrala si de Est drept zona lor tinta, neincluzand acele fonduri care ar putea aloca o parte din investitii in aceasta regiune, dar centrul lor de interes este in alta parte. <\/p>\n<p>Nivelul record nu arata neaparat ca sunt mai multe fonduri interesate de partea aceasta a Europei, cat ca fondurile au capitaluri din ce in ce mai mari. Lucru reflectat deja in valoarea afacerilor incheiate. &bdquo;Vom trece la o alta talie a tranzactiilor&ldquo;, sustine Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors (EI), companie poloneza ce administreaza mai multe fonduri cu activitate in Europa Centrala si de Est. EI, care a strans in urma cu un an al saptelea fond, Polish Enterprise Fund VI, cu un capital de 660 de milioane de euro, este actionar la compania Siveco din Bucuresti si la producatorul de materiale de constructii Macon Deva si a vandut recent lantul de supermarketuri Artima catre grupul Carrefour. Nacu aduce ca exemplu chiar portofoliul Enterprise Investors: &bdquo;Toate tranzactiile incheiate de PEF VI sunt de 35-40 de milioane de euro. Acum 2-3 ani, o tranzactie de 30 de milioane era ceva special&ldquo;. <\/p>\n<p>La randul lor, reprezentantii Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), probabil cel mai important investitor cu capital de risc de pe piata romaneasca din ultimii 15 ani, apreciaza ca in zona sud-est europeana vor intra noi jucatori de dimensiuni mai mari, cu fonduri de peste un miliard de euro. Fondurile cele mai mari cu activitate in regiune au in prezent capitaluri de 500-700 de milioane de euro. Pentru acestea, valoarea medie a unei investitii este cuprinsa intre 50 si 75 de milioane de euro, in timp ce pentru fondurile de peste un miliard &#8211; care ar urma sa intre, conform BERD, in piata din 2008 &#8211; o tranzactie medie ar fi la nivelul de 150-200 de milioane de euro. <\/p>\n<p>Intrebarea este daca exista suficiente tranzactii posibile de asemenea dimensiuni, iar analistii BERD incearca un raspuns indirect, aratand ca &#8211; potrivit statisticilor EVCA &#8211; penetrarea capitalului de risc in regiune este extrem de redusa si este suficient loc de crestere. Deocamdata, in 2006 au fost investite in Romania, potrivit EVCA, 110 milioane de euro din capitalul fondurilor de investitii, iar pentru acest an Robert Luke estimeaza depasirea pragului de 200 de milioane de euro. &bdquo;Valoarea afacerilor s-ar putea dubla, pe baza tranzactiilor despre care am informatii in acest moment&ldquo;, spune Luke, completand insa ca exista si varianta ca negocierile in aceste tranzactii sa se prelungeasca pana anul viitor. Pe baza datelor comunicate de companiile implicate sau estimate de unele surse din piata, este perfect posibil ca valoarea investitiilor realizate de fonduri in acest an sa fi trecut deja de 250 de milioane de euro. <\/p>\n<p>Insa tendinta e clara din perspectiva lui Robert Luke: &bdquo;valoarea investitiilor cu capital privat se va dubla an de an in urmatorii 3-5 ani&ldquo;. Luke este managing director al companiei de administrare GED Capital, care a inchis deja un fond (Fondul Roman Post-Privatizare) cu activitate in Romania, dupa investitii de 44 de milioane de euro, si a lansat un al doilea fond destinat regiunii balcanice &#8211; GED Eastern Fund II &#8211; cu un capital de 140 de milioane de euro. <\/p>\n<p>Piata de private equity din Romania ar fi de fapt la inceputul unei pante ascendente, dupa un recul in perioada 2004-2005, nu atat la nivel de valoare, cat ca numar de tranzactii, cauzat de ciclul de viata al fondurilor de investitii. In 1996-1997 s-au strans mai multe fonduri destinate Romaniei si tarilor din zona care s-au implicat in cateva zeci de companii. Durata de viata a unui asemenea fond este in general de 7-10 ani, astfel ca acum doi-trei ani si-au incheiat activitatea. Cum economia nu a evoluat prea bine inainte de 2000 si unele fonduri chiar au avut probleme cu unele investitii, nu s-au mai strans alte sume pentru Romania. Abia dupa ce economia a inceput sa creasca si a devenit evident ca Romania va deveni membru al UE, interesul industriei de private equity pentru cea mai mare piata din sud-estul Europei si-a revenit. Dar fondurile noi s-au strans abia dupa 2004 si doar in ultimii doi ani au fost active. <\/p>\n<p>Pe de alta parte, zona est-europeana este inca relativ nedescoperita de multi investitori, apreciaza Jim Strang, director de investitii si director de achizitii la Gartmore Private Equity. &bdquo;Multi investitori vor cauta noi zone in care sa se extinda, mai ales in contextul in care industria de private equity trece acum printr-o criza la nivel de finantare, dupa criza creditelor ipotecare subprime din SUA&ldquo;, considera Strang. &bdquo;Sunt mai multe fonduri mari care prospecteaza deja piata din regiune&ldquo;, spune si Michael Tetreault Schilling, partener al Linklaters, una dintre cele mai mari firme de avocatura la nivel global. Linklaters lucreaza deja la cateva tranzactii mari in regiune, dar Schilling nu a dat mai multe detalii. <\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p align=\"justify\">Pare paradoxal ca in momente de criza, atentia marilor fonduri sa se indrepte tocmai catre piete mici si riscante. Dar tocmai dimensiunea mai redusa a tranzactiilor poate face ca pietele emergente sa fie interesante, deoarece &#8211; cu toata scumpirea activelor din ultimii ani &#8211; inca sunt in Europa de Est companii mai ieftine decat in economiile dezvoltate. In plus, bancile s-ar putea dovedi mai &bdquo;cooperante&ldquo; in cofinantarea unei tranzactii de 100 de milioane de euro decat sa se implice intr-o achizitie de 10 miliarde. Si zona est-europeana ar mai putea avea un avantaj. &bdquo;Pentru multe fonduri interesate de pietele in dezvoltare, Europa emergenta este piata pe care o vor pentru ca stiu zona, este in UE si e mai simplu decat sa investeasca in America de Sud, Asia sau Africa&ldquo;, comenteaza partenerul Linklaters. <\/p>\n<p>Un alt factor aduce Romania pe radarul marilor jucatori din industria de private equity. Odata cu cresterea economiei, tot mai multe firme romanesti au avut evolutii spectaculoase, iar valoarea lor s-a apreciat considerabil. Companii care acum cinci ani aveau venituri de zece milioane de euro, dupa cresteri de 15-20% pe an, au atins acum cifre de afaceri &bdquo;interesante&ldquo;, puncteaza Cristian Nacu de la EI. Ceea ce face ca, dupa cum spune Michael Schilling, clienti ca Permira sau Carlyle sa fie din ce in ce mai interesati de regiune. <\/p>\n<p>Permira este unul dintre cei mai mari investitori de private equity din Europa si a administrat in ultimele doua decenii 19 fonduri cu capitaluri de peste 22 mld. euro. Numele Permira a fost vehiculat deja in piata romaneasca ca fiind unul dintre potentialii investitori interesati de televiziunile trustului de presa Intact (Antena 1, 2 si 3 si Euforia TV). De altfel, Permira &#8211; in parteneriat cu un alt mare grup din industria capitalului de risc KKR (Kohlberg Kravis Roberts &#038; Co.) &#8211; a controlat indirect postul de televiziune Prima TV, dupa ce au cumparat SBS Broadcasting, compania care detine licenta. SBS a fost preluata in acest an de grupul media german ProSiebenSat.1 Media, unde tot Permira si KKR detin impreuna pachetul majoritar. KKR avea la jumatatea anului active de aproape 80 de miliarde de dolari (55 de miliarde de euro) in administrare. <\/p>\n<p>Carlyle Group, un alt grup global cu active administrate de peste 75 de miliarde de dolari (circa 52 miliarde de euro), isi anunta nu de mult interesul pentru piata romaneasca prin vocea lui Daniel D&#8217;Aniello, cofondator si director general al Carlyle Group. El declara in august pentru Ziarul Financiar ca grupul este atras de potentialul ridicat de crestere a pietei locale de investitii private, in special de numarul mare de intreprinzatori privati autohtoni. De altfel, oamenii din piata spun despre Carlyle ca este o prezenta activa in piata, care s-ar putea solda chiar cu deschiderea unui birou regional. Logica este simpla: din biroul de la Londra sau Frankfurt, un fond de investitii nu poate participa decat la procese organizate de vanzare, precum licitatiile organizate de banci de investitii. Insa fondurile de private equity prefera in general asa-numitele &bdquo;proprietary deals&ldquo;, tranzactii in care negociaza direct cu proprietarul, mult mai profitabile decat licitatiile. Dar contactul direct cu proprietarii este aproape imposibil in lipsa unei prezente locale, care sa cunoasca mediul de afaceri si cultura de business din regiune. <\/p>\n<p>O alta varianta de intrare in piata este sugerata de Valeriu Ionescu, managing partner al firmei de consultanta in investitii Valeriu Ionescu si Asociatii si fost manager al AIG New Europe Fund: &bdquo;Fondurile mari vor veni probabil in parteneriat cu alte fonduri deja prezente in regiune, precum Innova Capital sau EI&ldquo;. <\/p>\n<p>Un exemplu in acest sens este o investitie in piata romaneasca a Warburg Pincus, un alt nume mare al domeniului de private equity, cu investitii de peste 26 de miliarde de dolari facute de-a lungul istoriei de patru decenii. Compania a intrat indirect in Romania in 2005, cand firma ceha Zentiva &#8211; la acea data controlata de Warburg Pincus, care a iesit intre timp din afacere &#8211; a preluat pachetul majoritar al producatorului de medicamente Sicomed de la fondurile de investitii administrate de GED si Global Finance. Ulterior, Warburg Pincus si GED au lansat impreuna o companie de investitii imobiliare, RED Management Capital, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de pe piata romaneasca. <\/p>\n<p>Administratorii de fonduri deja prezenti in Romania nu se simt totusi amenintati. &bdquo;Am auzit ca ar fi interesati&ldquo;, spune Cristian Nacu, &bdquo;dar noi nu ii simtim inca in piata&ldquo;. Un motiv poate fi faptul ca astfel de fonduri sunt interesate de tranzactii mari, &bdquo;dar in Romania nu prea sunt asa multe tranzactii mari&ldquo;, puncteaza Valeriu Ionescu. Permira, spre exemplu, cauta oportunitati de achizitie cu valori ale tranzactiei de 500 de milioane de euro sau mai mult, iar in Romania nu sunt prea multe companii care sa fi ajuns la o asemenea valoare. Dar fondurile mari pot alege sa puna acum bazele tranzactiilor de peste cativa ani. Iar fiecare fond isi cauta propria lui nisa de piata: cum descrie plastic Jim Strang, &bdquo;sectorul de private equity este singura industrie pe care o stiu in care cu cat sunt mai multi pescari, cu atat este mai mult peste&ldquo;. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A devenit un truism afirmatia ca multi investitori sunt interesati de piata romaneasca. Dar cresterea economiei si in special a unor companii private aduc in Romania un nou gen de investitori: fondurile de private equity de miliarde de euro.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[201,188,7633,1495],"class_list":["post-8454","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-companii","tag-economie","tag-investitori","tag-private-equity"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8454","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8454"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8454\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29653,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8454\/revisions\/29653"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8454"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8454"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8454"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}