{"id":8355,"date":"2007-11-06T14:24:55","date_gmt":"2007-11-06T14:24:55","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=8355"},"modified":"2026-04-02T10:34:39","modified_gmt":"2026-04-02T10:34:39","slug":"un-masterplan-mai-mic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=8355","title":{"rendered":"Un masterplan mai mic"},"content":{"rendered":"<p align=\"justify\">Daca toate aceste speculatii ar fi transformate intr-un film, cea mai fidela reprezentare ar fi data de &bdquo;Master Plan &#8211; About the Power of Google&ldquo;, un film realizat anul acesta de catre doi studenti din Germania, Ozan Halici si Jurgen Mayer. Cei doi atrag atentia asupra puterii pe care o are acum compania inceputa de la un motor de cautare pe internet si a dependentei multora fata de serviciile oferite de Google, tradusa in informatii pe care compania le detine despre milioane de persoane, pe baza intereselor tradate de cautarile pe internet. Filmul a fost si premiat la un festival, la rubrica film de fictiune. Cert e ca cele 3 minute si 14 secunde au fost urmarite de aproximativ 300.000 de persoane, daca e sa avem in vedere doar afisarile de pe YouTube, tot unul dintre produsele Google. <\/p>\n<p>Parasind registrul SF, dar pastrand logica, planurile Google in Romania ar putea fi citite prin pasii facuti pana acum. Cel mai recent indiciu ar trebui sa fie cu siguranta vizita la Bucuresti a lui Michael Champlin, business product manager pentru Google Apps pentru regiunea EMEA, care a acordat un interviu in exclusivitate pentru BUSINESS Magazin. Grosier, Google Apps este interpretarea proprie, online, a suitei Microsoft Office. Amandoua au editor de text, de tabele si prezentari si ambele ofera cate un produs de management al e-mail-urilor. Unul se numeste Outlook, iar celalalt Gmail. Google Apps e, asadar, un pachet de produse cu care Google vrea sa se impuna si in mediul corporatist, asa cum a facut-o in cel utilizatorilor obisnuiti. In lume, 44,1% dintre cautarile pe internet se fac folosind Google &#8211; aceasta e una dintre cifrele reale din imaginile filmului mai sus amintit. Iar Kyle McNabb, unul dintre expertii companiei de analiza a pietei Forrester Research, spune, citat de presa internationala, ca &bdquo;angajatii se pot intreba la un moment dat, de ce nu pot primi la serviciu aceleasi servicii pe care le folosesc si acasa&ldquo;. <\/p>\n<p>Chiar in ziua interviului acordat de Champlin, Google ajungea sa mai depaseasca un record la bursa americana Nasdaq, cel de 700 de dolari pentru o singura actiune, ceea ce duce valoarea corporatiei la peste 220 de miliarde de dolari. Aceasta in vreme ce veniturile inregistrate in ultimul trimestru au depasit putin 4 miliarde de dolari, majoritatea din activitatea de baza a companiei &#8211; vanzarea de publicitate pe internet. <\/p>\n<p>Mai nou, Google Apps a intrat la randu-i in activitatea de baza, alaturi de publicitate si serviciul de cautare, spune Michael Champlin. Pentru moment, veniturile din Google Apps sunt probabil minime &#8211; analistii estimeaza o cifra de 40 de milioane de dolari din totalul celor 10 miliarde venituri anuale (la nivelul anului 2006) &#8211; incat compania nici nu le-a declarat separat in rapoartele financiare. Microsoft contrasteaza puternic cu Google din acest punct de vedere: doar divizia de business a companiei, care include pachetul Office si cateva alte programe de contabilitate pentru mici companii, genereaza anual venituri de 16 miliarde de dolari, dintr-un total de 51 de miliarde. <\/p>\n<p>Dar intre cele doua oferte pentru companii, cea a Microsoft si cea a Google, exista o diferenta importanta. In vreme ce programele Microsoft sunt rezidente pe calculator &#8211; unul singur, cel pe care sunt create -, Google incearca sa impuna un nou model. Documentele Google sunt online, pot fi accesate de oriunde exista conexiune la internet pe baza de parola si modificate in acelasi timp de mai multe persoane. Documentele la care lucreaza angajatii companiilor sunt, asadar, depozitate in versiunea Google Apps nu in calculatorul propriu sau pe serverul companiei, ci in centrele de date ale Google raspandite pe tot globul. &bdquo;Unul din cele mai bine pazite secrete ale noastre este amplasarea centrelor de date. Nu pot comenta despre localizarea lor in afara de faptul ca o parte din ele sunt in Europa&ldquo;, spune product managerul Google. <\/p>\n<p>Vizita lui a avut ca principal obiect intalnirea cu oameni din online si furnizori de servicii de acces la internet (asa cum sunt cablistii sau retelele de cartier) pentru a le propune sa ofere clientilor acestora pachetul de servicii Google Apps. De exemplu, partea de e-mail este acelasi Gmail pe care il poate folosi oricine gratuit, diferenta fiind faptul ca aspectul poate fi personalizat cu sigla companiei, iar domeniul poate fi de forma office@companie.ro si nu cea standard, cu terminatia gmail.com. Suita Google Apps, in versiunea premium care permite aceasta personalizare, costa 15 centi per utilizator in fiecare luna, la care se adauga alti 3 centi pentru dezactivarea aparitiei reclamelor Google in aplicatii. <\/p>\n<p>Alt indiciu legat de planurile companiei in Romania l-a oferit o pancarta pe care de putina vreme studentii de la Politehnica Bucuresti au putut sa o remarce in curtea universitatii, pe care sta scris &bdquo;Google is hiring&ldquo; (Google angajeaza). &bdquo;Acum avem doar o singura persoana (Radu Tudorache, country manager al Google Romania, n. red.) si faptul ca nu suntem inca foarte vizibili e doar pentru ca suntem la inceput de drum. Asa s-a intamplat si in alte centre Google. Am inceput cu o persoana si la Z\u00fcrich si la M\u00fcnchen si acum avem o prezenta puternica acolo&ldquo;, spune Michael Champlin. Faptul ca Google a angajat la inceputul acestui an un country consultant, pe Radu Tudorache, fost manager in cadrul ANRC, este cea mai clara dovada a interesului pe care Google l-a aratat pietei romanesti. De la numirea sa in functie, Tudorache a aparut public in functia sa doar saptamana trecuta, la prezentarea lui Michael Champlin. <\/p>\n<p>Champlin lasa sa se inteleaga ca anuntul de angajare este pentru ingineri care ar putea lucra in centre europene ale Google, Romania nefiind inca o tinta pentru deschiderea unui centru tehnic. De altfel, si anunturile publicate pe serviciul online romanesc de recrutare Bestjobs precizeaza ca sunt cautati ingineri software si manageri tehnici pentru a lucra la centrul polonez din Cracovia. <\/p>\n<p>Apoi, in ultimul an, Google a adaugat noi produse la seria celor localizate (traduse) in limba romana. Pe langa motorul de cautare Google.ro, cel mai mare gigant online a adus alte trei produse importante. Ultimul lansat dintre acestea e platforma pentru scrierea de bloguri numita chiar Blogger. Platforma este utilizata de 29,94% dintre cei mai mult de 100.000 de scriitori romani de bloguri, conform singurului studiu ce are ca obiect blogging-ul, realizat de firma Timsoft. Platforma Google este a doua ca numar de utilizatori conform acestui studiu, dupa platforma open-source WordPress, cu o cota de piata de 43,66%. <\/p>\n<p>Tot anul acesta, cu o luna anterior lansarii Blogger, Google a venit cu iGoogle in limba romana, practic motorul de cautare caruia i se adauga in plus cateva casute personalizabile cu informatii sau aplicatii pur decorative. Acesta e primul contact al Google cu editorii de presa si realizatorii de aplicatii din Romania, pentru ca fiecare casuta cu informatii are la baza contracte incheiate cu acestia. La nivel mondial, au existat de-a lungul timpului frictiuni intre marile trusturi de presa si Google pe marginea subiectului drepturilor de autor si a cat de mult ar trebui sa incaseze editorii de continut din publicitatea obtinuta de Google. Reclamele sunt de departe cel mai mare generator de bani pentru Google, dupa un model relativ simplu. Paginile de internet generate de folosirea motorului de cautare si spatiile pe site-uri cu care Google lucreaza reprezinta tot atatea locuri unde Google poate pune reclame. <\/p>\n<p>Cumparatorii de publicitate pot folosi aceste spatii pentru promovare pe baza de licitatie pentru cuvinte-cheie, iar banii sunt impartiti intre Google si proprietarul site-ului. Cumparatorii de publicitate folosesc AdWords pentru a se promova pe spatiile Google, iar proprietarii de site-uri intra in reteaua Google AdSense, pentru a obtine venituri. AdWords a fost tradus in limba romana inca de anul trecut, iar AdSense in luna aprilie a acestui an. Veniturile Google de pe piata romaneasca de publicitate nu sunt publice &#8211; o singura tara, Marea Britanie, obliga compania prin prevederi legislative sa o faca -, dar oamenii care lucreaza in mediul online si sunt concurati astfel de gigantul american pe piata de publicitate spun ca s-ar afla in jurul valorii de un milion de dolari anual. <\/p>\n<p>\n<strong>BUSINESS Magazin<\/strong>: <em>Sunteti primul manager al Google care viziteaza oficial Romania.<\/em> <br \/>\n<strong>Michael Champlin<\/strong>: Probabil da. Dar au mai fost vizite cu alte ocazii, cele pentru a sprijini eforturile noastre de recrutare in Romania. Avem un important centru pentru ingineri Google la Z\u00fcrich si mai multe birouri pe tot cuprinsul Europei. Tot pentru ingineri avem centre in Norvegia, in M\u00fcnchen si Londra. Crestem foarte mult si pentru a sustine dezvoltarea suntem implicati in parteneriate cu universitati locale. Chiar ieri eram cu Radu (Radu Tudorache, country consultant al Google Romania) la Politehnica, aici in Bucuresti, unde se poate vedea un panou publicitar pe care scrie &bdquo;Google is hiring&ldquo;. <\/p>\n<p><strong>BM<\/strong>: <em>Microsoft, unul dintre concurenti, e foarte activ in recrutarea de talente in Romania si mai vizibil decat Google in acest proces.<\/em> <br \/>\n<strong>MC<\/strong>: E drept, dar suntem prezenti de putina vreme aici. Momentan ne construim biroul, prezenta locala. Acum avem doar o singura persoana si faptul ca nu suntem inca foarte vizibili e doar pentru ca suntem la inceput de drum. Asa s-a intamplat si in alte centre Google. Am inceput cu o persoana si la Z\u00fcrich, si la M\u00fcnchen si acum avem o prezenta puternica acolo. <\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<div align=\"justify\"><strong>BM<\/strong>: <em>Ce urmariti acum, clientii companii sau utilizatorii obisnuiti?<\/em><\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>MC<\/strong>: Ambele. Daca te uiti la produsele noastre de pe piata romaneasca, pe de o parte avem multe produse localizate aici (traduse), ca motorul de cautare, Gmail si restul de produse pentru public, si pe de alta parte avem acum lucruri ca Google Apps, destinate companiilor sau mediului academic. <\/div>\n<div align=\"justify\">\u00a0<\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>BM<\/strong>: <em>Se poate specula faptul ca produsele Google sunt foarte folosite de indivizi? Adica, odata obisnuiti cu ele acasa, in timpul liber, devine natural sa apara dorinta de a le folosi si la birou?<\/em><\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>MC<\/strong>: Cred ca e valabil in ambele sensuri. Fundamental, cred ca trebuie sa avem puse la punct produsele pe care utilizatorii le folosesc, ca ei sa fie multumiti de ele. Daca folosesti Gmail, vrem sa fim siguri ca esti multumit de Gmail. Acum avem spatiu de stocare mai mare, de 4 GB. Pe de alta parte, observam o tendinta determinata de faptul ca oamenii la birou sunt blocati cu interfete vechi pe care le au unele programe si multi au, de exemplu, 15 MB la casuta de e-mail. Nu au posibilitatea sa caute usor intre e-mail-uri si ajung acasa unde au experienta Gmail, care este complet diferita. Din punctul nostru de vedere, acum are loc o democratizare a mediului de birou. <\/div>\n<div align=\"justify\">\u00a0<\/div>\n<div align=\"justify\">BM: <em>Ce s-a intamplat la evenimentul de la Bucuresti?<\/em><\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>MC<\/strong>: Am prezentat pachetul nostru de servicii Google Apps, care are componente de aplicatii de birou. Avem editor de text, prezentari, grafice. Recent am localizat aceste componente in Romania. Acum am putut sa cunoastem o parte dintre oamenii cu care am vrea sa incepem programul de parteneriat (partner edition tools) destinat ISP-ilor (furnizori de acces internet) si portalurilor mari, care servesc zeci de mii de utilizatori. Pentru ei avem o versiune speciala, care le ofera posibilitatea sa ofere Google Apps sub marca lor, catre utilizatorii lor. Daca esti un ISP, mesajul de ieri a fost &bdquo;uite un set de unelte care sa faca oferta ta catre clienti foarte atractiva&ldquo;. Multi dintre ISP folosesc Squirell Mail, care e o platforma open-source de e-mail elementara. Poti sa renunti la ea, nu trebuie sa ai o infrastructura proprie mare, asa ca poti reduce niste costuri introducand varianta noastra, gazduita de noi. <\/div>\n<div align=\"justify\">\u00a0<\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>BM<\/strong>: <em>Exista multinationale cu filiale in Romania care folosesc Google Apps in virtutea contractelor incheiate la nivel central, in tara de origine?<\/em> <\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>MC<\/strong>: Nu cred ca avem multinationale care folosesc Google Apps in Romania, din nou pentru ca e prematur si nu din alte motive. Asta ne dorim, pentru ca produsele sunt folosite la nivel mondial de companii de orice dimensiuni, de la mari corporatii la mici afaceri. In acest moment avem drept clienti in jur de 1.000 de companii si milioane de utilizatori. <\/div>\n<div align=\"justify\">\u00a0<\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>BM<\/strong>: <em>(suna telefonul.) Acesta e telefonul Google?<\/em><\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>MC<\/strong>: (rade) Da. Blackberry Google. Cred ca suntem unul din cei mai mari clienti de Blackberry, pentru ca poti sa vezi orice angajat cu asa ceva agatat la gat.<\/div>\n<div align=\"justify\">\u00a0<\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>BM<\/strong>: <em>Cum va veti aprecia performantele Google Apps in Romania dupa o perioada de, sa zicem, un an?<\/em><\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>MC<\/strong>: Suntem foarte incantati de oportunitatile pe aceasta piata, aici totul creste foarte repede si Radu imi spunea chiar ca numarul de masini din Bucuresti aproape s-a dublat intr-un singur an. E clar o regiune a lumii care creste extraordinar de repede si vrem sa fim aici, sa fim o parte a ei. Nu avem tinte pe care sa le putem impartasi, dar evident ca investim pentru a face lucrurile sa se intample. Cel mai bun exemplu al interesului e faptul ca nu vizitez orice tara unde suntem prezenti. <\/div>\n<div align=\"justify\">\u00a0<\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>BM<\/strong>: Unde sunt pastrate datele companiilor?<\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>MC<\/strong>: Avem servere peste tot in lume, dar nu pot spune exact. Avem unele in Europa si unele in alta parte a lumii. Premisa e ca unul dintre avantajele pe care le oferim e ca avem o distributie foarte buna a centrelor de date. Si de aici rezulta mai multe avantaje, cum ar fi faptul ca un fisier sau un e-mail este pastrat in cel putin doua locuri diferite. Daca unul dintre ele este lovit de un asteroid, e-mail-ul tau nu dispare.<\/div>\n<div align=\"justify\">\u00a0<\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>BM<\/strong>: <em>Exista servere si in Romania?<\/em><\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>MC<\/strong>: Nu pot comenta. Unul din cele mai bine pazite secrete ale noastre este amplasarea centrelor de date. Ne extindem permanent si urmarim sa avem servere in zone apropiate de utilizatori, nu doar pentru a avea un bun suport tehnic, dar si rate mici de latenta, conectivitate buna, servicii. Si cred ca in Romania Google sta bine din punctul de vedere al latentei si oarecum si din punctul de vedere al accesului in banda larga. Dar, repet, nu pot comenta despre localizarea centrelor de date, in afara de faptul ca o parte din ele sunt in Europa. <\/div>\n<div align=\"justify\">\u00a0<\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>BM<\/strong>: Exi<em>sta un contrast puternic la Google. Sunteti o companie foarte stricta, cu reguli foarte clare si in acelasi timp, pentru consumatori, numele Google e foarte apropiat de ei. De ce?<\/em><\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>MC<\/strong>: E interesant, intr-adevar, contrastul acesta. Depunem foarte mult efort pentru construirea aplicatiilor, pentru ca experienta utilizatorului sa fie placuta si interesanta. Si pentru oamenii pe care ii angajam incercam sa facem ca experienta serviciului sa fie distractiva si placuta, oferind oamenilor posibilitatea ca in 20% din timpul lor sa inoveze, sa vina cu idei grozave. Si apoi sunt lucrurile din mijloc, constructia de sisteme scalabile, faptul ca avem un nivel foarte inalt de securitate, faptul ca incercam sa educam lumea despre produsele noastre. Iar lucrurile astea pot parea uneori foarte stricte, uneori pentru ca incercam sa o facem la nivel global; e dificil la o astfel de scala, cand incerci sa faci si celelalte lucruri asa cum trebuie. Numarul unu este intotdeauna ca utilizatorii sa aiba cea mai buna experienta de utilizare. Chiar daca trebuie sa sacrificam poate unele lucruri pe parcurs. <\/div>\n<div align=\"justify\">\u00a0<\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>BM<\/strong>: <em>Cat de exacta e povestea impartirii timpului intre proiecte de baza si proiecte noi?<\/em><\/div>\n<div align=\"justify\"><strong>MC<\/strong>: E complet adevarata. Angajatii Google isi impart timpul 80\/20 intre proiecte de baza si cele interesante, noi, de pe seama carora crezi ca utilizatorii vor putea beneficia. Avem apoi conceptul 70\/20\/10, in sensul ca ne investim 70% din resurse in termeni de timp, efort pentru activitatea de baza &#8211; cautare, publicitate si, din vara aceasta, si Apps. 20% sunt activitati care sprijina aceste componente ale activitatii de baza, iar 10% din resursele noastre sunt alocate pentru proiecte experimentale.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Analisti sau simpli utilizatori deopotriva vad in numeroasele lansari de noi produse Google indicii ale unui plan bine pus la punct. Mitul unui sistem de operare sau cel al unui telefon Google ar fi elemente ale unui asemenea plan. Ce se poate intelege din miscarile pe care le-a facut pana acum corporatia americana in Romania?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4139],"tags":[201,7566,5431,7564,7541,7565],"class_list":["post-8355","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-it","tag-companii","tag-corporatie","tag-google","tag-lansari","tag-produse","tag-recrutare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8355","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8355"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8355\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29555,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8355\/revisions\/29555"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8355"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8355"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8355"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}