\nAu participat:<\/p>\n
\nDaniela Niculescu, director al direc\u0163iei IMM, Alpha Bank
\nNicu Lascu, asociat \u00een cadrul lan\u0163ului de restaurante LaScoica
\nDumitru Caranica, proprietar al companiei de software Glykon SRL
\nValeria Gherman, consultant \u015fi director contabil al Smart Solar Group, cu afaceri \u00een energia verde
\nAstrid Mihaela Oprea, fondator \u015fi administrator al ABC Medical Center, juc\u0103tor pe pia\u0163a serviciilor medicale private
\nMagda B\u0103lan, asistent manager al GMB Computers \u015fi Doors, businessuri ale omului de afaceri Mircea Boldea
\nAne Marie Rosenberg, proprietar al Clos des Colombes, cram\u0103 \u015fi hotel l\u00e2ng\u0103 Neptun
\nSimona Dumitru, director adjunct al firmei de distribu\u0163ie Intercom Topaz SRL<\/p>\n
\nDUMITRU CARANICA, GLYKON: Activ\u0103m \u00een primul domeniu \u00een care s-a luat ini\u0163iativa \u00een mediul privat \u00eenc\u0103 din 1990. Visam s\u0103 facem software, dar pia\u0163a cerea hardware, a\u015fa c\u0103 \u00een 1992 am \u00eenceput s\u0103 import\u0103m \u015fi s\u0103 redistribuim echipamente IT. De\u015fi lumea nu \u00een\u0163elege serviciile IT, noi \u00eencerc\u0103m s\u0103 aducem valoare ad\u0103ugat\u0103 companiilor \u015fi s\u0103 ne men\u0163inem mereu la curent cu nout\u0103\u0163ile din tehnologie. Cifra de afaceri a companiei este de 500.000 de euro, dar \u00eenainte de criz\u0103 am dep\u0103\u015fit milionul. \u00cen to\u0163i ace\u015fti ani am fost pe profit \u015fi nu am dat oameni afar\u0103.<\/p>\n
\nSIMONA DUMITRU, INTERCOM TOPAZ: Din 1991, am \u00eenceput cu un magazin care se ocupa de comer\u0163 nespecializat, apoi am migrat spre restaurante, iar din 2001 ne-am reorientat spre importul \u015fi distribu\u0163ia de profiluri PVC. Cum domeniul nostru de activitate este str\u00e2ns legat de construc\u0163ii, am rezistat crizei economice, pentru noi a fost un punct de reorientare. Suntem mult mai pruden\u0163i \u00een rela\u0163ia cu clien\u0163ii, avem distribu\u0163ie la nivel na\u0163ional \u015fi vrem s\u0103 dep\u0103\u015fim cur\u00e2nd grani\u0163ele \u0163\u0103rii.<\/p>\n
\nNICU LASCU, LA SCOICA: Suntem \u00eenfiin\u0163a\u0163i din 1997. Am \u00eencepul numai cu zece mese, iar din 2007 am deschis \u015fi La Scoica Land. La Scoica are o capacitate de 300 de persoane, iar La Scoica Land de 600 \u015fi un ballroom de o mie de locuri. Am \u00eenceput afacerea cu greu \u015fi consider\u0103m c\u0103 dac\u0103 le oferim clien\u0163ilor servicii de calitate putem supravie\u0163ui \u015fi ajunge la succes.<\/p>\n
\nMIHAELA OPREA, ABC MEDICAL CENTER: Suntem pe pia\u0163\u0103 din 2003 \u015fi simplul fapt c\u0103 rezist\u0103m mi se pare o realizare. \u00cen 2012 am reu\u015fit s\u0103 cump\u0103r\u0103m un nou sediu \u015fi \u00eencerc\u0103m s\u0103 diversific\u0103m specialit\u0103\u0163ile medicale pe care le oferim. Avem 15 medici \u015fi g\u0103sim cu dificultate personal ca s\u0103 cre\u015ftem. S\u0103 g\u0103sim colaboratori e foarte greu, iar profesionalismul \u015fi integritatea sunt foarte importante pentru clien\u0163ii no\u015ftri. E mult mai important s\u0103 fideliz\u0103m clientela dec\u00e2t s\u0103 atragem una nou\u0103, iar atitudinea personalului e decisiv\u0103 la acest capitol.<\/p>\n
\nMAGDA B\u0102LAN, GMB: La noi diversi-ficarea este limpede de observat. Grupul de firme GMB se ocup\u0103 cu calculatoare, servicii de cablu \u015fi internet, dar de\u0163inem \u015fi clubul Doors din Constan\u0163a.<\/p>\n
\nDANIELA NICULESCU, ALPHA BANK: \u00cen ultimii ani s-a vorbit din ce \u00een ce mai mult de apari\u0163ia unei bariere de comunicare \u00eentre antreprenori \u015fi b\u0103nci \u015fi este evident c\u0103 acest lucru este cauzat de schimb\u0103rile dramatice care au avut loc \u00een pia\u0163\u0103 \u015fi care s-au repercutat asupra activit\u0103\u0163ii acestora. Comportamentul clien\u0163ilor antreprenori s-a modificat \u00een ultimii ani, astfel c\u0103 am avut clien\u0163i care au venit la banc\u0103, ne-au cerut sfatul, l-au primit \u015fi rela\u0163ia de parteneriat dintre noi s-a \u00eent\u0103rit. Au fost \u00eens\u0103 \u015fi cazuri de antreprenori care au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se descurce pe cont propriu. Tot \u00een ultimii ani, pia\u0163a \u00een ansamblul ei a fost impactat\u0103 de subiecte precum creditele neperformante, insolven\u0163e, lichid\u0103ri. Aici a\u015f vrea \u00eens\u0103 s\u0103 precizez aten\u0163ia acordat\u0103 tuturor clien\u0163ilor no\u015ftri cu facilit\u0103\u0163i de credit. Cei care au avut o problem\u0103 au venit la banc\u0103 \u015fi am \u00eencercat s\u0103 o rezolv\u0103m \u00eempreun\u0103. Alegerea a apar\u0163inut \u00eens\u0103 clientului. Nu am avut niciun client care s\u0103 fi venit la noi \u015fi s\u0103 nu fi plecat cu un plan pentru a merge mai departe.
\nEste \u015ftiut faptul c\u0103 \u00een perioada de criz\u0103 finan\u0163\u0103rile au sc\u0103zut, dar datele statistice ne dau speran\u0163e pentru c\u0103 s-a creat o stabilitate la nivel macroeconomic. Se observ\u0103 o cre\u015ftere semnificativ\u0103 de 6,8% a creditelor \u00een lei, dar o sc\u0103dere de 3,9% a creditelor \u00een euro. Avansul creditelor \u00een moneda na\u0163ional\u0103 este explicabil de ultimele reglement\u0103ri ale B\u0103ncii Na\u0163ionale privind creditarea \u00een euro. Standardele de creditare ale b\u0103ncilor au r\u0103mas nemodificate \u00een ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce indic\u0103 o stabilizare, dup\u0103 ce, \u00een ultimii ani de criz\u0103, standardele s-au \u00een\u0103sprit.<\/p>\n
\nCererea de credite \u00een 2012 a crescut, a\u015fa cum indic\u0103 datele statistice, iar acest\u0103 evolu\u0163ie se datoreaz\u0103 \u00een principal companiilor mari, care au luat finan\u0163\u0103ri pe termen scurt. Nu acela\u015fi lucru se poate spune despre creditarea pentru IMM-uri, unde asist\u0103m la cea mai mare contrac\u0163ie din toate timpurile, \u015fi aici vorbesc de cererea la nivelul sistemului bancar, nu doar al institu\u0163iei noastre. Aceast\u0103 situa\u0163ie demonstreaz\u0103 fie c\u0103 antreprenorii nu au curaj s\u0103 continue dezvoltarea prin finan\u0163are extern\u0103, de la banc\u0103, fie c\u0103 nu au planuri de investi\u0163ii. Lipsa previziunii este un indicator destul de trist. \u00cen ceea ce prive\u015fte riscul de credit, micile afaceri prezint\u0103 \u00een continuare un risc ridicat de credit, de\u015fi, procentual, raportul dintre micile \u00eentreprinderi \u015fi companiile mari din Rom\u00e2nia este similar cu cel din Uniunea European\u0103, iar raportul dintre num\u0103rul de angaja\u0163i din sectorul IMM \u015fi companii mari este apropiat de cel din UE. Diferen\u0163ele \u00eentre situa\u0163ia din Rom\u00e2nia \u015fi UE apar atunci c\u00e2nd analiz\u0103m valoarea brut\u0103 ad\u0103ugat\u0103, unde suntem sub media european\u0103.<\/p>\n
\nFinan\u0163\u0103rile acordate marilor companii au crescut cu 3% comparativ cu anul precedent, ceea ce a modificat structura credit\u0103rii \u00een total \u00eentre companii \u015fi popula\u0163ie. Din p\u0103cate, la nivel de sistem, rata de neperforman\u0163\u0103 pentru companii a crescut cu aproape 4%, de la 14,33 la 18,23%. Dac\u0103 analiz\u0103m performan\u0163ele economice pe zone geografice, constat\u0103m c\u0103 dup\u0103 num\u0103rul de insolven\u0163e cele mai afectate trei regiuni au fost sud-estul, sudul \u015fi nord-vestul \u0163\u0103rii. Jum\u0103tate dintre insolven\u0163ele cerute sau declarate sunt cantonate aici. Singurele zone unde num\u0103rul de insolven\u0163e a \u00eenregistrat o sc\u0103dere sunt Capitala \u015fi zona de nord-est a \u0163\u0103rii. De\u015fi statisticile dau semnale bune, \u00een via\u0163a real\u0103 ne confrunt\u0103m cu o percep\u0163ie contradictorie a antreprenorilor \u00een ce prive\u015fte perspectivele economice. Foarte mul\u0163i spun c\u0103 nu e o perioad\u0103 propice dezvolt\u0103rii afacerii lor, iar pe sectoare economice se pare c\u0103 transporturile \u00eenre-gistreaz\u0103 valul cel mai mare de percep\u0163ie negativ\u0103. O percep\u0163ie pozitiv\u0103 \u00eens\u0103 se reg\u0103se\u015fte \u00een mod frecvent la nivelul antreprenorilor din zona de nord-est \u015fi sud-vest.<\/p>\n
<\/p>\n
\nRADU LEONARD, CORTEX LTD: B\u0103ncile nu func\u0163ioneaz\u0103 la fel. Ca antreprenor care a \u00eencercat s\u0103 investeasc\u0103, v\u0103 spun c\u0103 nu reu\u015fesc. Firma noastr\u0103 nu a avut niciodat\u0103 pierderi de la \u00eenfiin\u0163are, a reinvestit profitul. Nu o ridic \u00een sl\u0103vi, dar nu \u00een\u0163eleg de ce o astfel de firm\u0103 nu prezin\u0103 credibilitate pentru a primi un credit, de\u015fi putem demonstra cu documente c\u0103 poate fi rambursat \u00een condi\u0163ii onorabile pentru ambele p\u0103r\u0163i. Nu sunt singurul \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie.<\/p>\n
\nDANIELA NICULESCU, ALPHA BANK: \u00centr-adev\u0103r, \u00een ultimii ani, \u00een zona IMM-urilor s-a vorbit despre un mediu de lucru ostil. Sunt dificult\u0103\u0163i legate de sc\u0103derea cererii, de fiscalitate \u015fi modific\u0103ri legislative, de costuri. De\u015fi firmele au nevoie de finan\u0163are \u015fi ar putea cere credite de la b\u0103nci, am constatat c\u0103 antreprenorii aleg s\u0103 se autofinan\u0163eze. \u00cen opinia noastr\u0103, aceast\u0103 situa\u0163ie este generat\u0103 de un deficit de \u00een\u0163elegere a procesului de creditare, iar acest deficit se datoreaz\u0103 unei bariere de comunicare \u00eentre b\u0103nci \u015fi IMM-uri. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd sunt \u00eentreba\u0163i, antreprenorii enumer\u0103 printre piedicile \u00een calea ob\u0163inerii unui credit birocra\u0163ia, standardele de creditare aspre \u2013 \u00een sensul dob\u00e2nzilor mari \u015fi al lipsei de garan\u0163ii.<\/p>\n
\nDUMITRU CARANICA: Sunt puncte de vedere diferite asupra acelora\u015fi cifre.<\/p>\n
\nDANIELA NICULESCU, ALPHA BANK: Clien\u0163ii pot considera birocra\u0163ie solicitarea din partea b\u0103ncii de a prezenta un plan de afaceri, un cash-flow sau s\u0103 cunoasc\u0103 ce au de f\u0103cut \u00een anii urm\u0103tori. Poate unei companii i se pare birocratic, dar acest scenariu oblig\u0103 \u015fi banca \u015fi antreprenorul s\u0103 fac\u0103 un exerci\u0163iu de anticipare a v\u00e2nz\u0103rilor, a costurilor \u015fi a beneficiilor. Este un exerci\u0163iu de normalizare benefic \u015fi antreprenorului, care-\u015fi va face propria analiz\u0103 \u015fi va fi primul care va decide dac\u0103 poate duce acel credit sau nu. De cealalt\u0103 parte, a b\u0103ncii, noi am constatat c\u0103 avem de-a face cu un angajament redus din partea proprietarilor de afaceri \u015fi c\u0103 sunt multe cazuri \u00een care veniturile ob\u0163inute \u00een realitate de antreprenori sunt mai mari dec\u00e2t cele declarate. Doar 23% dintre firme \u015fi-au majorat de exemplu capitalul social prin contribu\u0163ia antreprenorilor. Cel mai des ne-am confruntat cu predictibilitatea redus\u0103 a afacerilor, inclusiv pe fondul schimb\u0103rii obiectului de activitate. \u00cen 2010, una din zece companii \u015fi-a schimbat obiectul de activitate: din industria alimentar\u0103 \u00een IT sau \u00een agricultur\u0103. Au f\u0103cut modific\u0103rile pentru c\u0103 au crezut c\u0103 noua afacere va merge, nu pentru c\u0103 au devenit inovativi. Inova\u0163ia nu este unul dintre punctele forte ale micilor antreprenori, iar principiul pe care se func\u0163ioneaz\u0103 de regul\u0103 \u00een sectorul IMM este \u201ene uit\u0103m \u00een pia\u0163\u0103 \u015fi vedem ce merge\u201e. Cel mai bun exemplu \u00een acest sens sunt covrig\u0103riile. Sunt peste tot, de c\u00e2nd a izbucnit criza.<\/p>\n
\nRevenind la \u00eentrebarea despre creditare, c\u00e2nd ni se solicit\u0103 un credit \u00een cazul unui proiect nou, banca se uit\u0103 la ce resurse aduce \u015fi antreprenorul. Banca nu poate finan\u0163a 100% un proiect, este nevoie ca un procent din finan\u0163are s\u0103 fie acoperit de antreprenor. Participarea antreprenorului demonstreaz\u0103 angajamentul acestuia pe proiect. \u00cen al doilea r\u00e2nd, atunci c\u00e2nd acord\u0103 un credit, banca vrea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 dac\u0103 afacerea are o pia\u0163\u0103, dac\u0103 antreprenorul a analizat aceast\u0103 pia\u0163\u0103 din perspectiva competi\u0163iei \u015fi dac\u0103 diferen\u0163a dintre \u00eencas\u0103ri \u015fi costuri \u00eei permite antreprenorului s\u0103 achite creditul luat de la banc\u0103. Dac\u0103 cele trei condi\u0163ii sunt respectate, banca nu are niciun motiv s\u0103 resping\u0103 cererea de finan\u0163are.<\/p>\n
\nNICU LASCU: \u00cenainte de criz\u0103 era foarte u\u015for s\u0103 ob\u0163inem un \u00eemprumut. Toat\u0103 lumea te \u00eencuraja, dar marea problem\u0103 a ap\u0103rut \u00een 2008 c\u00e2nd creditele erau deja luate, iar ajutor din partea b\u0103ncilor nu prea exista. Aveam credite de un milion de euro, afacerea sc\u0103dea, iar din cauza cre\u015fterii euro ratele au urcat cu 15%. Am f\u0103cut concedieri \u00een 2008, dar \u00een vara urm\u0103toare am \u00eenceput s\u0103 angaj\u0103m din nou. \u00cencercam s\u0103 ne extindem, dar b\u0103ncile ne-au pus piedic\u0103.<\/p>\n
\nVALERIA GHERMAN, CONSULTANT: V-a\u015f povesti mai multe din perspectiva clien\u0163ilor firmei mele de consultan\u0163\u0103 \u015fi anume poate a\u015f repro\u015fa b\u0103ncilor acum mai mult dec\u00e2t \u00eenainte viteza de reac\u0163ie \u015fi adaptarea la criz\u0103. Din perspectiva societ\u0103\u0163ii care cere finan\u0163are, acum este aproape imposibil, poate mai mult \u00een 2012 dec\u00e2t \u00een 2013. Investitorul, pentru c\u0103 genereaz\u0103 o valoare ad\u0103ugat\u0103 mic\u0103 \u015fi are de suportat costul mare al creditelor, nu rezist\u0103. Am \u00eent\u00e2lnit foarte multe firme \u00een faliment care nu au putut rambursa creditele din cauza marjei de profit reduse \u015fi a valorii ad\u0103ugate mici. Tot a\u015fa, ca o prim\u0103 cauz\u0103 a insolven\u0163ei a fost suprainvestirea, decizia managementului de a investi foarte mult, imprudent s\u0103 spunem, \u015fi care a condus la incapacitatea de plat\u0103.<\/p>\n
\nSIMONA DUMITRU: B\u0103ncile au avut o politic\u0103 total gre\u015fit\u0103, vorbim de perioada 2008-2009. Ca orice agent economic, am avut credite \u015fi noi \u00een special pentru liniile de investi\u0163ii \u015fi pentru sus\u0163inerea termenelor de plat\u0103 mai mari. \u00cen momentul \u00een care a venit criza nou\u0103 ni s-au cerut, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 propriet\u0103\u0163ile imobiliare au sc\u0103zut undeva la jum\u0103tate, garan\u0163ii suplimentare \u00een condi\u0163iile \u00een care eram deja afecta\u0163i ca agen\u0163i economici. Nu mi se pare corect s\u0103 vii cu o astfel de garan\u0163ie c\u00e2nd deja e\u015fti afectat.<\/p>\n
\nDUMITRU CARANICA: \u00cen IT, criza s-a sim\u0163it la fel de tare, nu aveam credite la b\u0103nci \u015fi nu am sim\u0163it impactul financiar, dar am pierdut clien\u0163i. Este vorba \u015fi de profilul clien\u0163ilor, noi am avut foarte multe firme rom\u00e2ne\u015fti din retail clien\u0163i chiar dac\u0103 erau francizori dar \u015fi-au restr\u00e2ns activitatea dramatic. Au fost afecta\u0163i de suprainvestire, era ceva care lua min\u0163ile, pur \u015fi simplu, \u015fi lua min\u0163ile \u015fi b\u0103ncilor. A\u015f face o compara\u0163ie cu comportamentul lor de dinainte de criz\u0103, era ceva asem\u0103n\u0103tor cu creditele doar cu buletinul, credit cu bilan\u0163ul. Am fost \u00een situa\u0163ia, \u00een 2008, s\u0103 \u00eemi extind sediul \u015fi am fost pe la mai multe b\u0103nci s\u0103 iau credit. Era un sediu comercial \u015fi parc\u0103 b\u0103ncile erau m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, era un cerc vicios. Agen\u0163iile imobilare spuneau \u201eDomnule, ce pre\u0163 fantastic”, dar era vorba de 180.000 de euro, de patru ori mai scump dec\u00e2t pre\u0163ul real. B\u0103ncile veneau cu firme de evaluare care spuneau c\u0103 pre\u0163ul este extraordinar, de\u015fi \u015ftiau c\u0103 nu e a\u015fa. Nu putea fi justificat, oricum o luai, de valoarea de \u00eenlocuire, de cea de \u00eentrebuin\u0163are, b\u0103ncile au gre\u015fit dinainte. Au fost orbite de pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, au vrut s\u0103 fac\u0103 profit mare, antreprenorii au fost la r\u00e2ndul lor orbi\u0163i \u015fi sus\u0163inu\u0163i s\u0103 viseze. Nu s-a \u00eent\u00e2mplat ceva desoebit \u00een Rom\u00e2nia, dar noi, antreprenorii, eram \u015fi mai pu\u0163in preg\u0103ti\u0163i, eram novice. B\u0103ncile te \u00eenghesuiau: nu era s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een care s\u0103 nu fiu sunat de b\u0103nci \u015fi s\u0103 \u00eemi spun\u0103 \u201eHaide\u0163i, domnule Caranica, vino s\u0103 \u00ee\u0163i d\u0103m credite\u201e. A trebuit dat un reset sistemului pentru c\u0103 era clar c\u0103 vorbeam despre o bul\u0103, \u015ftiam din istoria noastr\u0103. Antreprenorii nu \u00eenva\u0163\u0103 din istorie, dar nici corpora\u0163iile.<\/p>\n
<\/p>\n
\nANE MARIE ROSENBERG, CLOS DES COLOMBES: Sunt proprietarul singurei crame de pe litoral, la Olimp, la un kilometru de mare, este cea mai mic\u0103 podgorie din Rom\u00e2nia. Este foarte dificil c\u00e2nd \u00eencepi de la zero \u015fi ai o afacere mic\u0103. Pentru mine este total invers. C\u00e2nd am vrut s\u0103 fac un credit la banc\u0103 \u00een anul 2006 pentru renovarea unei cl\u0103diri, m-am dus la banc\u0103 \u015fi mi-au spus c\u0103 pot s\u0103 m\u0103 ajute, dar c\u0103 trebuie s\u0103 dau banii \u00eenapoi dup\u0103 \u015fase luni. Dar o planta\u0163ie de vie are nevoie de cel pu\u0163in trei ani pentru a produce struguri, iar b\u0103ncile erau obi\u015fnuite cu firmele de haine, spre exemplu, care \u00eencepeau s\u0103 v\u00e2nd\u0103 la dou\u0103 luni dup\u0103 \u00eenfiin\u0163are. Banca nu a vrut s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, am reu\u015fit s\u0103 lu\u0103m un credit de 170.000 de euro \u015fi am deschis \u00een 2008. C\u00e2nd \u00eenfiin\u0163ezi o afacere, trebuie deja s\u0103 fii cunoscut pe pia\u0163\u0103 \u00eentre timp. Sunt mai cunoscut\u0103 \u00een restul \u0163\u0103rii dec\u00e2t pe litoral, pentru c\u0103 cei de pe litoral cred c\u0103 sunt concurenta lor pentru c\u0103 am \u015fi hotel. Niciun restaurant sau hotel de aici nu lucreaz\u0103 cu vinurile produse \u00een crama mea.<\/p>\n
\nNu eram foarte cunoscut\u0103, ap\u0103rusem doar \u00een c\u00e2teva articole \u00een presa local\u0103 care mi-au adus mai mult control dec\u00e2t clien\u0163i. Eu m-am dus la banc\u0103 \u00een 2009 pentru a le solicita ajutor din cauza crizei, iar banca m-a ajutat mult. Astfel, la mine situa\u0163ia a fost invers\u0103, dac\u0103 \u00eenainte s\u0103 pornesc afacerea mi-a acordat credit greu, dup\u0103 2009 m-au ajutat foarte mult. Un antreprenor care produce 7.000 de sticle pe an este refuzat de distribuitori deoarece cantitatea este prea mic\u0103.<\/p>\n
\nVALERIA GHERMAN: Lipsa unui plan este mult mai rea dec\u00e2t un plan prost. E\u015fecul \u00een afaceri trebuie separat de cei care vor s\u0103 premediteze insolven\u0163a \u015fi s\u0103 fug\u0103. Aceia trebuie drastic pedepsi\u0163i, cei care au generat cu rea-voin\u0163\u0103 pagube credtiorilor. Acum toat\u0103 lumea e luat\u0103 la gr\u0103mad\u0103 \u015fi primesc certificate fiscale \u015fi cei cu falimente \u00een istoric. Antreprenorii de bun\u0103-credin\u0163\u0103 trebuie s\u0103 fie mereu pruden\u0163i \u00een afacere \u015fi s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la profit \u015fi a\u015fa vor fi \u015fi ajuta\u0163i s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n
\nDANIELA NICULESCU, ALPHA BANK: Un aspect grav al problematicii antreprenoriale este lipsa modelelor. Comunismul a l\u0103sat o pr\u0103pastie. Modelele din perioada interbelic\u0103 au murit, iar noua tradi\u0163ie antreprenorial\u0103 e \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103. Dac\u0103 am dori s\u0103 avem modele, ar trebui s\u0103 le facem. Un studiu de monitorizare pentru studen\u0163i arat\u0103 c\u0103 doar 7% dintre tinerii antreprenori identific\u0103 modele antreprenoriale pozitive \u00een societate, 27% nu identific\u0103 modele pozitive, iar 66% nu sunt interesa\u0163i de modele \u015fi nici nu au no\u0163iunea c\u0103 ar trebui.<\/p>\n
\nVALERIA GHERMAN: De ce nu identific\u0103 modele pozitive? Pentru c\u0103 sunt l\u0103sate cele negative s\u0103 func\u0163ioneze.<\/p>\n
\nDANIELA NICULESCU, ALPHA BANK: Vedem \u00een jurul nostru multe exemple fals pozitive. \u00centrebat ce ar vrea s\u0103 fac\u0103 \u00een via\u0163\u0103, un adolescent r\u0103spunde c\u0103 vrea s\u0103 fac\u0103 bani, cu orice pre\u0163. Un astfel de r\u0103spuns m\u0103 duce cu g\u00e2ndul la faptul c\u0103 \u00een mod clar avem nevoie s\u0103 dezvolt\u0103m modele care s\u0103 con\u0163in\u0103 filozofia culturii antreprenoriale.<\/p>\n
\nANE MARIE ROSENBERG: Multe dintre proiectele antreprenoriale finan\u0163ate din bani europeni sunt acum \u00een faliment. Un exemplu \u00eel reprezint\u0103 fermele de cre\u015ftere a melcilor, care nu au avut unde s\u0103 v\u00e2nd\u0103 produsele pentru c\u0103 nu au g\u0103sit cerere pe pia\u0163a intern\u0103 \u015fi nu aveau experien\u0163\u0103 \u00een afara grani\u0163elor.<\/p>\n
\nBUSINESS MAGAZIN: Care e rela\u0163ia antreprenorului cu statul?<\/p>\n
\nMIHAELA OPREA: \u00cen ponderea afacerilor unei clinici private, rela\u0163ia cu statul nu \u00eenseamn\u0103 prea mult. Exist\u0103 probleme \u015fi \u00een semnarea rela\u0163iilor contractuale de angajare pentru noi medici cu casele de asigur\u0103ri.<\/p>\n
\nVALERIA GHERMAN: Exist\u0103 societ\u0103\u0163i care intr\u0103 \u00een incapacitate de plat\u0103 din cauza ne\u00eencas\u0103rii crean\u0163elor de la stat. Societatea era condamnat\u0103 la plata unor penalit\u0103\u0163i de c\u0103tre Fisc \u00een condi\u0163iile \u00een care debitorul societ\u0103\u0163ii era chiar statul rom\u00e2n. Nu trebuie s\u0103 excludem cazurile celor de bun\u0103 credin\u0163\u0103.<\/p>\n
\nDUMITRU CARANICA: \u00cen activitatea noastr\u0103 de 23 de ani, cel mai mare du\u015fman al antreprenorului \u015fi al firmelor \u00een general a fost statul: prin incoeren\u0163\u0103 legislativ\u0103 \u015fi incompeten\u0163\u0103. Statul este un adversar. C\u00e2nd vine controlul la mine \u00eencearc\u0103 s\u0103-mi g\u0103seasc\u0103 nod \u00een papur\u0103. E la fel ca la poli\u0163istul care te opre\u015fte \u00een trafic \u015fi caut\u0103 s\u0103-\u0163i dea amend\u0103.<\/p>\n
\nMAGDA B\u0102LAN: Trebuie s\u0103 g\u0103sim o ie\u015fire din situa\u0163ia asta. Munca ne-a f\u0103cut s\u0103 rezist\u0103m p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, iar implicarea total\u0103 ne va ajuta \u00een continuare. Efortul trebuie s\u0103 fie imens. Alt\u0103 re\u0163et\u0103 nu am g\u0103sit. Ca s\u0103 fii antreprenor \u2013 adic\u0103 un om care presteaz\u0103 ceva pentru cineva \u2013 trebuie s\u0103 ai \u015fi un stil antreprenorial. Antreprenoriatul e definit ca un cumul de abilit\u0103\u0163i ale unui om de afaceri, dispus s\u0103-\u015fi asume riscuri. Nu e cel mai s\u0103n\u0103tos model s\u0103-\u0163i faci o covrig\u0103rie doar pentru c\u0103 vecinul a f\u0103cut una.<\/p>\n
\nSIMONA DUMITRU: \u00centotdeauna am pus pre\u0163 pe adaptabilitatea la tot ce \u00eenseamn\u0103 nou. Ne pliem dup\u0103 noile situa\u0163ii. De\u015fi activitatea noastr\u0103 de baz\u0103 ar fi comer\u0163ul, am investit \u00een imobiliare pentru a ob\u0163ine venituri din \u00eenchirieri, am l\u0103rgit la maximum gama de produse pe care le vindem, am \u00eencercat s\u0103 nu depindem de un singur furnizor.<\/p>\n
\nMAGDA B\u0102LAN: E dramatic s\u0103 nu fii \u00een stare s\u0103 te adaptezi pentru c\u0103 e singura cale prin care po\u0163i s\u0103 te reorientezi c\u00e2nd nu mai po\u0163i face fa\u0163\u0103.<\/p>\n
\nMIHAELA OPREA: Ideea unui antreprenor nu este suficient\u0103 dac\u0103 nu e sus\u0163inut\u0103 de argumente economice. De regul\u0103, studiile de pia\u0163\u0103 ar trebui s\u0103 determine dac\u0103 ideea are \u015fanse de dezvoltare \u015fi poate fi pus\u0103 eficient \u00een practic\u0103. O companie trebuie s\u0103 fie vandabil\u0103, deci trebuie s\u0103 aib\u0103 un business plan.<\/p>\n
\nNICU LASCU: Dac\u0103 vrei s\u0103 \u00eencepi o afacere, te concentrezi 110% pe acea idee. Odat\u0103 ce ai mai multe idei, nu po\u0163i s\u0103 te concentrezi.<\/p>\n
\nDANIELA NICULESCU, ALPHA BANK: Este adev\u0103rat c\u0103 postura de antreprenor poate fi dificil\u0103, dar este \u015fi pl\u0103cut\u0103 \u015fi avantajoas\u0103. \u00cen opinia mea, e\u015fecul nu va fi niciodat\u0103 r\u0103spunsul potrivit pentru ini\u0163iativa particular\u0103. E\u015fecul nu ar trebui luat \u00een considerare chiar dac\u0103 planul A nu func\u0163ioneaz\u0103. Pentru c\u0103 \u00eentotdeauna trebuie s\u0103 avem \u015fi un plan B. Iar c\u00e2nd vorbim de planuri A \u015fi B \u00eentr-o afacere antreprenorial\u0103, acestea se refer\u0103 la strategia fimei care trebuie s\u0103 existe \u015fi s\u0103 dea o direc\u0163ie clar\u0103 de dezvoltare, consolidare, optimizare. \u015ei, poate la fel de important ca o strategie bun\u0103, orice antreprenor are nevoie de un bancher bun. C\u00e2nd spun bun, m\u0103 refer la acel bancher care \u00een\u0163elege antreprenorul \u015fi afacerea pe care acesta o administreaz\u0103 \u015fi nu \u00eencearc\u0103 s\u0103-i v\u00e2nd\u0103 ceva inutil.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Problemele de finan\u0163are, riscul ridicat de faliment \u015fi lipsa vreunui semn palpabil al redres\u0103rii economiei sunt principalele obstacole \u00een calea afacerilor mici \u015fi mijlocii \u00een 2013, au declarat antreprenorii din Dobrogea, \u00een cadrul evenimentului \u201eConducerea unei afaceri \u00een stil antreprenorial”, organizat la Constan\u0163a de revista Business Magazin \u00een parteneriat cu Alpha Bank.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530,7208],"tags":[9600,255,49,10006,13808,188,12017],"class_list":["post-82826","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","category-servicii-financiare","tag-alpha-bank","tag-antreprenori","tag-business-magazin","tag-constanta","tag-dobrogea","tag-economie","tag-supravietuire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/82826","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=82826"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/82826\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":95658,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/82826\/revisions\/95658"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=82826"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=82826"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=82826"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}