\nUna dintre cele mai sinistre \u015fi mai persistente imagini din al Doilea R\u0103zboi Mondial este filmul sosirii de trenuri cu evrei la Auschwitz. \u00cen mijlocul gloatelor care se \u00eenghesuie \u015fi al cordoanelor de solda\u0163i exist\u0103 o siluet\u0103 singuratic\u0103 \u00een uniform\u0103 imaculat\u0103 \u015fi m\u0103nu\u015fi albe. B\u0103rbatul \u00eei inspecteaz\u0103 pe de\u0163inu\u0163i \u015fi \u00eei dirijeaz\u0103 \u00eentr-o direc\u0163ie sau alta – \u00eentr-o parte a\u015fteapt\u0103 brutalitatea, \u00eenfometarea \u015fi priva\u0163iunea, dar o \u015fans\u0103 slab\u0103 de supravie\u0163uire. \u00cen partea cealalt\u0103 a\u015fteapt\u0103 moartea instantanee \u00een camerele de gazare.<\/p>\n
\nPersonajul \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor de rece \u015fi deta\u015fat, care ia decizii de via\u0163\u0103 \u015fi de moarte, este unul dintre medicii lag\u0103rului: dr. Josef Mengele.<\/p>\n
\n\u00cen 1983, dup\u0103 extr\u0103darea lui Klaus Barbie, faimosul v\u00e2n\u0103tor de nazi\u015fti dr. Simon Wiesenthal a publicat o list\u0103 cu cei mai importan\u0163i zece hitleri\u015fti pe care dorea s\u0103-i aduc\u0103 \u00een fa\u0163a justi\u0163iei. Wiesenthal avea pe atunci 76 de ani \u015fi probabil c\u0103 \u00een\u0163elesese c\u0103 \u015fansele de a-i aduce pe to\u0163i zece \u00een tribunal erau reduse. \u201cDac\u0103 i-a\u015f prinde pe to\u0163i, ar \u00eensemna o realizare. Dar dac\u0103 l-a\u015f putea prinde doar pe Josef Mengele, cred c\u0103 a\u015f avea sufletul \u00eemp\u0103cat.\u201d<\/p>\n
\nCine a fost acest monstru detestat? Josef Mengele s-a n\u0103scut \u00een 1911 \u00eentr-o familie de industria\u015fi apartin\u00e2nd p\u0103turii superioare a clasei mijlocii din Gunzburg, \u00een Bavaria. Firma familiei se ocupa cu producerea de ma\u015fini agricole. La 20 de ani, Mengele a intrat \u00een Stahlhelm, o organiza\u0163ie militant\u0103 de extrem\u0103 dreapt\u0103, \u00eenfiin\u0163at\u0103 de fo\u015fti solda\u0163i, nemul\u0163umi\u0163i de rezultatul Primului R\u0103zboi Mondial. \u00cen anul 1934, s-a al\u0103turat SA-ului, iar \u00een 1937 a devenit membru al NSDAP \u015fi SS.<\/p>\n
\nIdeologia nazist\u0103 a lui Mengele s-a dezvoltat \u00eenc\u0103 din timpul studiilor unicersitare, pe care le-a urmat la Munchen, Bonn, Frankfurt \u015fi Viena. \u00cen Munchen a fost atras de teoriile rasiale ale lui Alfred Rosenberg, filozoful nazismului. La Frankfurt-am-Main \u015fi-a primit diploma medical\u0103, studiind cu Otmar von Verschuer, directorul Institutului pentru Igien\u0103 Rasial\u0103 de la Universitatea din Frankfurt. A prezentat o dizerta\u0163ie cu o tendin\u0163\u0103 clar rasial\u0103 despre \u201cMorfologia maxilarului inferior la patru grupuri rasiale\u201d. A continuat cu un studiu rasial similar (\u015fi la fel de inutil) despre gura de lup \u015fi buza de iepure. Mengele a fost un nazist rasist meticulosm care i-a ur\u00e2t pe evrei, dar i-a ur\u00e2t \u015fi mai mult pe \u0163igani.<\/p>\n
\nCa membru al Institutului pentru Biologie Ereditar\u0103 \u015fi Igien\u0103 Rasial\u0103, Mengele s-a al\u0103turat voluntar la Waffen-SS \u015fi a \u00eenceput s\u0103 lucreze ca medic militar \u00een timpul invaziei Uniunii Sovietice. A fost decorat de patru ori, dar dup\u0103 ce a fost r\u0103nit, a fost declarat inapt pentru serviciul militar \u2013 \u015fi astfel a c\u0103p\u0103tat postul la Auschwitz.<\/p>\n
\n\u00cen anul 1943 a plecat la Auschwitz, unde a activat sub conducerea medicului-\u015fef Eduard Wirths \u015fi unde \u015fi-a desf\u0103\u015furat cercet\u0103rile medicale de-acum notorii. \u00cel interesau gemenii \u015fi a decis s\u0103 verifice teoriile determinismului genetic, care implica examinarea gemenilor at\u00e2t vii, c\u00e2t \u015fi mor\u0163i. Un alt subiect de cercetare a fost nanismul.<\/p>\n
\nUna dintre misiunile lui Mengele la Auschwitz a fost supervizarea select\u0103rii de\u0163inu\u0163ilor sosi\u0163i \u00een gar\u0103. \u015ei al\u0163i medici din lag\u0103r erau implica\u0163i \u00een triere, dar dintre to\u0163i, Mengele p\u0103rea s\u0103 se bucure cu adev\u0103rat de activitatea respectiv\u0103, desf\u0103t\u00e2ndu-l etalarea f\u0103\u0163i\u015f\u0103 a puterii. Adesea ap\u0103rea la rampele de sosire, chiar \u015fi c\u00e2nd nu era de serviciu, \u015fi-\u015fi folosea cr\u0103va\u015fa de c\u0103l\u0103rie cu care indica deciziile sale de via\u0163\u0103 sau de moarte. De multe ori folosea aceea\u015fi cr\u0103va\u015f\u0103 pentru a-i bate pe de\u0163inu\u0163i \u015fi un revolver pentru a-i \u00eempu\u015fca pe prizonierii care se mi\u015fcau greoi sau erau necooperan\u0163i.<\/p>\n
\nPotrivit medicilor al\u0103turi de care a lucrat la Auschwitz, Mengele se m\u00e2ndrea cu rolul s\u0103u \u015fi era \u00eentru totul de acord cu regimul brutal din lag\u0103r. \u00cen c\u00e2teva r\u00e2nduri, a omor\u00e2t cu m\u00e2na lui de\u0163inu\u0163i, fie cu pistolul, fie cu injec\u0163ii fatale cu fenol. Tehnic vorbind, era medic, \u00een sensul c\u0103 de\u0163inea calificarea respectiv\u0103, totu\u015fi comportamentul lui contrazicea \u00een mod grotesc jur\u0103m\u00e2ntul lui Hipocrate. \u00cen loc s\u0103 salveze vie\u0163i, el ucidea. \u00cen loc s\u0103 u\u015fureze durerile, le provoca. Standardele lui morale sunt demonstrate de ceea ce a f\u0103cut c\u00e2nd a sosit la Auschwitz \u015fi a g\u0103sit 600 de femei bolnave \u00een infirmerie; a ordonat imediat trimiterea lor \u00een camerele de gazare.<\/p>\n
\nAu urmat dup\u0103 aceea experimentele. Gemenii, subiec\u0163ii cei mai de seam\u0103 ai lui Mengele, erau \u0163inu\u0163i \u00eentr-un bloc special, unde \u00eei putea examina oric\u00e2nd. \u00cei proteja de muncile fizice grele \u015fi se asigura s\u0103 fie hr\u0103ni\u0163i corespunz\u0103tor dar continua s\u0103-i trateze ca pe simple animale de laborator \u015fi, tot ca pe ni\u015fte animale de laborator, \u00eei omora \u015fi \u00eei diseca dup\u0103 bunul lui plac.<\/p>\n
\nInteresat de leg\u0103tura dintre culoarea ochilor \u015fi tipul rasial, Mengele a \u00eenceput experimente care implicau injectarea de substan\u0163e chimice \u00een ochii subiec\u0163ilor s\u0103i. Experimentele provocau dureri \u015fi infec\u0163ii, \u015fi cel pu\u0163in un copil a murit, iar altul a orbit. Mengele colecta de asemenea \u201cspecimene\u201d pentru dr. Verschuer. Se \u015ftie, de exemplu, c\u0103 \u015fapte perechi de gemeni cu ochi de culori diferite au fost omor\u00e2\u0163i prin injectare cu fenol, dup\u0103 care ochii au fost trimi\u015fi lui Verschuer.<\/p>\n
\n\u00censemn\u0103rile lui Mengele despre experimente nu au supravie\u0163uit r\u0103zboiului, dar nu exist\u0103 nicio dovad\u0103 c\u0103 vreunul dintre ele ar fi avut vreun fundament \u015ftiin\u0163ific sau vreo aplica\u0163ie practic\u0103. Suferin\u0163ele au fost realmente inutile.<\/p>\n
\nPoreclit \u201c\u00cengerul Mor\u0163ii\u201d de c\u0103tre de\u0163inu\u0163ii din Auschwitz, Josef Mengele a lucrat ca medic \u00een lag\u0103rul de concentrare p\u00e2n\u0103 la oprirea experimentelor, cu pu\u0163in \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, dup\u0103 care s-a \u00eentors \u00een Gunzburg. N-a \u00eencercat niciodat\u0103 s\u0103 mai practice medicina. A revenit la o etap\u0103 anterioar\u0103, ocup\u00e2ndu-se de reconstruirea companiei familiei, Karl Mengele & Sons.<\/p>\n
\nMengele a sc\u0103pat cumva aten\u0163iei timp de zece ani dup\u0103 terminarea r\u0103zboiului, c\u00e2nd autorul Ernst Schnabel a atras aten\u0163ia asupra activit\u0103\u0163ilor sale din lag\u0103rul de concentrare. Au \u00eenceput atunci s\u0103 fie puse \u00eentreb\u0103ri \u015fi s\u0103 se cear\u0103 judecarea lui pentru crime de r\u0103zboi.<\/p>\n
\nLa momentul respectiv, Mengele plecase deja \u00een secret cu familia \u00een America de Sud., iar din 1973 a tr\u0103it ca fugar \u00een Paraguay. V\u00e2n\u0103torii de nazi\u015fti condu\u015fi de Simon Wiesenthal erau pe urmele sale, str\u00e2ng\u00e2nd tot mai mult plasa \u00een jurul lui. \u00cen 1979, prietenii lui nazi\u015fti din Paraguay au r\u0103sp\u00e2ndit zvonul c\u0103 murise. Au publicat p\u00e2n\u0103 \u015fi o fotografie post-mortem a unui cadavru \u00eentins pe mas\u0103, cu o cicatruce pe bra\u0163ul drept, de unde \u00eei fusese \u00eenl\u0103turat tatuajul SS. Wiesenthal nu s-a l\u0103sat \u00eens\u0103 p\u0103c\u0103lit at\u00e2t de u\u015for \u015fi a aflat c\u0103 persoana decedat\u0103 era c\u0103pitanul SS Roschmann, un alt criminal de r\u0103zboi care trimisese 80.000 de evrei \u00eentr-un lag\u0103r de concentrare din Riga.<\/p>\n
\n\u00cen cele din urm\u0103, a fost exhumat un schelet despre care medicii legi\u015fti au declarat c\u0103 era al lui Mengele; se pare c\u0103 acesta ar fi murit \u00een anul 1985 \u00een urma unui accident cerebral pe care l-a suferit \u00een timp ce \u00eenota.<\/p>\n