{"id":82288,"date":"2013-05-20T00:15:00","date_gmt":"2013-05-20T00:15:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=82288"},"modified":"2026-04-03T12:27:07","modified_gmt":"2026-04-03T12:27:07","slug":"cum-sa-te-muti-in-nori-dar-fara-sa-pleci-de-pe-pamant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=82288","title":{"rendered":"Cum s\u0103 te mu\u0163i \u00een nori, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 pleci de pe p\u0103m\u00e2nt"},"content":{"rendered":"

\n\u00cenainte de toate, trebuie spus ce \u00eenseamn\u0103 mai exact cloud computingul. Defini\u0163ia ca la carte a conceptului spune c\u0103 este vorba despre o colec\u0163ie de resurse, fie ele componente hardware, aplica\u0163ii software sau servicii IT, distribuit\u0103 utilizatorilor, de regul\u0103 prin internet, f\u0103r\u0103 ca ace\u015ftia s\u0103 \u015ftie unde se afl\u0103 sau ce cuprinde \u00eentreaga infrastructur\u0103 din spate, cl\u0103dit\u0103 pe baza unei re\u0163ele complexe de servere de unde toate resursele men\u0163ionate sunt livrate ca servicii, adesea \u00een schimbul unui abonament lunar.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nPare complicat, dar \u00een realitate este c\u00e2t se poate de simplu. Cel mai probabil, oricine folose\u015fte un calculator conectat la internet a avut p\u00e2n\u0103 acum de-a face cu cloud computingul f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie \u00een mod neap\u0103rat c\u0103 a\u015fa se nume\u015fte ceea ce folose\u015fte. Gmail, de pild\u0103, sau orice alt serviciu de e-mail este unul de tip cloud – informa\u0163iile, documentele sau fotografiile din mail-uri, accesibile oric\u00e2nd \u015fi de pe orice dispozitiv, sunt stocate pe servere despre care destinatarul nu \u015ftie nici unde sunt \u015fi nici c\u00e2t de mari sunt sau c\u00e2t curent consum\u0103. La fel se \u00eent\u0103mpl\u0103 \u015fi cu Facebook, unde majoritatea dintre noi p\u0103str\u0103m poze, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 respectivele imagini se afl\u0103 \u00een cloud, pe un server de undeva din SUA. Sub umbrela cloud computingului intr\u0103, a\u015fadar, majoritatea serviciilor pe care consumatorii din mediul reziden\u0163ial le folosesc zi de zi c\u0103nd intr\u0103 pe internet. \u00cen mediul de business, \u00een schimb, cloud computingul cap\u0103t\u0103 cu totul alte valen\u0163e, \u00eens\u0103 conceptul de baz\u0103 \u015fi principiul de func\u0163ionare este acela\u015fi. Aici, \u00eentr-un sens mai larg, \u201e\u00eentreg spectrul de solu\u0163ii de tip e-business, practic totalitatea solu\u0163iilor software pentru afaceri, conectate \u015fi integrate cu infrastructura IT, poate fi considerat poten\u0163ial\u0103 pia\u0163\u0103 de cloud”, este de p\u0103rere Teodor Blid\u0103ru\u015f, managing partner al Softelligence.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCa business, cloudul reziden\u0163ial este rareori monetizat, aceste servicii fiind de regul\u0103 gratuite pentru consumatori \u015fi sus\u0163inute prin veniturile din publicitate sau din alte surse ale furnizorului. Cel de business \u00eens\u0103 genereaz\u0103 afaceri deloc neglijabile, de 111 miliarde de dolari la nivel mondial anul trecut, potrivit calculelor companiei de cercetare Gartner, cifr\u0103 care, conform previziunilor, va urca la 131 de miliarde de dolari \u00een 2013 \u015fi aproape 150 de miliarde de dolari anul viitor. Mai mult, \u00eentreaga industrie va ajunge \u00een 2020 la o valoare de peste 241 de miliarde de dolari, spun anali\u015ftii Gartner.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen Rom\u0103nia, cum cloud computingul a \u00eenceput s\u0103 intre \u00een lumina reflectoarelor \u00een urm\u0103 cu doar trei ani, nu exist\u0103 nici foarte multe studii cu privire la valoarea pie\u0163ei \u015fi nici alte date concrete. Se face adesea confuzie \u00eentre cloudul public, o resurs\u0103 comun\u0103 precum un data center \u015fi serviciile aferente oferite de un furnizor mai multor companii, \u015fi cloudul privat, construit \u015fi gestionat la nivel intern de o singur\u0103 companie, sau \u00eentre cloudul privat \u015fi virtualizare, ceea ce duce la valori destul de incerte, dup\u0103 cum eviden\u0163iaz\u0103 Alexandru Molodoi, directorul de tehnologie al Gecad Net.<\/p>\n

<\/p>\n

\nCompania de cercetare de pia\u0163\u0103 IDC vorbe\u015fte de o cifr\u0103 de 15 milioane de dolari (10,8 milioane de euro) \u00een 2011, \u00een timp ce datele pentru anul trecut nu sunt \u00eenc\u0103 disponibile, de\u015fi mai mul\u0163i juc\u0103tori din pia\u0163\u0103 estimeaz\u0103 o cre\u015ftere cu cel pu\u0163in 50%. \u201eServiciile IT legate de conceptul de cloud computing vor dep\u0103\u015fi 40 de milioane de euro anul acesta\u201e, ofer\u0103 Eugen Schwab-Chesaru, managing directorul pentru Europa de Est al companiei de consultan\u0163\u0103 Pierre Audoin Consultants (PAC), o estimare a veniturilor pe plan local at\u00e2t din cloudul public, din serviciile de consultan\u0163\u0103, integrare \u015fi training din jurul celui privat, c\u00e2t \u015fi din cloudul privat g\u0103zduit \u015fi gestionat extern. Chiar dac\u0103 termenul de cloud nu mai este str\u0103in multor utilizatori de IT de la noi, observ\u0103 Chesaru, veniturile generate de aceste servicii r\u0103m\u00e2n la niveluri \u00eenc\u0103 destul de joase prin compara\u0163ie cu performan\u0163a altor \u0163\u0103ri din regiune, mult mai avansate din acest punct de vedere. \u201eCred \u00eens\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2017, suma tuturor acestor servicii va dep\u0103\u015fi 150 de milioane de euro, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u015fi institu\u0163ii \u015fi organisme publice vor \u00een\u0163elege \u015fi decide adoptarea unor astfel de concepte”, mai spune executivul PAC.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00cen Europa cifrele arat\u0103 cu totul altfel. \u201eDoar serviciile de virtualizare, practic cloud computing \u00een sensul pur, \u00eensemnau \u00een 2011 o pia\u0163\u0103 de 3,5 miliarde de euro pentru produsele software \u015fi alte 1,1 miliarde de euro pentru zona de hardware\u201e, confirm\u0103 Bogdan Padiu, directorul executiv al TeamNet International, companie autohton\u0103 care ofer\u0103 servicii de cloud computing prin divizia Ymens care a \u00eenghi\u0163it anul trecut investi\u0163ii de un milion de euro, sum\u0103 planificat\u0103 \u015fi pentru 2013, \u015fi care num\u0103r\u0103 \u00een prezent peste 10.000 de utilizatori ai platformei de profil. Tot el citeaz\u0103 o serie de estim\u0103ri care spun c\u0103 pia\u0163a european\u0103 de asemenea servicii va urca la 11 miliarde de euro anul viitor, o cre\u015ftere important\u0103 care nu mai poate fi ignorat\u0103 de niciunul dintre juc\u0103torii din domeniul tehnologiei. Mai mult, \u201ecloud computingul ar putea genera, dac\u0103 UE adopt\u0103 m\u0103surile necesare pentru pia\u0163a digital\u0103 unic\u0103 unde exist\u0103 500 de milioane de posibili clien\u0163i, o cre\u015ftere a PIB-ului cu 4% p\u00e2n\u0103 \u00een 2020″.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nPentru Europa de Est, R\u0103zvan Stoica, directorul executiv al furnizorului de telecomunica\u0163ii bazate pe infrastructur\u0103 GTS Telecom care ofer\u0103 la nivel de grup servicii de cloud computing unui num\u0103r de peste 200 de companii din regiune, citeaz\u0103 studii Gartner care evalueaz\u0103 pia\u0163a de profil la 580 de milioane de dolari anul acesta, cu o cre\u015ftere anual\u0103 medie de 20% p\u00e2n\u0103 \u00een 2016.<\/p>\n

\n\u201eCloud computingul \u00een Rom\u00e2nia nu este deocamdat\u0103 un business nici foarte mare \u015fi nici foarte profitabil. Se face mult tam-tam pe marginea acestui subiect, dar realitatea este c\u0103 multe companii nu \u015ftiu \u00eenc\u0103 ce este acest concept \u015fi ce pot face cu o solu\u0163ie de tip cloud\u201e, observ\u0103 Paul Roman, directorul general al companiei Pras Consulting, furnizor de servicii IT \u00eentre care \u015fi cele de tip cloud. \u00cen ansamblu, avantajele serviciilor IT \u00een cloud sunt accesibilitatea, de oriunde \u015fi de pe orice dispozitiv, disponibilitatea ridicat\u0103, scalabilitatea, costurile reduse de implementare \u015fi investi\u0163iile ulterioare de asemenea mici.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nPentru companiile mari, cloud computingul sau, altfel spus, construirea unei infrastructuri de hardware \u015fi software accesibile tuturor angaja\u0163ilor nu doar de pe computerele din birou, dar \u015fi prin dispozitivele mobile, poate \u00eensemna, dincolo de investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103, o reducere pe termen lung a costurilor, optimizarea opera\u0163iunilor \u015fi cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii angaja\u0163ilor, mai ales din departamentul IT, care pot astfel administra \u015fi adapta mai bine resursele folosite. Pentru companiile mici \u00eens\u0103, cloud computingul \u00eenseamn\u0103 acces cu costuri mici la aceast\u0103 infrastructur\u0103 pe care altfel foarte multe dintre ele nu \u015fi-ar fi permis s\u0103 o construiasc\u0103 din cauza investi\u0163iei ini\u0163iale ridicate sau, dac\u0103 ar fi f\u0103cut-o, ar fi fost la un nivel mai redus. Cu alte cuvinte, o firm\u0103 cu cinci angaja\u0163i are prin cloud acces la servere, la suite de aplica\u0163ii de business sau alte solu\u0163ii de videoconferin\u0163\u0103, de pild\u0103, pentru tarife care pornesc de la c\u00e2\u0163iva euro per utilizator, abonament lunar care asigur\u0103 nu doar serviciile \u00een sine, dar \u015fi mentena\u0163a re\u0163elei, suportul \u00een caz c\u0103 apar probleme \u015fi alte servicii conexe care \u0163in de departamentul IT, de regul\u0103 absent \u00een cazul acestor companii mici.<\/p>\n

<\/p>\n

\nRevenind la defini\u0163ia ca la carte, cloud computingul are trei componente: aplica\u0163ii software oferite ca servicii, software-as-a-service sau SaaS \u00een terminologia de specialitate, unul dintre cele mai bune exemple fiind solu\u0163ia Office 365 a Microsoft, platforme oferite ca serviciu (PaaS) \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, infrastructura, tot ca serviciu (IaaS). Cel mai des \u00eent\u00e2lnite servicii \u00een cloud sunt cele de tip SaaS. \u201eExist\u0103 deja destule companii furnizoare de servicii IT care au evoluat rapid c\u0103tre servicii legate de cloud\u201e, observ\u0103 Eugen Schwab-Chesaru de la PAC, ceea ce p\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu doi-trei ani lipsea apoape complet din peisajul economic rom\u00e2nesc. Dincolo de nume consacrate precum Microsoft sau IBM, care ofer\u0103 solu\u0163ii de tip cloud computing, \u00een competi\u0163ie au intrat inclusiv companii rom\u00e2ne\u015fti precum Gecad Net, TeamNet International prin divizia Ymens, Siveco, TotalSoft, Bitdefender, Zitec, Softelligence sau Pras Consulting. De fapt, mai toate marile companii din domeniul IT ofer\u0103 \u00eentr-o form\u0103 sau alta \u015fi servicii care pot intra sub umbrela cloudului.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nOferta pare s\u0103 fie totu\u015fi prea bogat\u0103 raportat\u0103 la cerere. \u00cen Rom\u00e2nia, doar c\u00e2teva mii de companii folosesc acum astfel de solu\u0163ii. Aproximativ 3% dintre afacerile de pe plan local vor utiliza cloudul public anul acesta, 21% vor combina cloudul public cu cel privat, 28% \u00eel vor folosi doar pe cel privat, iar 48% nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 deloc acest tip de solu\u0163ie, potrivit lui C\u0103lin Rangu, directorul executiv al CIO Council, care citeaz\u0103 studiul Cloud Adoption 2012 comandat companiei de cercetare Consult Blue. Acela\u015fi studiu spune c\u0103 firmele cu apeten\u0163\u0103 la cloud au \u00een general sub 500 de angaja\u0163i, pe c\u00e2nd corpora\u0163iile au politici proprii \u00een func\u0163ie de grupurile interna\u0163ionale din care fac parte sau de industria \u00een care activeaz\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nO alt\u0103 cercetare realizat\u0103 de ast\u0103 dat\u0103 de compania britanic\u0103 de cercetare Ipsos Mori pentru Microsoft la nivel european, \u00een luna februarie a acestui an, pe un e\u015fantion de 6.800 de angaja\u0163i din companii mari sau firme cu mai pu\u0163in de 25 de angaja\u0163i din 23 de \u0163\u0103ri, dintre care 200 din Rom\u00e2nia, relev\u0103 c\u0103 55% dintre responden\u0163i conduc sau lucreaz\u0103 \u00een companii care folosesc cloud computing. La aceea\u015fi concluzie a ajuns \u015fi studiul CIO Council, cu acela\u015fi procent de 55% dintre companii care folosesc cloudul public sau privat, ceea ce arat\u0103 c\u0103 tehnologia a ajuns \u015fi \u00een Rom\u00e2nia la punctul de unde \u00eentoarcerea nu mai este posibil\u0103.<\/p>\n

\nNivelul este totu\u015fi sc\u0103zut raportat la Europa de Est, unde gradul mediu de penetrare este de 65%, cu v\u00e2rfuri precum Ucraina (85%) sau Cehia (75%), \u00eens\u0103 este peste majoritatea \u0163\u0103rilor vest-europene, unde penetrarea medie este de 45% \u015fi doar patru \u0163\u0103ri (Belgia, Fran\u0163a, Spania \u015fi Elve\u0163ia) dep\u0103\u015fesc 55%. \u201eExist\u0103 o corela\u0163ie \u00eentre gradul de dezvoltare din punct de vedere al tehnologiei cu apeten\u0163a spre cloud\u201e, puncteaz\u0103 Gabriela Matei, cloud director \u00een cadrul Microsoft Rom\u00e2nia. Concret, explic\u0103 ea, \u0163\u0103rile vestice au adoptat mai pu\u0163in cloudul pentru c\u0103 acolo exist\u0103 deja o infrastructur\u0103 IT foarte bine pus\u0103 la punct care probabil c\u0103 \u00eenc\u0103 nu trebuie \u00eenlocuit\u0103. \u00cen schimb, \u00een \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, acolo unde infrastructura IT nu exista sau era mai slab\u0103, s-a putut face direct trecerea c\u0103tre cloud.<\/p>\n

\n\u201eApoi mai exist\u0103 o corela\u0163ie \u015fi \u00eentre perspectivele cu privire la situa\u0163ia financiar\u0103 \u015fi \u00eenclina\u0163ia spre tehnologie \u015fi spre solu\u0163iile de cloud computing\u201e, mai spune Gabriela Matei. Din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, arat\u0103 studiul Ipsos Mori, aproximativ 30% dintre responden\u0163i consider\u0103 c\u0103 situa\u0163ia financiar\u0103 a organiza\u0163iei pe care o conduc sau unde lucreaz\u0103 se va \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i, o treime mizeaz\u0103 c\u0103 va r\u0103m\u00e2ne la fel \u015fi 15% cred c\u0103 se va \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163i. Dintre responden\u0163ii din Rom\u00e2nia, 48% cred c\u0103 situa\u0163ia financiar\u0103 din urm\u0103torul an se va \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i, o viziune dintre cele mai optimiste din regiune unde, din r\u00e2ndul celor cu a\u015ftept\u0103ri pozitive, un sfert cred c\u0103 organiza\u0163ia va face investi\u0163ii \u00een tehnologie pentru a reduce costurile \u015fi pentru a eficientiza procesele de business \u015fi productivitatea angaja\u0163ilor. Dintre cei care consider\u0103 c\u0103 situa\u0163ia financiar\u0103 va r\u0103m\u00e2ne la fel sau se va \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163i, doar 12% cred c\u0103 vor fi f\u0103cute asemenea investi\u0163ii \u00een urm\u0103torul an.<\/p>\n

\n\u00cen Rom\u00e2nia, din r\u00e2ndul responden\u0163ilor care previzioneaz\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a situa\u0163iei financiare a companiei, 42% cred c\u0103 \u00een urm\u0103torul an vor fi lansate noi produse sau servicii, 36% prev\u0103d extinderea companiei pe noi sectoare de pia\u0163\u0103, 29% cred c\u0103 vor fi f\u0103cute investi\u0163ii \u00een tehnologie, iar doar c\u00e2te 10% consider\u0103 c\u0103 vor fi f\u0103cute angaj\u0103ri \u015fi compania se va extinde la nivel regional. \u201e\u00cen tot cazul, \u00een medie pu\u0163in sub 72% dintre responden\u0163ii din companiile din Europa Central\u0103 \u015fi de Est care au participat la studiu consider\u0103 IT-ul ca av\u00e2nd un rol critic \u00een dezvoltarea organiza\u0163iei, pondere care \u00een Rom\u00e2nia este \u00een medie de aproape 82%\u201e, puncteaz\u0103 cloud directorul Microsoft Rom\u00e2nia.<\/p>\n

<\/p>\n

\nPerspectivele pentru urm\u0103toarea perioad\u0103 \u00een ce prive\u015fte migrarea c\u0103tre cloud pe plan local sunt destul de \u00eem-bucur\u0103toare. Exist\u0103 o asem\u0103nare \u00eentre dezvoltarea actual\u0103 a tehnologiilor cloud \u015fi cea a electricit\u0103\u0163ii la \u00eenceputul secolului 20, scrie \u00een studiul realizat de Consult Blue pentru CIO Council. La \u00eenceput, electricitatea era un avantaj competitiv \u015fi fiecare companie \u00eencerca s\u0103 \u00ee\u015fi genereze electricitatea necesar\u0103 \u015fi s\u0103 adapteze c\u00e2t mai multe utilaje pentru a folosi \u201enoua for\u0163\u0103 motric\u0103\u201e. Odat\u0103 cu avansul tehnologiei, a devenit mult mai eficient pentru aproape toate companiile s\u0103 foloseasc\u0103 electricitatea livrat\u0103 de un furnizor specializat prin intermediul re\u0163elei. \u00cen IT, se arat\u0103 \u00een studiu, suntem \u00eenc\u0103 \u00een stadiul \u00een care companiile descoper\u0103 avantajele \u201eelectricit\u0103\u0163ii\u201e: 45% \u00ee\u015fi implementeaz\u0103 propriul cloud.<\/p>\n

\n\u201eDoar 10% au \u00een\u0163eles c\u0103 infrastructura IT este o marf\u0103 care se poate cump\u0103ra vrac de la cel mai ieftin furnizor\u201e, mai scrie \u00een Cloud Adoption 2012. Aproape un sfert dintre cei care nu folosesc ast\u0103zi cloudul au \u00een plan s\u0103 implementeze o asemenea solu\u0163ie \u00een urm\u0103torul an, potrivit CIO Council, iar 15% desf\u0103\u015foar\u0103 proiecte pilot sau testeaz\u0103 cloudul pentru a vedea cum \u00eei ajut\u0103. Mai mult, 38% dintre responden\u0163ii la studiul Ipsos Mori pentru Microsoft sus\u0163in c\u0103 au \u00een plan pentru urm\u0103torul an s\u0103 cheltuiasc\u0103 mai mult pentru servicii \u00een cloud. Procentul este printre cele mai mari din Europa Central\u0103 \u015fi de Est unde, \u00een cea mai mare parte a \u0163\u0103rilor, sub un sfert dintre companii iau \u00een calcul investi\u0163ii mai mari \u00een cloud pentru urm\u0103toarele 12 luni. Pe termen mai lung, \u201ecred c\u0103 ponderea companiilor care vor folosi \u00een mod constant solu\u0163ii de cloud, fie el privat sau public, nu va dep\u0103\u015fi 10-12% din firmele din Rom\u00e2nia, cu cel pu\u0163in doi angaja\u0163i, \u00een urm\u0103torii cinci ani\u201e, estimeaz\u0103 Eugen Schwab-Chesaru.<\/p>\n

\nCel mai mult de c\u00e2\u015ftigat de pe urma acestei tehnologii au companiile mici \u015fi mijlocii, spun  to\u0163i speciali\u015ftii din domeniu, mai ales c\u0103 \u00een cazul lor este lipsit de sens \u015fi de fezabilitate s\u0103 se investeasc\u0103 \u00een echipamente, aplica\u0163ii software \u015fi speciali\u015fti IT scumpi pentru a putea folosi o infrastructur\u0103 oferit\u0103 altfel la costuri mai mici \u00een cloud. Firmele mari, \u00een schimb, vor adopta mai degrab\u0103 cloudul pentru servicii uzuale, considerate comodit\u0103\u0163i, iar zonele de diferen\u0163iere \u015fi speciali\u015ftii IT cu cuno\u015ftin\u0163e de business vor r\u0103m\u00e2ne la nivel intern, este de p\u0103rere C\u0103lin Rangu de la CIO Council. \u00centre aceste extreme unde \u201ese simte o efervescen\u0163\u0103 mai mare\u201e, dup\u0103 spusele reprezentantului PAC, nu este vizibil\u0103 o solu\u0163ie deta\u015fat\u0103. Din ra\u0163iuni proprii, unele dintre firmele medii aleg cloud public, altele pe cel privat, de\u015fi \u00een cazul primului reducerea de costuri fa\u0163\u0103 de acesta din urm\u0103 pot ajunge chiar \u015fi la 40-50% dup\u0103 calculele Gabrielei Matei, cloud directorul Microsoft. Aici pare s\u0103 fie \u00eens\u0103 cel mai mult loc de cre\u015ftere, fapt care justific\u0103 interesul furnizorilor din domeniu c\u0103tre acest segment.<\/p>\n

\n\u201eCompaniile trebuie ajutate s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cloudul ca un instrument IT eficient \u00een atingerea obiectivelor de business\u201e, spune Bogdan Balaci, directorul executiv al Ymens, platform\u0103 \u201e\u00een nori\u201e care cuprinde de la solu\u0163ii de facturare, de gestionare a documentelor sau monitorizare a flotei auto prin GPS p\u00e2n\u0103 la solu\u0163ii complexe de tip CRM \u015fi ERP, care acoper\u0103 procesele esen\u0163iale dintr-o organiza\u0163ie. \u201eYmens s-a concentrat pe companiile mici \u015fi mijlocii care pot astfel s\u0103-\u015fi personalizeze solu\u0163iile IT folosite\u201e, completeaz\u0103 Bogdan Padiu, executivul companiei TeamNet din care face parte divizia Ymens.<\/p>\n

\nMai mult, \u015fi \u201esectorul public s-ar potrivi perfect cu cloudul, dac\u0103 ar avea o strategie \u00een acest sens. Reducerile de costuri \u015fi eliminarea risipei din bani publici ar fi semnificative\u201e, mai spune executivul CIO Council, cu argumentul c\u0103 astfel ar cre\u015fte disponibilitatea serviciilor furnizate at\u00e2t intern pentru activitatea proprie a sistemului public, c\u00e2t \u015fi la nivelul serviciilor c\u0103tre cet\u0103\u0163eni. \u201eStatul ar trebui s\u0103 aib\u0103 o viziune \u015fi strategie \u00een acest sens, dar nu doar pe h\u00e2rtie, ci real\u0103, reflectat\u0103 \u00een proiecte executate\u201e, mai spune el, \u00eens\u0103 \u00een IT deciziile se iau adesea \u00een func\u0163ie de pre\u0163, concept aplicat defectuos. Licita\u0163iile ar trebui s\u0103 ia \u00een calcul nu doar costul ini\u0163ial de achizi\u0163ie, ci \u015fi cheltuielile cu utilizarea solu\u0163iei IT pe perioada de via\u0163\u0103 a acesteia sau cel pu\u0163in pe trei ani. \u201eA\u015fa s-ar vedea imediat eficien\u0163a cloudului pentru sectorul public\u201e, puncteaz\u0103 Rangu.<\/p>\n

\nCel mai amplu proiect \u00een cloud pentru sectorul public este cel dezvoltat de Siveco pentru Ministerul Educa\u0163iei, ADLIC pentru admiterea \u00een licee. \u00cen fiecare an, peste 200.000 de elevi completeaz\u0103 fi\u015fele cu op\u0163iuni pentru liceu, iar \u00een ziua public\u0103rii rezultatelor portalul este accesat de peste 24 de milioane de oameni, lucru posibil prin intermediul platformei cloud. Din 2011, portalul pentru admiterea \u00een licee folose\u015fte platforma de cloud computing Microsoft Windows Azure pentru publicarea informa\u0163iilor pe internet.<\/p>\n

<\/p>\n

\nDin punct de vedere al investi\u0163iilor, \u201ebugetele companiilor locale pentru solu\u0163ii de cloud sunt \u00eenc\u0103 mici, exist\u0103 mai degrab\u0103 o pia\u0163\u0103 pentru proiecte pilot, teste care au scopul de a deschide apetitul \u015fi cre\u015fte \u00eencrederea pentru pa\u015fii urm\u0103tori\u201e, observ\u0103 Eugen Schwab-Chesaru de la PAC. \u00cen mod evident, investi\u0163ia \u00een cloud computing difer\u0103 foarte mult \u00een func\u0163ie de variabile precum tipul de solu\u0163ie, dac\u0103 este \u00eentr-un cloud public sau privat, dar \u015fi de caracteristicile companiei sau de necesit\u0103\u0163ile din punct de vedere al aplica\u0163iilor \u015fi infrastructurii contractate drept serviciu.
\n\u201eUn IMM poate investi cam 50 de euro pe lun\u0103 per utilizator pentru solu\u0163ii de cloud public, pe c\u00e2nd o corpora\u0163ie investe\u015fte peste 300.000 de euro pentru un cloud privat \u00een cadrul unui singur proiect\u201e, apreciaz\u0103 Alexandru Molodoi, directorul de tehnologie al Gecad Net, companie care ofer\u0103 solu\u0163ii de cloud public, privat \u015fi hibrid, integr\u00e2nd solu\u0163ii de business precum Office 365 de la Microsoft, dar \u015fi o platform\u0103 hardware \u015fi software pe nume SystemV pentru companii mici \u015fi mijlocii.<\/p>\n

\nPrin Office 365, Microsoft ofer\u0103 servicii de cloud computing la pre\u0163uri care pornesc chiar \u015fi de la 1,6 euro pe lun\u0103 pentru fiecare angajat \u015fi care pot ajunge la 21 de euro, \u00een func\u0163ie de pachetul ales. Dac\u0103 solu\u0163iile sunt \u00eens\u0103 mai complexe, 50 de euro se pot dovedi insuficien\u0163i pentru un utilizator pe lun\u0103. Astfel, o companie medie poate cheltui c\u00e2teva mii de euro pe lun\u0103 pentru asemenea servicii, dar la fel de bine \u201ebugetele pot ajunge p\u00e2n\u0103 la peste 10.000 de euro pe lun\u0103”, sus\u0163ine R\u0103zvan Stoica, CEO-ul GTS Telecom.<\/p>\n

\nMigrarea \u00een cloud nu trebuie judecat\u0103 \u00eens\u0103 strict din prisma acestui cost. Dincolo de cheltuiala lunar\u0103, trebuie luat\u0103 \u00een calcul economia unei companii pe termen mediu \u015fi lung, \u00eentruc\u00e2t abonamentul cumulat pe tot acest interval este de regul\u0103 cu c\u00e2teva zeci de procente mai mic dec\u00e2t dac\u0103 acelea\u015fi servicii ar fi fost contractate \u00een afara cloudului, f\u0103r\u0103 a pune la socoteal\u0103 \u015fi angaja\u0163ii necesari, cele asociate mediului de g\u0103zduire al serverelor sau costurile care ar putea ap\u0103rea cu mentenan\u0163a \u015fi repara\u0163iile infrastructurii IT, puncteaz\u0103 Stoica. \u00cen \u0163\u0103rile Uniunii Europene, 81% dintre companiile care folosesc cloud computingul au redus costurile cu p\u00e2n\u0103 la 20%, iar 41% au crescut productivitatea odat\u0103 cu migrarea \u00een nori, spune Bogdan Balaci, executivul Ymens. \u201eServiciile \u00een cloud r\u0103spund cerin\u0163elor tot mai numeroase legate de costuri reduse, ap\u0103rute \u00een condi\u0163ii de austeritate a bugetelor\u201e, spune \u015etef\u0103ni\u0163\u0103 Ghi\u0163\u0103, director dezvoltare Siveco Applications, divizia companiei care ofer\u0103 servicii \u00een cloud.<\/p>\n

\nApoi, tot \u00een favoarea \u015fi, \u00eentr-un fel, totodat\u0103 \u015fi \u00een defavoarea, cloudului mai este \u00eenc\u0103 un argument destul de important, anume securitatea. Majoritatea companiilor sunt \u00eengrijorate de securitatea \u015fi confiden\u0163ialitatea datelor; unele studii relev\u0103 c\u0103 acest aspect este printre primele motive pentru care companiile aleg cloudul, altele relev\u0103 c\u0103 tocmai acela\u015fi motiv explic\u0103 reticen\u0163a c\u0103tre tehnologia cu pricina. \u201eEste mult mai probabil ca un angajat din propriul departament IT al companiei s\u0103 fure date sensibile \u015fi s\u0103 plece cu ele dec\u00e2t ca acele date s\u0103 se piard\u0103 \u00een cloud\u201e, sus\u0163ine \u00eens\u0103 Paul Roman, directorul general al Pras Consulting, companie responsabil\u0103 de cea mai mare implementare de cloud de pe plan local, \u00een parteneriat cu Microsoft. \u015ei Chesaru confirm\u0103 acela\u015fi lucru, c\u0103 stocarea documentelor confiden\u0163iale \u00een cloud este mai sigur\u0103 dec\u00e2t p\u0103strarea acelora\u015fi date intern. \u00cen foarte pu\u0163ine cazuri capacit\u0103\u0163ile de stocare interne sunt cu adev\u0103rat securizate corespunz\u0103tor, \u00een special din lipsa unor standarde \u015fi proceduri care necesit\u0103 cheltuieli mari \u015fi pe care care companiile IT, spre deosebire de afaceri cu alt obiect de activitate, le pot face \u00een perspectiva amortiz\u0103rii printr-un num\u0103r mai mare de clien\u0163i. \u201eS\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 peste 70-80% din incidentele de securitate \u015fi fraude sunt produse intern, nu extern”, \u00eent\u0103re\u015fte C\u0103lin Rangu de la CIO Council ideea.<\/p>\n

\nBilan\u0163ul economiei cloud arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 mai multe argumente pro dec\u00e2t contra \u015fi c\u0103, urm\u00e2nd tendin\u0163ele mondiale, tehnologia va fi din ce \u00een ce mai folosit\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Chiar dac\u0103 se spune c\u0103 aici migrarea c\u0103tre cloud va fi mai lent\u0103, direc\u0163ia pare totu\u015fi inevitabil\u0103, mai ales c\u0103 unele voci spun c\u0103 tehnologia va ajunge la fel de comun\u0103 precum telecomunica\u0163iile sau, de ce nu, chiar electricitatea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Despre cloud computing se spune c\u0103 ar fi viitorul tehnologiei. De c\u00e2\u0163iva ani un subiect fierbinte de discu\u0163ie peste tot \u00een lume \u015fi totodat\u0103 un fenomen despre care Gartner spunea la un moment dat c\u0103 este un adev\u0103rat salt evolutiv \u015fi o schimbare de paradigm\u0103 pentru \u00eentreaga industrie IT, tehnologia cloud a \u00eenceput deja s\u0103 schimbe modul cum companiile folosesc tehnologia pentru a-\u015fi optimiza afacerile \u015fi diminua cheltuielile, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia. Din ce \u00een ce mai multe companii locale iau \u00een calcul sau chiar s-au mutat deja \u201c\u00een nori\u201d, iar pu\u0163inii speciali\u015fti din domeniu spun c\u0103 serviciile de acest gen vor fi tot mai folosite \u00een urm\u0103torii ani. Cum arat\u0103, c\u00e2t de mare este \u015fi ce perspective de dezvoltare are pia\u0163a de cloud computing din Rom\u00e2nia?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,235,33575,202,171,193],"class_list":["post-82288","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-business","tag-cloud","tag-cover-story","tag-internet","tag-it"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/82288","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=82288"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/82288\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":95219,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/82288\/revisions\/95219"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=82288"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=82288"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=82288"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}