{"id":82221,"date":"2013-05-17T10:54:00","date_gmt":"2013-05-17T10:54:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=82221"},"modified":"2026-04-03T12:25:30","modified_gmt":"2026-04-03T12:25:30","slug":"cat-trebuie-sa-munceasca-un-roman-ca-sa-si-permita-o-vacanta-in-spatiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=82221","title":{"rendered":"C\u00e2t trebuie s\u0103 munceasc\u0103 un rom\u00e2n ca s\u0103-\u015fi permit\u0103 o vacan\u0163\u0103 \u00een spa\u0163iu"},"content":{"rendered":"

\nCum cea mai ieftin\u0103 excursie p\u00e2n\u0103 la limita oficial\u0103 a spa\u0163iului cost\u0103 110.000 de euro, un rom\u00e2n cu salariu mediu ar trebui s\u0103 munceasc\u0103 23 de ani f\u0103r\u0103 s\u0103 cheltuiasc\u0103 nimic pentru a putea s\u0103 \u015fi-o permit\u0103.<\/p>\n

\nAgen\u0163ia aerospa\u0163ial\u0103 american\u0103 pl\u0103nuie\u015fte s\u0103-\u015fi \u00eenlocuiasc\u0103 flota cu navete proiectate \u015fi construite de companii private. \u00cen acest scop, SUA subven\u0163ioneaz\u0103 dezvoltarea de navete spa\u0163iale. \u00cen aprilie 2011, NASA a acordat peste 269 milioane de dolari unui num\u0103r de patru companii private pentru dezvoltarea de capacit\u0103\u0163i de transport de \u00eenc\u0103rc\u0103turi \u015fi personal, format din p\u00e2n\u0103 la \u015fapte astronau\u0163i, c\u0103tre Sta\u0163ia Spa\u0163ial\u0103 Interna\u0163ional\u0103. Pentru granturi au concurat 22 de companii.<\/p>\n

\n\u2022  SPACE EXPLORATION TECHNOLOGIES CORP. (SPACEX).
\nPrintre cei patru c\u00e2\u015ftig\u0103tori se afl\u0103 \u015fi SpaceX, condus\u0103 de Elon Musk, cofondator al Tesla Motors \u015fi PayPal. Prima misiune a unei companii private pentru andocarea la sta\u0163ia spa\u0163ial\u0103 a fost derulat\u0103 anul trecut de SpaceX.
\nCompania a lansat capsula Dragon, f\u0103r\u0103 oameni la bord, folosind propria rachet\u0103, Falcon 9. \u00cen octombrie, SpaceX a realizat transportul primei \u00eenc\u0103rc\u0103turi c\u0103tre sta\u0163ia spa\u0163ial\u0103, const\u00e2nd din provizii \u015fi materiale pentru experimente \u015ftiin\u0163ifice cu o greutate total\u0103 de aproape 500 de kilograme. La \u00eentoarcere, \u00eenc\u0103rc\u0103tura a fost de circa 1 ton\u0103.
\nSpaceX va derula 12 astfel de misiuni \u00een baza unui contract de 1,6 miliarde de dolari cu NASA. A doua lansare a companiei c\u0103tre sta\u0163ia spa\u0163ial\u0103, \u00een martie anul acesta, a \u00eent\u00e2mpinat unele probleme tehnice, care au fost remediate, \u00eens\u0103, \u00een decurs de c\u00e2teva ore.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u2022  ORBITAL SCIENCES. Compania vrea s\u0103 se al\u0103ture programului de misiuni c\u0103tre sta\u0163ia spa\u0163ial\u0103 \u015fi a \u00eencheiat un contract cu NASA pentru opt transporturi \u00eentre 2013 \u015fi 2015, folosind naveta Cygnus \u015fi racheta de lansare Antares. Dup\u0103 un zbor de verificare al rachetei \u00een aprilie, compania a programat pentru luna august o misiune demonstrativ\u0103 cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 c\u0103tre sta\u0163ia spa\u0163ial\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u2022  BIGELOW AEROSPACE. Statul american a \u00eenceput s\u0103 priveasc\u0103 spre sectorul privat inclusiv pentru lucr\u0103ri la sta\u0163ia spa\u0163ial\u0103. \u00cen decembrie, Bigelow Aerospace a semnat un contract de aproape 18 milioane de dolari cu NASA pentru a construi un habitat spa\u0163ial gonflabil, care va fi ata\u015fat la Sta\u0163ia Spa\u0163ial\u0103 Interna\u0163ional\u0103. Modulul aerospa\u0163ial Bigelow ar putea fi folosit ca spa\u0163iu suplimentar de stocare \u015fi va fi transportat de c\u0103tre SpaceX sau Orbital Sciences.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSectorul privat face progrese \u015fi c\u0103tre misiuni de transport de persoane c\u0103tre sta\u0163ia spa\u0163ial\u0103. NASA va selecta companii pentru o serie de contracte, care ofer\u0103 fonduri ini\u0163iale de 10 milioane de dolari pentru dezvoltarea tehnologiilor \u015fi a planificat s\u0103 primeasc\u0103 din acest an oferte pentru astfel de zboruri. SpaceX reproiecteaz\u0103 capsula Dragon pentru a transporta un echipaj de \u015fapte persoane, \u00een timp ce printre concuren\u0163i se afl\u0103 \u015fi o companie mixt\u0103 a Boeing cu Lockheed Martin, precum \u015fi avionul spa\u0163ial Dream Chaser al companiei Sierra Nevada.Programul privat promite reduceri semnificative de costuri fa\u0163\u0103 de cel derulat de NASA sau de zborurile care folosesc navete ruse\u015fti, potrivit unui raport Reason Foundation. Zborurile au un cost estimat la 1,5 miliarde de dolari pe misiune, dar SpaceX afirm\u0103 c\u0103 poate cobor\u00ee lansarea la 50-100 de milioane de dolari.<\/p>\n

\nSATELI\u0162I. Pe l\u00e2ng\u0103 intrarea pe transportul spa\u0163ial de m\u0103rfuri \u015fi persoane, sectorul privat a continuat s\u0103 dezvolte o \u00eenfloritoare industrie a lans\u0103rii de sateli\u0163i. \u00cen prezent, exist\u0103 pe orbit\u0103 sute de sateli\u0163i opera\u0163ionali, dar \u015fi c\u00e2teva mii nefolosi\u0163i. Sateli\u0163ii asigur\u0103 comunica\u0163ii, naviga\u0163ie, informa\u0163ii despre vreme \u015fi date pentru diverse proiecte de cercetare.<\/p>\n

\n\u2022  UNITED LAUNCH ALLIANCE. Armata SUA folose\u015fte de mai mul\u0163i ani serviciile United Launch Alliance, companie mixt\u0103 Boeing –  Lockheed Martin, pentru a-\u015fi lansa sateli\u0163ii. Compania, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2006 prin fuziunea unor divizii ale Boeing \u015fi Lockheed Martin, asigur\u0103 \u015fi lans\u0103ri de sateli\u0163i negurvernamentali.<\/p>\n

\n\u2022  SPACEX. \u00cen decembrie, US Air Force a semnat dou\u0103 acorduri cu SpaceX pentru lans\u0103ri de sateli\u0163i \u00een urm\u0103torii ani. Compania va primi 97 milioane de dolari pentru lansarea unui telescop spa\u0163ial al NASA \u00een 2014 \u015fi 165 de milioane de dolari pentru plasarea pe orbit\u0103 a unor echipamente militare \u00een 2015.<\/p>\n

<\/p>\n

\nCOLECTAREA GUNOIULUI SPA\u0162IAL – TOT O AFACERE. Num\u0103rul tot mai mare de sateli\u0163i opera\u0163ionali \u015fi neopera\u0163ionali – deveni\u0163i de\u015feuri spa\u0163iale – a deschis u\u015fa unei noi pie\u0163e de ni\u015f\u0103. Companii precum ViviSat \u015fi MacDonald, Dettwiler and Associates dezvolt\u0103 navete capabile s\u0103 alimenteze \u015fi s\u0103 repare sateli\u0163i afla\u0163i pe orbit\u0103.
\nViviSat construie\u015fte dou\u0103 navete \u015fi sper\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la o flot\u0103 de zece sau mai multe. \u201eExist\u0103 cerere pentru solu\u0163ii noi care s\u0103 poat\u0103 face fa\u0163\u0103 majorit\u0103\u0163ii sateli\u0163ilor ajun\u015fi la finalul duratei de via\u0163\u0103, dar cu toate sistemele func\u0163ionale. Exist\u0103 mul\u0163i sateli\u0163i care se apropie de retragere \u015fi ar fi candida\u0163i buni. Este o oportunitate pe termen lung pentru noi s\u0103 rezolv\u0103m probleme pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103\u201e, a declarat directorul general al ViviSat Bryan McGuirk.<\/p>\n

\nEXPLOATAREA DE RESURSE MINERALE \u00ceN SPA\u0162IU. Alte companii private v\u0103d oportunit\u0103\u0163i de profit din exploatarea resurselor minerale din spa\u0163iu.<\/p>\n

\n\u2022  PLANETARY RESOURCES \u015eI DEEP SPACE INDUSTRIES. Cele dou\u0103 companii au planuri s\u0103 exploateze pentru resurse minerale o parte dintre cei circa 9.500 de asteroizi cu orbite care se apropie de P\u0103m\u00e2nt.
\n\u201e\u00cen jur de 1.000 de asteroizi mici sunt descoperi\u0163i relativ aproape de P\u0103m\u00e2nt \u00een fiecare an. Majoritatea con\u0163in, probabil, ap\u0103 \u015fi gaze, care pot fi transformate \u00een combustibil, dar \u015fi metale, precum nichel\u201e, a declarat directorul general al Deep Space Industries, David Gump, citat de Reuters. Deep Space Industries inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 materiile prime ob\u0163inute pentru produc\u0163ia \u00een spa\u0163iu de combustibil \u015fi celule solare. Compania se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 lanseze \u00een 2015 o misiune de cercetare a unui asteroid, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 2019-2020 vrea s\u0103 ob\u0163in\u0103 suficient combustibil pentru v\u00e2nzare. Printre investitorii Planetary Resources, cu obiective similare de exploatare a asteroizilor, se afl\u0103 fondatorii Google Larry Page \u015fi Eric Schmidt, precum \u015fi regizorul David Cameron.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u2022  GOOGLE LUNAR X PRIZE. O alt\u0103 \u0163int\u0103 interesant\u0103 pentru explotarea de resurse ar putea fi Luna. Pentru a sus\u0163ine ini\u0163iativele \u00een acest sens, Google Lunar X Prize ofer\u0103 premii de 30 de milioane de dolari unor ini\u0163iative private care pot plasa \u201e\u00een siguran\u0163\u0103 un robot pe suprafa\u0163a Lunii, acesta s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 500 de metri, s\u0103 transmit\u0103 video, imagini \u015fi date c\u0103tre P\u0103m\u00e2nt\u201e. Proiectul se desf\u0103\u015foar\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2015. Pentru premiu concureaz\u0103 deja 25 de echipe. Premiul cel mare este de 20 de milioane de dolari, locul 2 prime\u015fte cinci milioane de dolari, iar restul banilor se acord\u0103 \u00een func\u0163ie de atingerea unor obiective, precum parcurgerea distan\u0163ei de 500 de metri sau g\u0103sirea de ap\u0103. Apa este un obiectiv important at\u00e2t pentru agen\u0163iile de stat, c\u00e2t \u015fi pentru companiile private. Apa poate fi descompus\u0103 \u00een hidrogen \u015fi oxigen, pentru a asigura aer de respirat \u015fi combustibil. Compania Astrobotic Technology a semnat un contract \u00een aprilie anul trecut cu NASA pentru dezvoltarea de tehnologii de extrac\u0163ie de resurse \u00een spa\u0163iu. Astrobotic vrea s\u0103 caute \u00eencep\u00e2nd din 2015 ap\u0103 pe Lun\u0103, folosind un vehicul special proiectat \u00een acest scop.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nTURISMUL SPA\u0162IAL. Pentru unii oameni, c\u0103l\u0103toria, priveli\u015ftea \u015fi experien\u0163a imponderabilit\u0103\u0163ii reprezint\u0103 scopul unei aventuri \u00een spa\u0163iu.<\/p>\n

\n\u2022  VIRGIN GALACTIC. Compania care pare cel mai aproape de a le \u00eendeplini visele este Virgin Galactic, controlat\u0103 de miliardarul Richard Branson. Virgin a semnat un contract de 4,5 milioane de dolari cu NASA viz\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la trei zboruri suborbitale pentru experimente \u015ftiin\u0163ifice, \u00eens\u0103 scopul principal al companiei este turismul spa\u0163ial.<\/p>\n

\nAvionul spa\u0163ial al lui Branson, SpaceShipTwo, a efectuat \u00een aprilie un prim zbor folosind propriul motor. A fost pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd motorul aeronavei a fost utilizat, de\u015fi aceasta s-a mai aflat \u00een aer \u00een peste 20 de ocazii. De\u015fi a durat doar 16 secunde, SpaceShipTwo a dep\u0103\u015fit bariera sunetului. Potrivit Virgin, mai multe sute de persoane \u015fi-au rezervat deja locuri pentru un zbor \u00een spa\u0163iu, la pre\u0163uri \u00eencep\u00e2nd de la 200.000 de dolari.<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u2022  XCOR AEROSPACE. O alt\u0103 companie care concureaz\u0103 pentru viitoarea pia\u0163\u0103 a turismului suborbital este XCOR Aerospace. XCOR inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 testeze prototipul Lynx I anul acesta. Lynx I nu este proiectat s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 limita atmosferei terestre, \u00eens\u0103 compania are deja planuri pentru Lynx II, care va zbura la nivel suborbital.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u2022  ZERO2INFINITY – VARIANTA LOW-TECH. Exist\u0103 chiar \u015fi alternative low-tech pentru o imagine de neuitat cu Planeta Albastr\u0103. Compania spaniol\u0103 zero2infinity testeaz\u0103 un balon pe baz\u0103 de heliu cu o capsul\u0103 presurizat\u0103 pentru pasageri, denumit\u0103 \u201ebloon\u201e, capabil\u0103 s\u0103 reziste la altitudini de circa 35 de kilometri \u00een timpul unei c\u0103l\u0103torii de 4 ore. Distan\u0163a este doar pu\u0163in peste o treime p\u00e2n\u0103 la limita oficial\u0103 a spa\u0163iului, iar pre\u0163ul se situeaz\u0103 la 110.000 euro. Zborurile comerciale ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een 2014-2015.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u2022  GOLDEN SPIKE TE DUCE PE LUN\u0102 \u015eI TE ADUCE \u015eI \u00ceNAPOI. DAR NU IEFTIN. Pentru cei care vor s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een spa\u0163iul cosmic, o echip\u0103 de fo\u015fti directori NASA a \u00eenfiin\u0163at compania Golden Spike pentru c\u0103l\u0103torii pe Lun\u0103. Pre\u0163ul este, \u00eens\u0103, extrem de mare, de 1,5 miliarde de dolari pentru un echipaj de dou\u0103 persoane, iar unii exper\u0163i se \u00eendoiesc de perspectivele financiare ale companiei. Printre posibilii clien\u0163i se afl\u0103 agen\u0163ii spa\u0163iale guvernamentale, corpora\u0163ii, dar \u015fi oameni boga\u0163i. Misiunile c\u0103tre Lun\u0103 ar putea \u00eencepe \u00eentr-un viitor extrem de apropiat.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCOLONIZAREA PLANETEI MARTE
\n\u2022  SPACEX. Unii vizionari vor s\u0103 mearg\u0103 chiar mai departe de Lun\u0103. \u015eeful SpaceX Elon Musk a trezit interes anun\u0163\u00e2nd planuri pe termen lung de a crea o colonie pe Marte \u015fi de a transporta mii de oameni pe an c\u0103tre Planeta Ro\u015fie. Musk afirm\u0103 c\u0103 pentru astfel de misiuni sunt necesare dezvoltarea de rachete complet reutilizabile, obiectiv ce poate fi atins \u00een 5-6 ani, precum \u015fi capacitatea de a produce combustibil din resursele disponibile pe Marte.<\/p>\n

\n\u2022  MARS ONE. Musk nu este singurul care vorbe\u015fte despre colonizarea planetei Marte. Organiza\u0163ia nonprofit Mars One a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 cu scopul de a crea o colonie de patru persoane pe Marte, care ulterior ar mai putea cre\u015fte. Compania vrea s\u0103 acopere costul de 6 miliarde de dolari al transportului de pe urma unui reality-show despre procesul de selec\u0163ie al astronau\u0163ilor \u015fi primii ani de via\u0163\u0103 ai acestora pe Marte, precum \u015fi din v\u00e2nzarea de spa\u0163iu publicitar \u015fi atragerea de sponsori. Dac\u0103 totul decurge conform planurilor, Mars One ar putea trimite primii astronau\u0163i pe Marte \u00een 2023.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDezvoltarea industriei spa\u0163iale private a accelerat dramatic \u00een ultimii ani, iar viitorul pare s\u0103 rezerve evolu\u0163ii \u015fi mai interesante. La fel ca \u00een orice industrie aflat\u0103 la \u00eenceputuri, pie\u0163ele \u015fi tehnologia se dezvolt\u0103 rapid, de multe ori \u00een direc\u0163ii neprev\u0103zute. De\u015fi erau considerate \u00een trecut de neimaginat, ini\u0163iativele private \u00een sectorul spa\u0163ial devin deja ceva obi\u015fnuit. Prin transport, cercetare, explorare, exploatare de resurse, turism \u015fi chiar colonizare, sectorul privat va juca un rol din ce \u00een ce mai important \u00een eforturile omenirii de a dep\u0103\u015fi limitele P\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ultimii ani vor r\u0103m\u00e2ne o perioad\u0103 de referin\u0163\u0103 pentru industria spa\u0163ial\u0103 privat\u0103. Din vara anului 2011, c\u00e2nd NASA a retras flota de navete a SUA, a \u00eenceput o nou\u0103 er\u0103 pentru c\u0103l\u0103toriile \u015fi explorarea \u00een spa\u0163iu, una care depinde \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 de sectorul privat.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[7181,10090,474,347,6546,225],"class_list":["post-82221","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-calatorii","tag-flota","tag-industrie","tag-nasa","tag-privat","tag-spatiu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/82221","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=82221"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/82221\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":95153,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/82221\/revisions\/95153"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=82221"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=82221"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=82221"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}