{"id":81990,"date":"2013-05-13T09:00:00","date_gmt":"2013-05-13T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=81990"},"modified":"2026-04-03T12:19:54","modified_gmt":"2026-04-03T12:19:54","slug":"de-ce-ar-trebui-sa-incurajam-baietii-destepti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=81990","title":{"rendered":"De ce ar trebui s\u0103 \u00eencuraj\u0103m b\u0103ie\u0163ii de\u015ftep\u0163i"},"content":{"rendered":"<p>\nSi \u015fti\u0163i ceva?! B\u0103ie\u0163ii de\u015ftepti nici nu trebuie s\u0103 piar\u0103, ba ar trebui \u00eencuraja\u0163i!<br \/>\nDar, \u00eenainte de a discuta despre propozi\u0163ia aceasta, v-a\u015f oferi dou\u0103 istorioare. Prima: prin 2005 un grup de absolven\u0163i ai MIT au format un grup care \u015fi-a propus s\u0103 \u00eenving\u0103 loteria. Timp de \u015fapte ani, grupul a c\u00e2\u015ftigat \u00een total circa 48 de milioane de dolari. Un am\u0103nunt &#8211; suma investit\u0103 a fost de 40 de milioane de dolari.<\/p>\n<p>\nA doua este o \u015ftire relativ ignorat\u0103 la noi: s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 australienii au constatat c\u0103 un ins pariase un miliard de dolari pe o reducere a dob\u00e2nzii de c\u0103tre Reserve Bank, iar insul respectiv &#8211; unii spun c\u0103 se nume\u015fte George Soros &#8211; a c\u00e2\u015ftigat 19 milioane de dolari \u00een doar 36 de ore. Nu-i r\u0103u, dac\u0103 este a\u015fa, pentru un ins c\u0103ruia presa interna\u0163ional\u0103 \u00eei c\u00e2nta, zilele trecute, prohodul.<\/p>\n<p>\nDe fapt cele dou\u0103 c\u00e2\u015ftiguri nu sunt rele, nici pentru \u015fapte ani de jucat la loterie, nici pentru amploarea unui pariu de un miliard. C\u00e2\u015ftig\u0103torii ar putea fi, \u00een logica mioritic\u0103, ni\u015fte speculatori. Adic\u0103 ni\u015fte in\u015fi nesuferi\u0163i din cauza c\u0103rora tr\u0103im noi greu, in\u015fi care caut\u0103 \u015fi g\u0103sesc sl\u0103biciunile unui sistem, se lupt\u0103, g\u00e2ndesc cu mintea lor, analizeaz\u0103, risc\u0103 \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 de pe urma sistemului \u00eengenuncheat. A\u015fa o fi?<\/p>\n<p>\n\u00centre b\u0103ie\u0163ii de\u015ftep\u0163i care au provocat criza subprime \u015fi cei care fac tranzac\u0163ii cu m\u0103rfuri nu exist\u0103, fundamental, nicio deosebire, a\u015fa cum, la acela\u015fi nivel fundamental, la fel de speculatori sunt cei ce folosesc \u00een propriul interes o informa\u0163ie, cei care fur\u0103, din grab\u0103, galbenul la semafor, cei care \u00ee\u015fi folosesc conturile de Facebook sau Linkedin pentru a se promova sau cei ce \u00ee\u015fi lingu\u015fesc \u015fefii. Se cheam\u0103 chiar natura uman\u0103 \u015fi \u0163ine de un un anume ABC, de pia\u0163\u0103, de ofertele din care po\u0163i alege, de multitudinea ofertelor care ar trebui s\u0103 determine sc\u0103derea pre\u0163urilor \u015fi a\u015fa mai departe&#8230; Par truisme toate acestea, dar poate c\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd e bine s\u0103 ne reg\u0103sim \u00een explica\u0163iile simple, primordiale, de manual sau de articol simplu de o pagin\u0103.<\/p>\n<p>\n<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" alt=\"\" height=\"525\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5544\/10872195\/2\/pierrot.jpg?width=700&#038;height=525\" width=\"700\" \/><\/p>\n<p>\nIdeea cu speculatorii este c\u0103 ace\u015ftia trebuie s\u0103 ajung\u0103 la o mas\u0103 critic\u0103: pe pia\u0163a de energie nu trebuie s\u0103 fie doar 10-20, ci 200, adic\u0103 s\u0103 avem o concuren\u0163\u0103 real\u0103, nu teritorii marcate \u00een stil maidanez. Teritorii caracteristice multor domenii de activitate; a\u015f da exemplul regilor asfaltului, o alt\u0103 categorie din folclorul capitalismului rom\u00e2nesc. Toat\u0103 lumea se revolt\u0103 \u00eempotriva unuia sau altuia \u015fi a c\u00e2\u015ftigurilor lor, dar nimeni nu investe\u015fte \u00een ma\u015fini \u015fi utilaje, \u00een oameni \u015fi \u00een conexiuni, fie ele \u015fi politice, pentru a concura cu regii asfaltului.<\/p>\n<p>\nDe aceea zic, poate c\u0103 principala grij\u0103 a premierului Ponta ar trebui s\u0103 fie o anume mas\u0103 critic\u0103 de speculatori, at\u00e2t de critic\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 putem avea repede o re\u0163ea adev\u0103rat\u0103 de autostr\u0103zi \u015fi nu c\u00e2teva cr\u00e2mpeie care, puse pe hart\u0103, par trei capete de spaghete c\u0103zute din furculi\u0163a unui neatent. O mas\u0103 critic\u0103 de b\u0103ie\u0163i de\u015ftep\u0163i, tempera\u0163i de autorit\u0103\u0163i \u015fi de legisla\u0163ie, care s\u0103 tranzac\u0163ioneze energie \u015fi s\u0103 retehnologizeze centralele, care s\u0103 v\u00e2nd\u0103 cereale \u015fi s\u0103 scoat\u0103 fermierii din s\u0103r\u0103cie sau care s\u0103 investeasc\u0103 \u00een fabrici, malluri \u015fi cartiere reziden\u0163iale. Iar &#8220;influen\u0163a \u015fi puterea&#8221; b\u0103ie\u0163ilor de\u015ftep\u0163i, de care se pl\u00e2nge premierul, tot domnia sa ar trebui s\u0103 le tempereze, de aceea are d\u00e2nsul \u00een subordine ministere, mini\u015ftri \u015fi majoritate parlamentar\u0103.<\/p>\n<p>\nPictura de ast\u0103zi se nume\u015fte &#8220;Le d\u00e9sespoir de Pierrot&#8221; \u015fi apar\u0163ine unui belgian pe nume James Ensor (1860 &#8211; 1949), un ins care a influen\u0163at puternic \u015fi expresionismul \u015fi suprarealismul, obsedat de m\u0103\u015fti, carnaval, marionete \u015fi schelete. O alegorie interesant\u0103 a unui pictor sarcastic \u015fi lucid, care putea s\u0103 vad\u0103 m\u0103\u015ftile din spatele figurilor \u015fi care a speculat frumos asta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am z\u00e2mbit a r\u00e2de \u00een momentul \u00een care am citit pe fluxul colegilor de la agen\u0163ie \u015ftirea \u00een care premierul Ponta constata c\u0103 b\u0103ie\u0163ii de\u015ftep\u0163i din energie nu au murit, ci s-au readaptat \u015fi au aceea\u015fi influen\u0163\u0103 \u015fi putere. \u00cen urm\u0103 cu un an scriam cam acela\u015fi lucru, iar s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta scrie la fel \u015fi pe coperta revistei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[9646,25223,23374,7371,17122,7744,150,31456,32965,21222,18620,433,68,8503,13569],"class_list":["post-81990","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-agentie","tag-baieti-destepti","tag-colegi","tag-comisia-europeana","tag-constatare","tag-coperta","tag-energie","tag-incurajare","tag-influentare","tag-lectura","tag-lipsa","tag-premier","tag-putere","tag-revista","tag-victor-ponta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81990","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=81990"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81990\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":94955,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81990\/revisions\/94955"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=81990"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=81990"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=81990"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}