![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/10855204\/2\/grafic-2.jpg?height=525&width=700\")
<\/p>\nde R\u0102ZVAN MURE\u015eAN
\nCAM 87% DINTRE ROM\u00c2NI AU LUAT CEL PU\u0162IN O DAT\u0102 PASTILE ANUL TRECUT F\u0102R\u0102 S\u0102\u00ceN-TR-EBE MEDICUL, se arat\u0103
\n\u00eentr-un studiu realizat anul trecut de Asocia\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 a Produc\u0103torilor Interna\u0163ionali de Medicamente. Lipsa de timp, \u00eencrederea \u00een propriile cuno\u015ftin\u0163e \u015fi campaniile de marketing agresive de la televizor \u00eei determin\u0103 pe bolnavi s\u0103 sar\u0103 peste avizul specialistului \u015fi s\u0103 cumpere din farmacii ce consider\u0103 necesar.<\/p>\n
<\/p>\n
De cealalt\u0103 parte, problemele de finan\u0163are ale farmaciilor, confruntate cu lipsa acut\u0103 de lichidit\u0103\u0163i, dat fiind c\u0103 \u00ee\u015fi recupereaz\u0103 banii pentru medicamentele compensate de la casele de asigur\u0103ri abia dup\u0103 un an de la eliberare, fac ca pacien\u0163ii s\u0103 fie trata\u0163i la fel ca ni\u015fte clien\u0163i. Adic\u0103 s\u0103 li se v\u00e2nd\u0103 c\u00e2t mai mult \u015fi c\u00e2t mai scump, indiferent de riscuri. Legea prevede sanc\u0163iuni, dar controalele lipsesc. Potrivit art. 613 din Legea nr. 95\/2006 privind reforma \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, farmaci\u015ftii r\u0103spund disciplinar pentru nerespectarea legilor \u015fi a regulamentelor profesionale.<\/p>\n
Avocatul Iulian P\u0103tr\u0103\u015fcanu, managing partner al Fine Law, afirma anterior pentru Business Magazin c\u0103 sanc\u0163iunile se aplic\u0103 de c\u0103tre o comisie constituit\u0103 din membri ai Colegiului Farmaci\u015ftilor \u015fi pot ajunge de la mustrare, avertisment, vot de blam sau suspendare p\u00e2n\u0103 la retragerea calit\u0103\u0163ii de membru al Colegiului. “\u00cen m\u0103sura \u00een care farmacistul elibereaz\u0103 medicamente f\u0103r\u0103 prescrip\u0163ie medical\u0103, iar aceasta conduce la producerea de daune persoanei \u00een cauz\u0103, se poate atrage, pe l\u00e2ng\u0103 r\u0103spunderea disciplinar\u0103, \u015fi r\u0103spunderea civil\u0103 \u015fi chiar cea penal\u0103 a farmacistului, dac\u0103 prejudiciul constituie infrac\u0163iune conform legii”, explica P\u0103tr\u0103\u015fcanu.<\/p>\n
DE DEPARTE, R\u0102CEALA, GRIPA \u015eI DURERILE \u00ceN G\u00c2T SUNT CEL MAI ADESEA TRATATE F\u0102R\u0102 \u00ceNTREB\u0102RI, iar principalul inamic \u00eempotriva acestor boli este antibioticul. Efectele cele mai nocive ale automedica\u0163iei se v\u0103d \u00een cazul acestor medicamente. “Farmacistul poate elibera \u00een caz de urgen\u0163\u0103 necesarul de medicamente pentru 72 de ore.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/10855204\/3\/grafic-1.jpg?height=525&width=700\")
<\/p>\n
Riscurile la care se expun \u00een cazul \u00eenc\u0103lc\u0103rii legii sunt foarte mari”, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM. El admite c\u0103 regulile nu sunt \u00een totalitate respectate, dar riscurile sunt “serioase”. Obsesia pentru automedica\u0163ie vine, dup\u0103 Zaharescu, din trecut: medicii obi\u015fnuiau s\u0103 le prescrie pacien\u0163ilor antibiotice pentru a evita apari\u0163ia unor complica\u0163ii la r\u0103ceal\u0103 sau grip\u0103. Abia din clipa \u00een care s-a con\u015ftientizat riscul rezisten\u0163ei la antibiotice, prescrierea a devenit mai prudent\u0103, \u00eens\u0103 \u00een percep\u0163ia colectiv\u0103 a r\u0103mas ideea c\u0103 antibioticul combate orice afec\u0163iune.<\/p>\n
De\u015fi efectele schimb\u0103rii de mentalitate a medicilor s-au v\u0103zut \u00een ultimii 15 ani – “la nivelul anilor ’95, antibioticele reprezentau o clas\u0103 de medicamente \u00een topul valoric al pie\u0163ei, acum au cobor\u00e2t \u00een topul v\u00e2nz\u0103rilor” -, statisticile invocate de oficialul ARPIM indic\u0103 o rezisten\u0163\u0103 tot mai mare la astfel de medicamente, de aceea se folosesc tot mai mult antibiotice mai scumpe \u015fi complexe, de genera\u0163ii superioare.<\/p>\n
ITALIENII, MALTEZII, SPANIOLII \u015eI ROM\u00c2NI SUNT CEI MAI MARI CONSUMATORI DE ANTIBIOTICE DE PE CONTINENT, cu o rat\u0103 de folosire de peste 50% la nivelul popula\u0163iei \u00een ultimele 12 luni, potrivit unui eurobarometru al Comisiei Europene. Un studiu al GfK ar\u0103ta c\u0103 exist\u0103 diferen\u0163e \u00eentre responden\u0163ii care locuiesc \u00een diferite regiuni ale \u0163\u0103rii sau \u00eentre responden\u0163ii cu niveluri diferite de educa\u0163ie \u00een ce prive\u015fte persoana care le-a recomandat utilizarea. Astfel, \u00een Muntenia, medicul de familie este o surs\u0103 de recomandare mai pu\u0163in prezent\u0103, iar medicul specialist este o surs\u0103 de recomandare mult mai \u00eent\u00e2lnit\u0103 spre deosebire de alte zone. Mai mult, \u00een Muntenia (11%) \u015fi Dobrogea (20%) exist\u0103 un num\u0103r mai mare de consumatori care iau \u00een considerare doar propriile convingeri c\u00e2nd decid s\u0103 ia un tratament cu antibiotic.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00cen Bucure\u015fti, 63% dintre responden\u0163i spun c\u0103 tratamentul cu antibiotic le-a fost recomandat de c\u0103tre medicul de familie \u015fi doar 9% de c\u0103tre medicul specialist. 44% dintre rom\u00e2nii cu v\u00e2rsta peste 15 ani au luat cel pu\u0163in o dat\u0103 \u00een ultimele \u015fase luni un tratament cu antibiotic, iar 23% au luat cu o lun\u0103 \u00een urm\u0103 sau mai recent. Cei mai mul\u0163i au peste 60 ani, sunt pensionari sau casnice, mai arat\u0103 studiul GfK. Speciali\u015ftii chestiona\u0163i de-a lungul timpului de Business Magazin spun c\u0103, de\u015fi exist\u0103 un num\u0103r limitat de medicamente cu o oarecare eficien\u0163\u0103 \u00een tratarea infec\u0163iilor virale, antibioticele trebuie folosite \u00een mod normal pentru vindecarea infec\u0163iilor bacteriene. Cum r\u0103celile \u015fi gripele sunt cauzate de virusuri, administrarea unui antibiotic nu are niciun fel de efect. Sau are efecte, dar din cele nedorite.<\/p>\n
\nVicepre\u015fedintele Colegiului Clara Popescu observ\u0103 c\u0103 pe meleagurile noastre exist\u0103 mentalitatea c\u0103 antibioticul poate s\u0103 trateze, \u00een principiu, orice boal\u0103: \u201eCel mai probabil ne\u015ftiin\u0163a \u015fi educa\u0163ia medical\u0103 precar\u0103 a popula\u0163iei pot fi cauze ale consumului ridicat. Totul porne\u015fte \u00eens\u0103 de la lipsa controalelor\u201e. Potrivit oficialilor CF, Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii are doar patru inspectori care, teoretic, ar trebui s\u0103 controleze activitatea celor 6.000 de farmacii. Practic, acestea stau ani de zile f\u0103r\u0103 ca vreun organ de control al ministerului s\u0103 le treac\u0103 pragul.<\/p>\n
\nROM\u00c2NII AU AJUNS S\u0102 CONSUME ANUAL MILIOANE DE CUTII DE ANTIBIOTICE. Potrivit celor mai recente date ob\u0163inute de la compania de cercetare de pia\u0163\u0103 Cegedim, v\u00e2nz\u0103rile din farmacii totalizeaz\u0103 peste zece milioane de cutii pe an, cele mai v\u00e2ndute fiind Amoxicilina (mai bine de 5 mil. cutii), Ampicilina (4 mil.), Augmentin \u015fi Oxacilin\u0103 (peste 3 mil.) \u015fi Ospen (2 mil.). \u201eProcentul celor care \u00ee\u015fi administreaz\u0103 singuri un antibiotic este \u00een continuare destul de ridicat, aspect \u00eengrijor\u0103tor mai ales prin faptul c\u0103 ace\u015ftia ofer\u0103 acest tip de tratament din proprie ini\u0163iativ\u0103 \u015fi propriilor copii, ceea ce face ca num\u0103rul persoanelor automedicate s\u0103 creasc\u0103 \u015fi mai mult situa\u0163ia departe de normalitate\u201e, explica un oficial al GfK HealthCare Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\nCEL MAI ADESEA, CEI CARE P\u0102\u015eESC \u00ceN FARMACIE NETRIMI\u015eI DE VREUN MEDIC CUMP\u0102R\u0102 PE CONT PROPRIU VITAMINE \u015eI SUPLIMENTE ALIMENTARE. \u015ei aici e vorba de un semnal de alarm\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme aceste produse nu au nevoie de acordul autorit\u0103\u0163ilor din domeniul medical pentru a intra pe pia\u0163\u0103. Nu toate suplimentele trec prin filtrul Agen\u0163iei Na\u0163ionale a Medicamentului, iar controlul este mai pu\u0163in riguros ca acela al produselor medicale. \u201ePentru c\u0103 sunt suplimente, multe dintre produse nu se testeaz\u0103. Pur \u015fi simplu lu\u0103m \u015fi noi ca s\u0103 vedem cum sunt\u201e, explic\u0103 Ioana Cacovean, \u015fefa Patronatului Farmaci\u015ftilor din Rom\u00e2nia. Institutul de Bioresurse este autoritatea care d\u0103 avizul comercial, iar acolo produc\u0103torul face doar o notificare legat\u0103 de produs, f\u0103r\u0103 s\u0103 se spun\u0103 c\u00e2t de eficient e acesta. \u201eCum nu exist\u0103 un control eficient, toat\u0103 lumea face mai nou suplimente\u201e, constat\u0103 Cacovean.<\/p>\n
\nP\u00e2n\u0103 c\u00e2nd controalele devin mai aspre, iar farmaciile mai prudente cu strategia de a cre\u015fte v\u00e2nz\u0103rile cu orice pre\u0163, bolnavi sau nu, oamenii vor cheltui zeci de milioane de euro pentru pastile despre care nimeni nu \u015ftie dac\u0103 au vreun rost. Fire\u015fte, companiile farmaceutice \u00ee\u015fi freac\u0103 \u00eentre timp m\u00e2inile de bucurie v\u0103z\u00e2nd c\u0103 nimeni nu face nimic s\u0103 \u00eempiedice fenomenul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nou\u0103 din zece rom\u00e2ni obi\u015fnuiesc s\u0103 se trateze singuri, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai \u00eentrebe medicul sau farmacistul. Astfel, zeci de milioane de euro se cheltuiesc anual pe medicamente care, \u00een multe cazuri, nu ar trebui cump\u0103rate. \u015ei mai r\u0103u este c\u0103 dincolo de banii arunca\u0163i pe fereastr\u0103, corpul devine rezistent \u00een timp la substan\u0163ele administrate dup\u0103 ureche, ceea ce \u00eenseamn\u0103 bani \u00een plus pe medicamente mai scumpe.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[7658,31859,82,30159,15188,283,470,32617,19080,323,80,173,8413,19707,23748,24193],"class_list":["post-81842","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-antibiotice","tag-aruncare","tag-bani","tag-caz","tag-cazuri","tag-cheltuieli","tag-cumparare","tag-intrebare","tag-medic","tag-medicamente","tag-refuz","tag-romani","tag-scumpire","tag-timp","tag-tratare","tag-trecut"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81842","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=81842"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81842\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":94805,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81842\/revisions\/94805"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=81842"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=81842"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=81842"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}