\n\u00cent\u00e2lnirea lui Theodor Alexandrescu cu asigur\u0103rile s-a produs \u00een 1998, pe c\u00e2nd un prieten care lucra pentru afacerile non-via\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia ale grupului financiar american AIG i-a ar\u0103tat un raport anual al companiei. “Mi-a atras aten\u0163ia c\u0103 AIG era cel mai mare de\u0163in\u0103tor al unei flote de avioane, cu vreo 200 de avioane \u00een leasing. M-am g\u00e2ndit: ce leg\u0103tur\u0103 au avioanele cu asigur\u0103rile? De fapt, asigur\u0103rile nu \u00eenseamn\u0103 numai preluarea riscului, ci \u015fi investi\u0163ii ale activelor din aceste riscuri: av\u00e2nd active pe termen lung, pot investi \u00een acest gen de leasing.” Pe atunci, AIG (American International Group) a decis ca pe l\u00e2ng\u0103 firma de asigur\u0103ri de bunuri s\u0103 deschid\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi o firm\u0103 de asigur\u0103ri de via\u0163\u0103, iar Theodor Alexandrescu a devenit primul angajat al companiei, la 3 ianuarie 1999.<\/p>\n
\n“Aveam \u00een sediu trei mese, opt scaune \u015fi eram cinci angaja\u0163i. Nu ne b\u0103team pe scaune”, glume\u015fte el. La doar c\u00e2teva zile a \u00eenceput mineriada, cu luptele de pe Valea Oltului \u015fi declararea st\u0103rii de urgen\u0163\u0103. Directorul de atunci al companiei, Martin Zonneveld, nu s-a declarat prea impresionat, afirm\u00e2nd c\u0103 AIG oricum a v\u0103zut multe \u00een toat\u0103 lumea, de la uragane la na\u0163ionaliz\u0103ri, a\u015fa \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 e\u015fti un investitor serios \u015fi pe termen lung, “\u00ee\u0163i dai seama c\u0103 astfel de lucruri sunt trec\u0103toare”, iar tendin\u0163a, mai ales \u00een Europa, nu poate fi dec\u00e2t pozitiv\u0103. Rom\u00e2nia era printre ultimele \u0163\u0103ri din Est unde AIG deschidea o astfel de afacere; \u00een Ungaria, de pild\u0103, o subsidiar\u0103 AIG Life func\u0163iona \u00eenc\u0103 din decembrie 1989. Nici cadrul legislativ nu era preg\u0103tit: abia Legea 32\/2000 avea s\u0103 reglementeze pia\u0163a de profil \u015fi s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze Comisia de Supraveghere a Asigur\u0103rilor.<\/p>\n
\nAlexandrescu a fost recrutat de AIG pentru c\u0103 firma c\u0103uta oameni cu MBA, iar el urmase \u00eenc\u0103 din ultimul an de facultate (Stomatologia, pe care a absolvit-o \u00een 1996) un MBA la ASEBUSS, sponsorizat de USAID \u015fi \u00een colaborare cu Universitatea din Seattle. AIG intrase \u00een 1993 pe pia\u0163a de asigur\u0103ri non-via\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia, unde a \u00eenceput s\u0103 recruteze oameni prin firma de recrutare Korn Ferry; printre ace\u015ftia s-a num\u0103rat \u015fi Mihnea Tobescu, ulterior director general al AIG Rom\u00e2nia, actual director general al Euroins Rom\u00e2nia \u015fi cel care l-a recomandat pentru un interviu pe Theodor Alexandrescu \u00een 1998. “Pe atunci, s\u0103 discu\u0163i de contabilitate \u00een sistem GAP sau de management al riscului erau lucruri foarte generale, pentru c\u0103 noi vorbeam din c\u0103r\u0163i, nu din practic\u0103. Dar ei au c\u0103utat oameni care s\u0103 aib\u0103 m\u0103car o \u00een\u0163elegere la nivel de limbaj a unor practici pe care voiau s\u0103 le introduc\u0103 \u015fi pe care s\u0103-i poat\u0103 forma.”<\/p>\n
<\/p>\n
\nL-au atras spre asigur\u0103ri \u00een primul r\u00e2nd oportunitatea: at\u00e2t firmele de asigur\u0103ri, \u00een special cele de via\u0163\u0103, precum \u015fi fondurile de pensii au \u00een toat\u0103 lumea o pondere important\u0103 \u00een economie \u015fi reprezint\u0103 un instrument de investi\u0163ii \u00een dezvoltare, dat fiind c\u0103 aleg plasamente pe termen lung, cum sunt cele \u00een infrastructur\u0103. \u00cen plus, a\u015fa cum cei de la AIG i-au explicat la \u00eenceput, asigur\u0103rile de via\u0163\u0103 sunt “un produs fiziologic, de care avem nevoie ca s\u0103 tr\u0103im \u00een condi\u0163ii normale”: ele preiau riscul de mortalitate, riscul de morbiditate (invaliditate sau boal\u0103), dar \u015fi riscul de a tr\u0103i prea mult, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 “a tr\u0103i prea mult e un hobby costisitor”.<\/p>\n
\nAlexandrescu afirm\u0103 c\u0103 aceast\u0103 retoric\u0103 l-a convins, mai ales prin prisma forma\u0163iei sale de medic, \u015fi crede \u00een continuare c\u0103 asigur\u0103rile au fost alegerea cea mai bun\u0103 pentru el. C\u00e2t despre tranzi\u0163ia de la medicin\u0103 la asigur\u0103ri, deja la momentul 1996, c\u00e2nd a \u00eenceput programul MBA, medicina nu era \u00eentr-o situa\u0163ie bun\u0103 \u015fi pentru mul\u0163i era o variant\u0103 mai bun\u0103 s\u0103 plece din sistem. “Mi s-a p\u0103rut c\u0103 asigur\u0103rile, \u00een general, sunt apropiate de forma\u0163ia mea ca medic, pentru c\u0103 lucrezi cu oameni, cu starea lor de s\u0103n\u0103tate \u015fi riscurile legate de ea.”<\/p>\n
\nTenacitatea american\u0103<\/p>\n
\n\u00cen plus, la recrutare a contat faptul c\u0103 \u00eenainte de AIG a lucrat tot pentru companii americane, de\u015fi din industria farma. Prima a fost Ecolab, care livra sisteme de dezinfectare \u015fi sterilizare pentru spitalele din Rom\u00e2nia. “M-am ocupat de implementarea unui astfel de sistem la Spitalul de Urgen\u0163\u0103, care asigura prevenirea infec\u0163iilor nozocomiale, cele c\u0103p\u0103tate \u00een spital”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte managerul. A doua firm\u0103 american\u0103 a fost reprezentan\u0163a din Rom\u00e2nia a Schering-Plough (actualmente Merck), unde era product manager, responsabil de medicamente precum Claritin, Triderm sau Elocon. A plecat la AIG pe un salariu net cu 50 de dolari mai mic dec\u00e2t la Schering-Plough, unde avea 900 de dolari. “Dar pentru un t\u00e2n\u0103r absolvent era un salariu bun, mai ales c\u0103 AIG era o companie interna\u0163ional\u0103, un holding, nu o multina\u0163ional\u0103.”<\/p>\n
\nPrimul client a fost un inginer din Oradea, iar la sf\u00e2r\u015fitul lui 1999, AIG Life Rom\u00e2nia avea deja 6.000 de clien\u0163i. \u00cen martie 2005, Theodor Alexandrescu a fost promovat director general adjunct al companiei, iar dup\u0103 \u00eenc\u0103 trei luni a devenit director general. Compania se situa atunci pe a doua pozi\u0163ie pe pia\u0163a asigur\u0103rilor de via\u0163\u0103, avea 1.200 de consultan\u0163i \u015fi peste 170.000 de clien\u0163i. Afacerea a mers cresc\u0103tor p\u00e2n\u0103 \u00een 2008, care a fost anul de v\u00e2rf: dac\u0103 \u00een 2004 avea prime brute subscrise \u00een valoare de 76 mil. lei \u015fi un profit de cu 5,3 mil. lei, \u00een 2008 a ajuns la un volum de prime de 285,8 mil. lei \u015fi un profit de 53,4 mil. lei. “Strategia AIG a fost s\u0103 avem o distribu\u0163ie pe mai multe canale – agen\u0163i, brokeri, b\u0103nci. Am avut primele parteneriate de bancassurance din Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 din anii 2000-2001.”<\/p>\n
<\/p>\n
\nAIG Life s-a orientat cu prec\u0103dere spre dezvoltarea unui portofoliu de produse tradi\u0163ionale de protec\u0163ie contra riscului de accident \u015fi s\u0103n\u0103tate, nu spre produse de tip unit-linked, de investi\u0163ii negarantate, care proliferau \u00een anii de cre\u015ftere economic\u0103 de atunci. “\u0162in minte c\u0103 \u00een 2000 ne-am dus la premierul Adrian N\u0103stase \u015fi la ministrul de finan\u0163e Mihai T\u0103n\u0103sescu, cu o delega\u0163ie a AIG condus\u0103 de vicepre\u015fedintele Frank Wisner, o persoan\u0103 cunoscut\u0103 \u00een mediul politic, fost subsecretar de stat \u015fi diplomat. Pe atunci se practica plata salariilor prin asigur\u0103ri de via\u0163\u0103, ca beneficiul netaxat, iar multe dintre produsele unit-linked erau v\u00e2ndute \u00eempreun\u0103 cu foaia de r\u0103scump\u0103rare. Noi am fost cei care am determinat ca \u00een Codul fiscal v\u00e2nz\u0103rile individuale de asigur\u0103ri s\u0103 fie considerate benefit-in-kind (taxabile la fel ca orice alt beneficiu oferit de angajator angaja\u0163ilor, n.red.).”<\/p>\n
\nAlexandrescu precizeaz\u0103 c\u0103 AIG, chiar dac\u0103 a fost afectat\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi de aceast\u0103 taxare, a dorit astfel s\u0103 restabileasc\u0103 percep\u0163ia corect\u0103 asupra produsului de asigurare \u015fi s\u0103 promoveze o cultur\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een domeniu, “pentru c\u0103 asigurarea de via\u0163\u0103 nu poate s\u0103 evite nic\u0103ieri \u00een lume taxele salariale – ea nu este o form\u0103 de c\u00e2\u015ftig, ci de acoperire a unei pierderi”. Dac\u0103 exist\u0103 avantaje fiscale pe termen lung, ele stimuleaz\u0103 economisirea pe termen lung, la orizontul a zece ani, spre deosebire de formele de “evaziune fiscal\u0103 legal\u0103” care folosesc asigur\u0103rile pe termen scurt ca metode de c\u00e2\u015ftig. “\u00cen Polonia, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd au func\u0163ionat asigur\u0103ri v\u00e2ndute ca produse garantate pe o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, iar b\u0103ncile c\u00e2\u015ftigau din comisioane, f\u0103r\u0103 risc. Dar aceste metode nu sunt normale.”<\/p>\n
\nAIG Life, \u00eempreun\u0103 cu pia\u0163a, a pierdut \u00eens\u0103 un tren important, \u00een 2007, c\u00e2nd au sc\u0103zut cu 3,8% contribu\u0163iile la asigur\u0103rile sociale de s\u0103n\u0103tate \u015fi nu a existat un lobby puternic pentru a determina redirec\u0163ionarea unei cote din CASS c\u0103tre asigur\u0103rile private de s\u0103n\u0103tate, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een reforma pensiilor, cu redirec\u0163ionarea c\u0103tre fondurile de pensii private din pilonul 2 a unei cote din CAS. “To\u0163i cei care conduceau atunci \u015fi cei se ocupau de buget ne-au spus: voi trebuia s\u0103 veni\u0163i cu propunerea, pentru c\u0103 noi nu \u015ftiam! Aceasta a fost o sl\u0103biciune a industriei de asigur\u0103ri, pentru c\u0103 nu a fost con\u015ftient\u0103 \u015fi coagulat\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fac\u0103 un lobby care ar fi fost foarte facil la acea vreme. Acum, pia\u0163a asigur\u0103rilor de s\u0103n\u0103tate \u015fi via\u0163\u0103 ar fi ar\u0103tat cu totul altfel.”<\/p>\n
\nUlterior, \u00een 2009, Alexandrescu a pledat pentru formarea unui echivalent al pilonului 2 \u00een asigur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate, \u00eentr-un moment c\u00e2nd guvernul promitea c\u0103 legea asigur\u0103rilor private de s\u0103n\u0103tate urma s\u0103 fie gata chiar \u00een acel an, \u00eens\u0103 deja lucrurile se complicaser\u0103, pentru c\u0103 statul voia atunci s\u0103 majoreze CASS. Discu\u0163ia r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 de actualitate, at\u00e2ta vreme c\u00e2t FMI cere \u00een continuare statului rom\u00e2n s\u0103 reformeze sistemul \u015fi s\u0103 adopte legea asigur\u0103rilor private de s\u0103n\u0103tate. Recent, Alexandrescu – de data aceasta \u00een calitate de pre\u015fedinte al Metropolitan Life, compania american\u0103 care a integrat afacerile AIG \u00een Rom\u00e2nia – a propus s\u0103 fie limitat\u0103 deductibilitatea cheltuielilor cu abonamentele la clinicile private de s\u0103n\u0103tate \u015fi diferen\u0163a s\u0103 fie redirec\u0163ionat\u0103 spre asigur\u0103ri medicale private.<\/p>\n
\n“Noi acoperim prin asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate toate cele patru arii de servicii medicale: profilaxie, diagnostic – medicina primar\u0103, tratament \u015fi reabilitare. Abonamentele \u015fi medicina muncii nu acoper\u0103 toate acestea”, a spus Theodor Alexandrescu, la o dezbatere ZF Live din luna martie. \u015eeful Metropolitan Life a remarcat dispropor\u0163ia dintre \u00eenflorirea pie\u0163ei clinicilor private, cu afaceri de 500 mil. euro anul trecut, ca efect al deductibilit\u0103\u0163ii totale a cheltuielilor cu medicina muncii, \u015fi subdezvoltarea pie\u0163ei de asigur\u0103ri private de s\u0103n\u0103tate, care abia a ajuns la 20 mil. euro.<\/p>\n
<\/p>\n
\nCum se gestioneaz\u0103 o criz\u0103<\/p>\n
\n\u00cen toamna lui 2008 a lovit criza, odat\u0103 cu pr\u0103bu\u015firea Lehman Brothers \u015fi cu salvarea de c\u0103tre statul american a grupului AIG, cel care a prilejuit faimoasa expresie “too big to fail”. La 16 septembrie, guvernul SUA a salvat AIG cu o injec\u0163ie de capital de 85 mld. dolari. Alexandrescu m\u0103rturise\u015fte c\u0103 momentul cel mai greu a fost c\u00e2nd la sediul AIG Life au venit televiziunile, au \u00eenceput s\u0103 sune clien\u0163ii, partenerii, cei de la CSA, angaja\u0163ii, dornici s\u0103 afle ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu grupul AIG. “Am creat atunci o celul\u0103 de criz\u0103. Ce era important de comunicat era c\u0103 noi eram independen\u0163i financiar fa\u0163\u0103 de grupul-mam\u0103, eram profitabili. AIG a l\u0103sat an de an profitul aici \u015fi noi l-am reinvestit, astfel \u00eenc\u00e2t ne puteam sus\u0163ine singuri \u015fi puteam continua businessul. Problema atunci pe pie\u0163e a fost de lichiditate, or, dac\u0103 am fi fost o companie cu pierderi am fi avut mari probleme, pentru c\u0103 o companie are nevoie de capital ca s\u0103 poat\u0103 vinde asigur\u0103ri.”<\/p>\n
\nAtunci a descoperit ce important\u0103 e comunicarea cu angaja\u0163ii, pentru c\u0103 ei sunt principalii vectori de imagine, aborda\u0163i fiind de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi rude care vor s\u0103 \u015ftie de la surs\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu compania. “Dac\u0103 ai o strategie de a comunica bine cu angaja\u0163ii, treci prin crize mult mai u\u015for”, rezum\u0103 el, m\u0103sur\u00e2nd reu\u015fita efortului din 2009 dup\u0103 faptul c\u0103 media de r\u0103scump\u0103r\u0103ri de poli\u0163e a fost la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de media pie\u0163ei, “adic\u0103 am re\u0163inut mai bine clien\u0163ii”. \u015ei acum, comunicarea cu angaja\u0163ii a r\u0103mas de baz\u0103 \u00een stilul lui de management. “Eu sunt om de teren; cel pu\u0163in o dat\u0103 pe trimestru fac un circuit \u00een toat\u0103 \u0163ara, m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu agen\u0163iile noastre, cu partenerii de distribu\u0163ie, brokerii, b\u0103ncile partenere, s\u0103 v\u0103d cum sunt promovate produsele. La fiecare dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu un client nemul\u0163umit: aceasta este politica Metropolitan Life la nivel de grup, ca to\u0163i directorii s\u0103 aib\u0103 \u00eent\u00e2lniri periodice cu clien\u0163ii.”<\/p>\n
\nC\u00e2t despre soarta grupului-mam\u0103 AIG, cel mai mare impact nu l-a avut \u00een perioada crizei na\u0163ionalizarea \u00een sine, ci impactul negativ al \u015ftirilor despre bonusurile pl\u0103tite c\u0103tre executivii grupului \u015fi petrecerile f\u0103cute de unii dintre ei, sus\u0163ine Alexandrescu. “Na\u0163ionalizarea era, totu\u015fi, f\u0103cut\u0103 de statul american. Noi, ca \u015fi celelalte subsidiare ale grupului, aveam o h\u00e2rtie de la Rezerva Federal\u0103 prin care se garantau toate obliga\u0163iile asumate c\u0103tre clien\u0163i, iar lucrul \u0103sta ne-a ajutat foarte mult. \u015ei am trecut peste criz\u0103 respect\u00e2ndu-ne toate obliga\u0163iile, ceea ce a dovedit c\u0103 o astfel de construc\u0163ie a unei companii de asigur\u0103ri este stabil\u0103.”<\/p>\n
\nIar de aici decurge pledoaria lui specific\u0103 pentru siguran\u0163a investi\u0163iilor \u00eentr-o companie de asigur\u0103ri, \u00een general, \u015fi \u00eentr-una cu ac\u0163ionar american \u00een special. “\u00cen fond, noi avem ni\u015fte garan\u0163ii mai puternice dec\u00e2t cele pe care le ofer\u0103 o banc\u0103 central\u0103 b\u0103ncilor. Prin activele companiei, instrumentele de investi\u0163ii, fondul de garantare de la CSA, noi avem cele mai mari garan\u0163ii pentru investi\u0163iile pe termen lung, iar acest sistem s-a dovedit func\u0163ional chiar \u015fi atunci c\u00e2nd ac\u0163ionarul a avut probleme.” Companiile de asigur\u0103ri ale grupului au fost ulterior v\u00e2ndute tocmai pentru c\u0103 erau surse de venituri de care statul american putea beneficia. \u00cen 2010 s-au v\u00e2ndut dou\u0103 companii de asigur\u0103ri de via\u0163\u0103 ale AIG: AIA din Asia c\u0103tre Prudential, pentru 35,5 mld. dolari, \u015fi Alico c\u0103tre MetLife, pentru 15,5 mld. dolari.<\/p>\n
\nManagerul rom\u00e2n \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 l-a \u00eent\u00e2lnit pe Maurice Greenberg, fostul \u015fef al grupului AIG p\u00e2n\u0103 la criz\u0103, ai c\u0103rui bunici fuseser\u0103 rom\u00e2ni, originari din Moldova, \u015fi care povestea c\u0103 a venit \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1978 ca s\u0103 viziteze locurile unde au tr\u0103it ei.<\/p>\n
<\/p>\n
\nActualmente \u00een v\u00e2rst\u0103 de 87 de ani, Maurice Greenberg lucra la AIG din 1960 \u015fi a preluat conducerea grupului \u00een 1968. Sub conducerea lui, AIG a devenit \u00een 1979-80 primul asigur\u0103tor occidental care a \u00eenfiin\u0163at societ\u0103\u0163i mixte cu \u0163\u0103ri ca Ungaria, Polonia, Rom\u00e2nia (prin fosta ADAS) \u015fi China. \u00cenainte de criz\u0103, AIG ajunsese a 18-a mare companie din lume, iar Greenberg era considerat unul dintre cei mai puternici oameni ai planetei. “Tipul de leadership era foarte diferit la nivelul grupului p\u00e2n\u0103 \u00een 2008. Am participat \u00een 2004 la o teleconferin\u0163\u0103 cu \u015fefii AIG din toate statele americane, iar discu\u0163ia era cam ca \u00eentre Ceau\u015fescu \u015fi prim-secretari: s\u0103 tr\u0103i\u0163i, domnule Greenberg! Acel stil probabil c\u0103 n-ar mai putea supravie\u0163ui azi.”<\/p>\n
\nBranduri \u015fi rebranding<\/p>\n
\n\u00centrebat care sunt oamenii de afaceri rom\u00e2ni pe care \u00eei apreciaz\u0103, \u015feful Metropolitan Life \u00eei d\u0103 ca exemple pe Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank Rom\u00e2nia, fiindc\u0103 \u015ftie cum ar\u0103ta Banca Agricol\u0103 \u00eenainte de privatizarea cu austriecii (“angaja\u0163ii \u00ee\u015fi f\u0103ceau mici pe re\u015fou \u00een sucursale”), pe Irina Socol, \u015fefa Siveco, pentru c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 creeze un business cu magnitudine important\u0103 sau pe directorul general de la Smithfield Rom\u00e2nia, Bogdan Mihail, despre care spune c\u0103 l-a uimit atunci c\u00e2nd \u015fi-a prezentat \u00een AmCham viziunea despre dezvoltarea lan\u0163ului de procesare a alimentelor.<\/p>\n
\nC\u00e2t despre cei care conduc \u0163ara, Alexandrescu, cu aceea\u015fi diploma\u0163ie de stil american, spune doar c\u0103 pentru o \u0163ar\u0103 cu p\u0103m\u00e2ntul \u015fi resursele minerale ale Rom\u00e2niei e imposibil s\u0103 nu existe lideri capabili s\u0103 le fructifice corect, s\u0103 le valorifice pe m\u0103sura poten\u0163ialului. Portofoliul Metropolitan Life cuprinde cca 90% titluri de stat rom\u00e2ne\u015fti pe termen lung, de p\u00e2n\u0103 la 15 ani, ceea ce “\u00eenseamn\u0103 c\u0103 avem \u00eencredere pe termen lung \u00een Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 are ingredientele s\u0103 fie o economie profitabil\u0103”. Insist\u0103 \u00eens\u0103, ca recomandare general\u0103 nu doar pentru lideri sau oamenii de afaceri, c\u0103 rom\u00e2nii ar trebui s\u0103-\u015fi promoveze \u0163ara, lu\u00e2nd exemplu chiar de la anumi\u0163i investitori str\u0103ini sau de la fo\u015ftii ambasadori americani la Bucure\u015fti, care vorbesc despre Rom\u00e2nia cu entuziasm.<\/p>\n
\nPentru pia\u0163a de asigur\u0103ri, poten\u0163ialul r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare considerabil, mai ales c\u0103 genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 de ast\u0103zi ia \u00een considerare riscul implicat de cre\u015fterea speran\u0163ei de via\u0163\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi preg\u0103teasc\u0103 rezerve de bani pentru b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. “Eu am biroul l\u00e2ng\u0103 Pia\u0163a Victoriei, unde se fac de obicei manifesta\u0163ii de protest; nu te a\u015ftepta ca peste 20 de ani s\u0103 fii tot \u00een Pia\u0163a Victoriei – dimpotriv\u0103, trebuie s\u0103 faci acum ceva tocmai ca peste 20 de ani s\u0103 nu ajungi \u00een Pia\u0163a Victoriei. Dac\u0103 nu faci, nu po\u0163i s\u0103 te mai pl\u00e2ngi. Undeva la 7% din venitul t\u0103u trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00eentr-o form\u0103 de economisire.” \u00cen opinia lui, marele avantaj al unei companii americane ca Metropolitan Life \u00een Rom\u00e2nia este c\u0103 nu e legat\u0103 de euro. “Toate poli\u0163ele noastre cu garan\u0163ii sunt garantate prin activele noastre, prin fondul de garantare \u015fi prin capitalul companiei, care este al ac\u0163ionarilor – grupul american Metropolitan Life.”<\/p>\n
<\/p>\n
\nPentru companie, perioada actual\u0103 este una de rebranding \u015fi de integrare a afacerilor, dup\u0103 ce a trecut prin dou\u0103 schimb\u0103ri de nume \u015fi prin achizi\u0163ia unui alt asigur\u0103tor – Aviva. \u00cen 2010, planul de v\u00e2nzare a companiilor din grupul AIG a dus la prima schimbare de nume: AIG Life a devenit Alico Asigur\u0103ri Rom\u00e2nia, dup\u0103 numele ac\u0163ionarului majoritar (American Life Insurance Company, membr\u0103 a grupului AIG), \u00een timp ce AIG Rom\u00e2nia, subsidiara local\u0103 de asigur\u0103ri generale a AIG, a devenit Chartis Rom\u00e2nia. La c\u00e2teva luni distan\u0163\u0103, grupul american Metropolitan Life Insurance Company (MetLife) cump\u0103r\u0103 Alico \u015fi intr\u0103 pe pia\u0163a din Rom\u00e2nia, unde a preluat Alico Asigur\u0103ri (a treia firm\u0103 de asigur\u0103ri din \u0163ar\u0103, dup\u0103 ING Asigur\u0103ri de Via\u0163\u0103 \u015fi BCR Asigur\u0103ri de Via\u0163\u0103) \u015fi Alico Pensii. Anul trecut, MetLife a anun\u0163at achizi\u0163ia firmelor Aviva Asigur\u0103ri de Via\u0163\u0103, \u015fi Aviva Pensii Private, \u00een cadrul opera\u0163iunii de preluare a afacerilor din Rom\u00e2nia, Ungaria \u015fi Cehia ale companiei britanice Aviva.<\/p>\n
\nProcesul de integrare l-a adus pe Theodor Alexandrescu, directorul general al Alico Asigur\u0103ri \u015fi pre\u015fedintele CA al Metropolitan Life, la conducerea opera\u0163iunilor de asigur\u0103ri de via\u0163\u0103 ale Metropolitan Life, reprezent\u00e2nd cca 16% din pia\u0163a de profil, cu cca 1,1 mil. clien\u0163i. Acum, planul este ca p\u00e2n\u0103 \u00een 2016, Metropolitan Life Rom\u00e2nia s\u0103 ajung\u0103 lider de pia\u0163\u0103, prin dou\u0103 strategii: achizi\u0163ia (“MetLife este specialist\u0103 \u00een achizi\u0163ii \u015fi compania cea mai activ\u0103 \u00een achizi\u0163ii”) \u015fi cre\u015fterea organic\u0103. Cel mai important lucru \u00eentr-o achizi\u0163ie, insist\u0103 el, nu este \u00eens\u0103 cump\u0103rarea, ci integrarea pe toate planurile – financiar, HR, portofoliu, distribu\u0163ie – care asigur\u0103 sinergia \u015fi eficien\u0163a opera\u0163iunilor.<\/p>\n
\n“Notorietatea brandului a sc\u0103zut cu Alico, iar acum investim pentru a-l cre\u015fte”, rezum\u0103 \u015feful Metropolitan Life momentul actual al companiei. “Nu am investit \u00een pozi\u0163ionarea Alico, ci am comunicat clien\u0163ilor ce \u00eenseamn\u0103 pentru ei schimbarea de brand, faptul c\u0103 nu se modific\u0103 poli\u0163ele, condi\u0163iile contractuale \u015fi a\u015fa mai departe. \u015ei am avut o reten\u0163ie foarte bun\u0103 a clien\u0163ilor.” \u0162in\u00e2nd, de altfel, s\u0103 ilustreze concret procesul de rebranding, managerul a ap\u0103rut la evenimentul MEET THE CEO \u00eenso\u0163it de o uria\u015f\u0103 mascot\u0103 a lui Snoopy, c\u0103\u0163elul din benzile desenate “Peanuts” create de Charles Schultz. Mascota Snoopy este asociat\u0103 din 1985 cu brandul Metropolitan Life \u015fi tot ea a sunat clopo\u0163elul de deschidere a Bursei din New York cu ocazia IPO derulate de companie \u00een 2000. “Orice decizie legat\u0103 de brand sau de nevoile clien\u0163ilor o lu\u0103m pe baz\u0103 de studii \u015fi am investit peste 100.000 de euro \u00een studii, \u00eenainte s\u0103 decidem \u00een privin\u0163a numelui Metropolitan Life (\u015fi nu MetLife, spre a nu se confunda cu brandul autohton MedLife) \u015fi a folosirii lui Snoopy”, afirm\u0103 Alexandrescu. “\u00cen \u0163\u0103rile arabe, de pild\u0103, Snoopy n-ar fi fost bine primit; imaginea unui c\u00e2ine are acolo alt\u0103 conota\u0163ie. Aici, \u00een schimb, comunic\u0103 acelea\u015fi valori ca \u00een America: e prietenos, apropiat \u015fi de \u00eencredere.”<\/p>\n
\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Theodor Alexandrescu, cel mai longeviv CEO la singura companie american\u0103 de asigur\u0103ri din Rom\u0103nia, pune \u00eentr-o perspectiv\u0103 net optimist\u0103 rolul asigur\u0103rilor \u00een perioada post-criz\u0103, marcat\u0103 de \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u0163iei, de nevoia de reform\u0103 a sistemului de s\u0103n\u0103tate \u015fi de nesiguran\u0163a investi\u0163iilor personale. Pledoaria lui se sprijin\u0103 pe experien\u0163a trecut\u0103 cu bine a crizei AIG din 2008: fosta AIG Life, ulterior Alico, actualmente Metropolitan Life \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 pozi\u0163ia de top \u00eentre asigur\u0103tori, iar acum aspir\u0103 s\u0103 ajung\u0103 pe primul loc \u00een pia\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2016.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,16291],"tags":[331,125,202,33764],"class_list":["post-81788","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-meet-the-ceo","tag-asigurari","tag-ceo","tag-cover-story","tag-poveste-theodor-alexandrescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81788","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=81788"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81788\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":94752,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81788\/revisions\/94752"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=81788"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=81788"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=81788"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}