{"id":81408,"date":"2013-04-25T07:00:00","date_gmt":"2013-04-25T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=81408"},"modified":"2026-04-03T12:05:28","modified_gmt":"2026-04-03T12:05:28","slug":"berarii-joaca-la-ruleta-in-2013-se-mai-repeta-vremea-buna-de-anul-trecut","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=81408","title":{"rendered":"Berarii joac\u0103 la rulet\u0103 \u00een 2013: se mai repet\u0103 vremea bun\u0103 de anul trecut?"},"content":{"rendered":"

\nPROFITURILE PE CARE LE VOR \u00ceNREGISTRA ANUL ACESTA BERARII SUNT STR\u00c2NS LEGATE DE VREME, din moment ce to\u0163i ceilal\u0163i factori sunt mai degrab\u0103 potrivnici. \u201eDespre \u00abinfluen\u0163a vremii \u00een v\u00e2nz\u0103ri\u00bb, ne uit\u0103m la o cuantificare \u00een acest sens \u015fi dac\u0103 vom g\u0103si formula matematic\u0103 d\u0103m de \u015ftire, evident dup\u0103 ce o brevet\u0103m \u015fi lu\u0103m premiul Nobel pentru ea”, spune, cu o und\u0103 de umor, Andrew Highcock, pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Berarii Rom\u00e2niei \u015fi al Ursus Breweries. Tot el adaug\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 \u201eeste cert c\u0103, deocamdat\u0103, nu avem suficiente date ca s\u0103 putem face o cuantificare precis\u0103\u201e. \u00cens\u0103 tocmai c\u0103ldura de anul trecut a sus\u0163inut cre\u015fterea v\u00e2nz\u0103rilor de bere, Constantin Bratu, director general al aceleia\u015fi asocia\u0163ii, spun\u00e2nd c\u0103 \u00een 2012 au fost de circa trei ori mai multe zile caniculare, cu temperaturi medii de peste 25 de grade Celsius. Pentru compara\u0163ie, cam to\u0163i europenii au b\u0103ut \u00een ultimii ani mai pu\u0163in\u0103 bere, chiar dac\u0103 puterea de cump\u0103rare difer\u0103 ca de la cer la p\u0103m\u00e2nt. Un rom\u00e2n trebuie s\u0103 munceasc\u0103 24 de minute pentru a-\u015fi cump\u0103ra o bere, \u00een timp ce europenii doar cinci minute. Cel mai bine la acest capitol stau nem\u0163ii, care pot cump\u0103ra o bere dac\u0103 lucreaz\u0103 trei minute \u015fi jum\u0103tate.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nAnul trecut consumul a \u00eenre-gistrat o cre\u015ftere de \u015fapte procente, ajung\u00e2nd la 90 de litri per capita, fa\u0163\u0103 de 87 de litri \u00een urm\u0103 cu trei ani. Recordul absolut al acestei pie\u0163e s-a \u00eenregistrat \u00een 2008, c\u00e2nd consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor. Mai mult, puncteaz\u0103 Constantin Bratu, \u015fi preferin\u0163ele de consum s-au schimbat. Dac\u0103 \u00een urm\u0103 cu numai c\u00e2\u0163iva ani peste 33% din volume se vindeau \u00een baruri, restaurante \u015fi terase, \u00een prezent doar 28% din cantitatea total\u0103 de bere o mai aduce chelnerul. O alt\u0103 preferin\u0163\u0103 de consum, care nu a suferit \u00eens\u0103 modific\u0103ri \u00een ultimii ani, este cea pentru berea produs\u0103 local. 98% din berea consumat\u0103 de rom\u00e2ni este produs\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, \u00een timp ce media Uniunii Europene este de doar 12%. Iar berea produs\u0103 \u00een fabricile rom\u00e2ne\u015fti merge \u015fi peste hotare, acolo unde sunt comunit\u0103\u0163i de rom\u00e2ni – 4,5% din berea consumat\u0103 \u00een Europa este produs\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n
\nDE MEN\u0162IONAT FAPTUL C\u0102 ANUL TRECUT EXPORTURILE DE BERE AU ATINS UN MAXIM ISTORIC, ajung\u00e2nd la 0,23 milioane hl, adic\u0103 1,3% din produc\u0163ia local\u0103 de bere, arat\u0103 datele asocia\u0163iei, care reune\u015fte cinci produc\u0103tori –  Bergenbier, Heineken Rom\u00e2nia, Romaqua Group, Ursus Breweries \u015fi United Romanian Breweries, care de\u0163in \u00een acest moment peste 90% din volumele v\u00e2ndute pe pia\u0163a autohton\u0103. Acestora li se adaug\u0103, din 2012, un nou produc\u0103tor, Clinica de Bere Timi\u015foara, o microfabric\u0103, asemeni celor care \u00eemp\u00e2nzesc alte \u0163\u0103ri, cum sunt Cehia sau Germania. Membrii asocia\u0163iei au fabrici \u00een 11 ora\u015fe din \u0163ar\u0103, iar cele dou\u0103 miniber\u0103rii sunt \u00een Cluj-Napoca \u015fi Timi\u015foara. Din asocia\u0163ie fac parte \u015fi produc\u0103torii de materii prime – Asocia\u0163ia Produc\u0103torilor de Hamei \u015fi Soufflet Malt Rom\u00e2nia, care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163ile \u00een nou\u0103 fabrici \u015fi ferme. Tot anul trecut, importurile au atins 0,43 milioane hl, reprezent\u00e2nd aproximativ 2% din volumul de bere consumat.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nBerarii au investit, de la momentul \u00eenfiin\u0163\u0103rii asocia\u0163iei, \u00een 2004, 1,2 miliarde de euro pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, bani ce ar fi asigurat finan\u0163area pentru construc\u0163ia a cinci stadioane National Arena. \u00cen fiecare an, membrii asocia\u0163iei achizi\u0163ioneaz\u0103 de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 produse \u015fi servicii \u00een valoare total\u0103 de 500 de milioane de euro, iar num\u0103rul total al angaja\u0163ilor din activit\u0103\u0163ile conexe berii – din agricultur\u0103, produc\u0163ie, comer\u0163 sau produc\u0163ia de ambalaje este de 76.000, suficien\u0163i c\u00e2t pentru a umple National Arena cu tot cu gazon. Practic, de un angajat \u00een produc\u0163ia de bere se leag\u0103 activitatea altor trei din agricultur\u0103 \u015fi al\u0163i zece \u00een alte zone ale economiei.<\/p>\n

\nCONFORM ESTIM\u0102RILOR, \u00ceN FUNC\u0162IE DE PRE\u0162UL DE V\u00c2NZARE, industria berii a ajuns anul trecut la o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind a doua ca m\u0103rime din domeniul bunurilor de larg consum. Pe pozi\u0163ia frunta\u015f\u0103 \u00een acest clasament se afl\u0103 industria tutunului, care are o valoare anual\u0103 de peste 3,5 miliarde de euro, incluz\u00e2nd \u015fi v\u00e2nz\u0103rile ilicite.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDatele asocia\u0163iei mai arat\u0103 c\u0103 \u00een pia\u0163a berii evaziunea fiscal\u0103 este zero, fa\u0163\u0103 de domeniul b\u0103uturilor alcoolice, unde nivelul pie\u0163ei negre este greu de estimat. Cert este \u00eens\u0103 c\u0103 berea contribuie cu 60% la volumul accizelor colectate din v\u00e2nz\u0103rile de b\u0103uturi alcoolice, \u00een vreme ce media european\u0103 este la jum\u0103tate.<\/p>\n

\nJum\u0103tate din c\u00e2t pl\u0103tesc rom\u00e2nii pentru o bere merge la bugetul de stat, valoarea total\u0103 a contribu\u0163iilor ajung\u00e2nd anul trecut la 651 de milioane de euro, sub form\u0103 de TVA, contribu\u0163ii sociale \u015fi asigur\u0103ri. Suma ar fi suficient\u0103 pentru a finan\u0163a construc\u0163ia a trei pasaje precum Basarab din Bucure\u015fti.<\/p>\n

<\/p>\n

\nACCIZA REPREZINT\u0102 10-15% DIN PRE\u0162UL UNEI BERI. Acesta depinde totu\u015fi de mul\u0163i al\u0163i factori, cum ar fi segmentul \u00een care se afl\u0103 marca respectiv\u0103, preferin\u0163a consumatorilor pentru un anume tip de ambalaj, canalul de v\u00e2nzare, promo\u0163iile existente la un moment dat”, spune Andrew Highcock. De aceea, argumenteaz\u0103 el, este destul de complicat de vorbit de un interval de cre\u015ftere a pre\u0163urilor, ca urmare a major\u0103rii accizei. \u201eChiar \u015fi ultima noastr\u0103 cre\u015ftere a pre\u0163urilor nu a fost influen\u0163at\u0103 doar de accize, ci \u015fi de al\u0163i factori lega\u0163i de costul materiilor prime \u015fi de strategia de pre\u0163uri \u00een general.\u201e Constantin Bratu puncteaz\u0103 c\u0103 germanii, de pild\u0103, \u201eau cea mai sc\u0103zut\u0103 pondere a accizei \u015fi, poate chiar mai important, aceasta este neschimbat\u0103 de 15 ani”.<\/p>\n

\nAten\u0163ia la pre\u0163uri este cu at\u00e2t mai important\u0103 cu c\u00e2t cea mai mare felie din pia\u0163\u0103 este adjudecat\u0103 de PET-uri (52,5%). \u201ePre\u0163ul pe cantitate \u00een cazul berilor la PET este mai mic dec\u00e2t alte ambalaje\u201e, explic\u0103 Constantin Bratu, director general al Asocia\u0163iei Berarii Rom\u00e2niei. Astfel, \u00een timp ce media de pre\u0163 pe litru de bere \u00een spa\u0163iile de tip horeca este de 1,7 euro, pre\u0163ul mediu la rafturile magazinelor este de 0,8 euro pe litru. \u00cen numai un an, felia de pia\u0163\u0103 adjudecat\u0103 de ambalajele de acest fel a crescut cu mai mult de un punct procentual, \u00een 2011 cota de pia\u0163\u0103 a acestora fiind de 51%.<\/p>\n

\nMAI CU SEAM\u0102 DATORIT\u0102 ACCIZEI \u015eI SC\u0102DERII PUTERII DE CUMP\u0102RARE, cre\u015fterea de 7% de anul trecut nu d\u0103 produc\u0103torilor siguran\u0163a c\u0103 tendin\u0163a pozitiv\u0103 se va men\u0163ine. \u201eFactorii care au influen\u0163at cre\u015fterea \u00een 2012 au depins de conjunctur\u0103 \u015fi de aceea consider\u0103m c\u0103 e \u00eenc\u0103 prematur s\u0103 vorbim despre un trend pozitiv pe termen lung. Rom\u00e2nii nu au avut \u00een 2012 mai mul\u0163i bani \u00een buzunar dec\u00e2t \u00een anii preceden\u0163i ca s\u0103-i \u00eencurajeze spre o cre\u015ftere a consumului”, adaug\u0103 Andrew Highcock. Gradele multe din termometre nu au adus \u00eens\u0103 numai bucurie berarilor, puncteaz\u0103 Highcock, care spune c\u0103 din pricina secetei culturile au fost calamitate, iar furnizorii de materii prime de pe plan local nu pot acoperi cererea fabricilor de bere. Or, materiile prime de import sunt mai scumpe.<\/p>\n

\nPrin urmare, \u00een ecua\u0163ia evolu\u0163iei afacerilor din acest an, berarii au mai multe griji: nu numai vremea, ci \u015fi acciza – de care se leag\u0103 str\u00e2ns pre\u0163ul \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, profitabilitatea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

V\u00e2nz\u0103rile de bere au crescut anul trecut cu 7% gra\u0163ie verii toride, Jocurilor Olimpice \u015fi Campionatului European de Fotbal. Anul acesta n-a \u00eenceput la fel de bine: berea s-a scumpit pe seama accizei, nu e niciun semn bun \u00een ce prive\u015fte puterea de cump\u0103rare, iar miza pe vreme este ca jocul la rulet\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7228],"tags":[7213,470,7757,8413,7212,13141],"class_list":["post-81408","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-industrie","tag-bere","tag-cumparare","tag-fotbal","tag-scumpire","tag-vanzari","tag-vara"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81408","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=81408"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81408\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":94415,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81408\/revisions\/94415"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=81408"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=81408"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=81408"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}