{"id":81204,"date":"2013-04-22T00:03:00","date_gmt":"2013-04-22T00:03:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=81204"},"modified":"2026-04-03T12:00:27","modified_gmt":"2026-04-03T12:00:27","slug":"potretul-robot-al-workaholicului-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=81204","title":{"rendered":"Potretul-robot al workaholicului rom\u00e2n"},"content":{"rendered":"

\nDe cealalt\u0103 parte, managerul s\u0103u \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 aib\u0103 c\u00e2t mai mul\u0163i astfel de angaja\u0163i \u00een echip\u0103, pentru c\u0103 reprezint\u0103 exemplul ideal \u00een materie de productivitate. Un lucru este ignorat de ambele p\u0103r\u0163i: pe termen lung, angajatul cap\u0103t\u0103 probleme de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103 \u015fi mental\u0103, iar acest lucru \u00eei afecteaz\u0103 productivitatea. Cum poate fi recunoscut, cum este perceput de colegi \u015fi de \u015fefi \u015fi ce \u00eel determin\u0103 pe angajatul workaholic s\u0103 munceasc\u0103 mai mult dec\u00e2t ceilal\u0163i?<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nAndrei, un t\u00e2n\u0103r de 27 de ani angajat \u00een departamentul de v\u00e2nz\u0103ri al unei companii de cercetare de pia\u0163\u0103, a ajuns \u00eentr-un moment din carier\u0103 c\u00e2nd lucreaz\u0103 mai mult dec\u00e2t niciodat\u0103. St\u0103 mai mereu peste program \u015fi munce\u015fte tot timpul, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 prea mult cont c\u0103 e seara t\u00e2rziu sau weekend. N-a fost \u00eens\u0103 dintotdeauna a\u015fa. Din contr\u0103, poveste\u015fte despre o perioad\u0103 \u00een care nu dep\u0103\u015fea niciodat\u0103 opt ore petrecute la serviciu \u015fi nici nu muncea prea mult, ba chiar i se repro\u015fa uneori c\u0103 ia pauze prea dese pentru a ie\u015fi la \u0163igar\u0103 \u015fi nu \u00ee\u015fi \u00eendepline\u015fte norma. Perioad\u0103 cu care probabil c\u0103 nu se va mai \u00eent\u00e2lni prea cur\u00e2nd. “\u00cen principiu, depinde c\u00e2t de con\u015ftiincios e\u015fti ca angajat, dac\u0103 natura job-ului \u00ee\u0163i permite o oarecare libertate \u015fi dac\u0103 lucrurile se pot am\u00e2na. Dac\u0103 pot, cei mai mul\u0163i oameni le am\u00e2n\u0103. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 lucrezi cu deadline-uri fixe, \u00ee\u0163i r\u0103m\u00e2ne doar libertatea de a te \u00eencadra \u00een ele”, este de p\u0103rere Andrei. Pentru el, lucrul cu deadline-uri str\u00e2nse este noua realitate a vie\u0163ii profesionale \u015fi, cum nici nu le poate am\u00e2na prea mult, r\u0103m\u00e2ne la serviciu peste program. “Nu am de ales. \u00cen afar\u0103 de c\u00e2teva \u015ftiri pe care abia apuc s\u0103 le citesc \u015fi poate o conversa\u0163ie pe Facebook sau pe messenger, lucrez tot timpul”, explic\u0103 t\u00e2n\u0103rul, motivat \u00eens\u0103 s\u0103 continue de evolu\u0163ia \u00een carier\u0103 \u015fi de majorarea semnificativ\u0103 a salariului din ultima perioad\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCa el sunt mul\u0163i \u00een peisajul muncii din Rom\u00e2nia. Programul de lucru de la 7 diminea\u0163a la 3 dup\u0103-amiaza de acum mai bine de dou\u0103 decenii a r\u0103mas istorie, fiind \u00eenlocuit adesea cu zile de munc\u0103 de 10-12 ore sau chiar mai bine, cu lucrul de acas\u0103, seara sau \u00een weekend, \u015fi chiar cu r\u0103spunsul la mail-uri sau rezolvarea unor sarcini de serviciu urgente din vacan\u0163\u0103. Mul\u0163i o fac pentru a arde etape \u015fi a avansa mai repede \u00een carier\u0103, al\u0163ii pentru a-\u015fi p\u0103stra jobul, mai ales \u00een contextul economic din ultimii ani care a lovit puternic pia\u0163a muncii din Rom\u00e2nia. \u015ei, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, mai sunt \u015fi cei pentru care jobul este cel mai important aspect din via\u0163a cotidian\u0103 \u015fi pentru care munca pe care o fac este foarte important\u0103 \u015fi mai presus dec\u00e2t familia sau prietenii.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSunt descri\u015fi drept workaholici, termen englezesc din ce \u00een ce mai popular \u00een Rom\u00e2nia, care sintetizeaz\u0103 stilul de via\u0163\u0103 al majorit\u0103\u0163ii angaja\u0163ilor din economie. Dependen\u0163a de munc\u0103 la care face referire termenul este \u00eens\u0103 mai rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 la noi, dar lipsa unui echilibru \u00eentre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103, munca peste program \u015fi responsabilit\u0103\u0163ile prea multe preluate adesea f\u0103r\u0103 o motiva\u0163ie financiar\u0103 suplimentar\u0103 sunt c\u00e2t se poate de frecvente. \u015ei cu c\u00e2t este mai \u00eenalt\u0103 func\u0163ia ocupat\u0103, cu at\u00e2t mai mare predispozi\u0163ia la sindromul workaholicului.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nMai bine de jum\u0103tate, chiar spre 60%, dintre rom\u00e2nii cu pozi\u0163ii de management, fie de nivel C – CEO, CFO sau COO, de pild\u0103, fie de executive director sau de vicepre\u015fedinte, lucreaz\u0103 cel pu\u0163in 50 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cu o medie care ajunge chiar \u015fi la 12 ore \u00een fiecare zi, arat\u0103 un studiu realizat recent pe tema workaholicului rom\u00e2n de firma de consultan\u0163\u0103 \u00een domeniul resurselor umane HART Consulting, pe un e\u015fantion de 100 de angaja\u0163i \u015fi manageri. “\u00cen 18 ani am avut 21 de zile de concediu”, spunea recent \u00eentr-un interviu pentru Business Magazin Mihaela Cristescu, cea care a pus bazele lan\u0163ului de clinici \u015fi spitale private MedLife. Chiar \u015fi acum, la 70 de ani, continu\u0103 s\u0103 se implice at\u00e2t \u00een consiliul de administra\u0163ie al companiei, c\u00e2t \u015fi la c\u00e2rma spitalului de pediatrie din nordul Capitalei, “unde sunt prezent\u0103 zilnic, de luni p\u00e2n\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103”.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSindromul workaholicului a intrat \u00een lumina reflectoarelor \u00een Rom\u00e2nia abia \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani. \u00cen 2007, povestea unei tinere de 31 de ani, manager de audit \u00eentr-una din companiile de consultan\u0163\u0103 din Big 4, a fost intens mediatizat\u0103 dup\u0103 ce s-a presupus c\u0103 ar fi murit de epuizare. Ulterior, \u00een discu\u0163ie au ap\u0103rut \u015fi alte motive care au condus la situa\u0163ia tinerei, dar asta nu schimb\u0103 cu nimic semnalul de alarm\u0103 tras asupra programului prelungit de munc\u0103. Trei ani mai t\u00e2rziu, un alt caz a st\u00e2rnit reac\u0163ii puternice, dup\u0103 ce o t\u00e2n\u0103r\u0103 de 34 de ani, angajat\u0103 a unei companii de cercetare online care muncea dup\u0103 spusele familiei cel pu\u0163in zece ore pe zi, de multe ori chiar \u015fi acas\u0103, a f\u0103cut stop cardio-respirator la serviciu \u015fi a intrat \u00een com\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n“Workaholicul rom\u00e2n lucreaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la 50 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Aproximativ 92% dintre angaja\u0163ii care au participat la cercetare s-au \u00eencadrat aici. Mai mult, lucreaz\u0103 \u015fi \u00een weekenduri \u015fi \u00ee\u015fi verific\u0103 cel pu\u0163in o dat\u0103 emailul de serviciu \u00een afara orelor de program”, explic\u0103 M\u0103d\u0103lina B\u0103lan, managing partener \u00een cadrul HART Consulting. 53,8% dintre managerii afla\u0163i la \u00eenceput de carier\u0103 \u015fi 51,2% dintre cei ajun\u015fi deja pe pozi\u0163ii de middle management sus\u0163in de asemenea c\u0103 dep\u0103\u015fesc programul de lucru de opt ore. Iar o bun\u0103 parte dintre ei \u00eentrec acest nivel cu cel pu\u0163in dou\u0103 ore.<\/p>\n

<\/p>\n

\nExist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi cazuri \u00een care 10-12 ore de munc\u0103 pe zi par totu\u015fi pu\u0163ine. Poate nu \u00een Rom\u00e2nia, ci pe Wall Street. Acolo, tinerii bancheri de investi\u0163ii \u00een devenire petrec chiar \u015fi 100 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la serviciu, situa\u0163ie care ajunge s\u0103 se permanentizeze. Implicit, via\u0163a lor personal\u0103 este aproape inexistent\u0103, nu-\u015fi pot \u00eentemeia familii \u015fi nu au timp de sport, concerte, teatru sau alte activit\u0103\u0163i sociale. Matt Levine, fost vicepre\u015fedinte la Goldman Sachs, care acum editeaz\u0103 blogul financiar Dealbreaker \u015fi scrie ocazional pentru Planet Money, povestea recent c\u0103 imaginea este c\u00e2t se poate de real\u0103 pentru bancherii de investi\u0163ii afla\u0163i la \u00eenceput de drum, chiar dac\u0103 nu \u00een totalitate.<\/p>\n

\nS\u0103pt\u0103m\u00e2na de lucru de 100 de ore este o realitate \u00een m\u0103sura \u00een care tinerii de pe Wall Street trebuie doar s\u0103 petreac\u0103 acest timp \u00een birou. \u201eO mare parte din zi este mai mult sau mai pu\u0163in petrecut\u0103 de ei st\u00e2nd \u015fi urm\u0103rind videoconferin\u0163e, iar munca lor \u00een Excel \u00eencepe abia atunci c\u00e2nd \u015fefii pleac\u0103 acas\u0103 seara \u015fi le las\u0103 lor sarcinile\u201e, spune Levine. \u201eNu sunt 100 de ore de munc\u0103 fizic\u0103 \u015fi nici m\u0103car intelectual\u0103. Sunt 100 de ore \u00een care pur \u015fi simplu trebuie s\u0103 fie prezen\u0163i.\u201e Altfel spus, \u00een cele chiar \u015fi 20 de ore din zi \u00een care stau \u00een birou, juniorii fac \u015fi destule lucruri care nu au leg\u0103tur\u0103 cu serviciul, cum ar fi, de pild\u0103, s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 un meci de fotbal. \u201ePrimii doi p\u00e2n\u0103 la cinci ani sunt cei cu adev\u0103rat grei\u201e, dezv\u0103luie Matt Levine paradigma workaholicilor de pe Wall Street.<\/p>\n

\nCel mai des \u00eent\u00e2lnit motiv pentru care angaja\u0163ii devin workoholici este acela al ambi\u0163iei de a se men\u0163ine pe actuala pozi\u0163ie sau de a urca mai sus \u00een ierarhia organiza\u0163iei, crede psihologul Bogdan Lucaciu. Pe de alt\u0103 parte, spune el, \u015fi \u201e\u015fefii cei mari\u201e se simt mai bine atunci c\u00e2nd sunt \u00eenconjura\u0163i de inferiori.<\/p>\n

\n\u201e\u00cenconjurat de subalterni, \u015feful se poate sim\u0163i mai bine ca acas\u0103, pentru c\u0103 intimitatea aceea de la sf\u00e2r\u015fitul programului este mai mare poate dec\u00e2t cea de acas\u0103. \u00cen plus, pentru c\u0103 productivitatea angaja\u0163ilor este mai sc\u0103zut\u0103 la orele respective, e mai mare \u00abcheful\u00bb de socializare. Angaja\u0163ii sunt epuiza\u0163i intelectual \u015fi de aceea exist\u0103 o t\u0103r\u0103g\u0103nare, o procastinare la final de program \u00een care se termin\u0103 entuziasmul zilei care a fost\u201e, spune psihologul Lucaciu.
\nUn alt motiv pentru care angaja\u0163ii lucreaz\u0103 suplimentar este c\u0103 ace\u015ftia preiau exemplul \u015fefului care st\u0103 mult peste program. \u201eCeea ce nu este neap\u0103rat bine, pentru c\u0103 poate \u00eensemna faptul c\u0103 \u015feful nu \u00ee\u015fi face treaba cum trebuie sau c\u0103 are prea multe responsabilit\u0103\u0163i pe care nu \u015ftie s\u0103 \u015fi le organizeze, e prea \u00eenc\u0103rcat\u201e, explic\u0103 Mihai Matyas, directorul general al La F\u00e2nt\u00e2na, un executiv cu ani buni de experien\u0163\u0103. Statul peste program, \u00een opinia lui, a devenit un soi de cutum\u0103 a angajatului rom\u00e2n, pentru c\u0103 angaja\u0163ii se jeneaz\u0103 s\u0103 plece de la serviciu \u00eenaintea \u015fefului, chiar dac\u0103 acesta nu s-ar sup\u0103ra. Iar aceast\u0103 obi\u015fnuin\u0163\u0103 a angaja\u0163ilor poate fi observat\u0103 \u00een cele mai banale cazuri.
\n\u201e\u00cemi fixez timpul s\u0103 ajung acas\u0103 \u015fi s\u0103 am loc de parcare \u00een fiecare sear\u0103 \u00een func\u0163ie de ceea ce am observat \u00een decursul timpului. \u00cen blocul \u00een care locuiesc, la parter, sunt dou\u0103 b\u0103nci.<\/p>\n

\nDe regul\u0103, \u015fefii parcheaz\u0103 \u00een fa\u0163a blocului, iar angaja\u0163ii \u00een spatele blocului, iar \u00een to\u0163i ace\u015fti ani, o dat\u0103 nu s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 g\u0103sesc loc de parcare \u00een spate dac\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 este ocupat\u201e, poveste\u015fte Matyas. Cu alte cuvinte, angaja\u0163ii se sim\u0163eau obliga\u0163i s\u0103 fie prezen\u0163i \u00een birou dac\u0103 \u015fefii lor erau acolo, dar locurile de parcare din spate se eliberau la doar cinci minute dup\u0103 ce plecau ace\u015ftia.<\/p>\n

\nAceast\u0103 obi\u015fnuin\u0163\u0103 a angaja\u0163ilor \u015fi a managerilor rom\u00e2ni de a \u00eentinde ziua de lucru la 10-12 ore nu exist\u0103 \u00eens\u0103 \u00een vestul Europei, unde sunt regulamente clare care nu permit dep\u0103\u015firea normelor de munc\u0103. Adriana P\u0103un, un executiv rom\u00e2n care a fost director de resurse umane la Mobistar din Belgia, poveste\u015fte c\u0103 dup\u0103 ora 20:00 se stingea lumina \u00een cl\u0103dire pentru economie de electricitate, dar \u015fi pentru c\u0103 se considera c\u0103 dup\u0103 ora 8 seara \u015fi mai ales dup\u0103 10-11 ore de munc\u0103, angaja\u0163ii sunt mai pu\u0163in performan\u0163i \u015fi \u00een timp le va fi afectat echilibrul dintre via\u0163a personal\u0103 \u015fi cea profesional\u0103. O alt\u0103 politic\u0103 a companiei era aceea a unui orar flexibil, astfel \u00eenc\u00e2t angaja\u0163ii puteau \u00eencepe lucrul oric\u00e2nd \u00eentre 7 \u015fi 10 diminea\u0163a, ceea ce \u00eensemna c\u0103 puteau termina la ore diferite seara, m\u0103sur\u0103 stabilit\u0103 pentru a evita v\u00e2rful de trafic.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen Belgia, unde cunosc bine legisla\u0163ia mai ales \u00een domeniul privat, este recunoscut c\u0103 fiecare angajat, cu func\u0163ie managerial\u0103 sau nu, trebuie s\u0103 contribuie \u015fi s\u0103 fie performant \u00een timpul programului. R\u0103masul sistematic peste program denot\u0103 \u00een Belgia o incapacitate de a te organiza \u015fi a fi performant \u00een timpul normal de lucru. Este adev\u0103rat c\u0103 \u00een Belgia nu se \u00abst\u0103 la serviciu\u00bb, ci se lucreaz\u0103 destul de intens, dar \u00een general nu se lucreaz\u0103 \u00ab\u00een urgen\u0163\u0103\u00bb. Deadline-urile pe proiecte sunt mai largi ca \u00een Rom\u00e2nia, dar sunt respectate cu stricte\u0163e”, spune Adriana P\u0103un, care \u00een prezent este vicepre\u015fedinte al departamentului de HR al Schindler pe regiunea EMEA \u015fi are biroul \u00een Paris. Din func\u0163ia pe care o de\u0163ine \u00een prezent, Adriana P\u0103un spune c\u0103, \u00een perimetrul de care se ocup\u0103  – Europa de Vest \u015fi Sud – orarul de munc\u0103 este respectat \u00een \u00eentreaga ierarhie, chiar dac\u0103 top managementul are tendin\u0163a de a lucra mai mult seara, cam p\u00e2n\u0103 la orele 20:00, pentru a compensa timpul alocat c\u0103l\u0103toriilor sau \u015fedin\u0163elor prelungite.<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u201eNici \u00een criz\u0103 programul nu dep\u0103\u015fe\u015fte 10 ore pe zi, chiar dac\u0103 managerii vor mai citi \u015fi r\u0103spunde la un e-mail \u015fi mai t\u00e2rziu, s\u0103 zicem la orele 22:00\u201e, mai spune Adriana P\u0103un.<\/p>\n

\nPoate singura excep\u0163ie de la spusele ei o reprezint\u0103 antreprenorii care decid s\u0103 fac\u0103 mai mult efort \u00een businessul propriu, dar aceasta este o categorie aparte. \u00cen cazul lor, indiferent unde se afl\u0103 \u00een lume, munca are valen\u0163e diferite \u015fi nu \u0163ine cont de program, fiind mai degrab\u0103 determinat\u0103 de dorin\u0163a de a extinde afacerea. A\u015fa c\u0103 decid s\u0103 aib\u0103 zile foarte lungi de lucru \u00een unele perioade \u015fi zile \u00een care activitatea lor nu mai are prea mare leg\u0103tur\u0103 cu munca.
\nUn stil de lucru similar \u00eel mai au angaja\u0163ii din domenii creative, unde, de cele mai multe ori, programul de lucru este irelevant, iar singurul lucru care conteaz\u0103 este deadline-ul. Cu toate acestea, majoritatea workaholicilor stau mereu peste program la serviciu, f\u0103r\u0103 luxul unei pauze prelungite. Se vede inclusiv pe str\u0103zi, c\u00e2nd traficul devine insuportabil, sau \u00een magazine \u015fi parcuri, atunci c\u00e2nd ziua de lucru, cel pu\u0163in aparent, s-a \u00eencheiat. Iar activit\u0103\u0163ile de dup\u0103 serviciu sunt organizate \u00een consecin\u0163\u0103: copiii sunt la gr\u0103dini\u0163e cu program prelungit, bonele pentru copiii mai mici sunt antamate p\u00e2n\u0103 la ore mai t\u00e2rzii \u015fi sunt angaja\u0163i \u015fi \u015foferi pentru a transporta copiii de colo-colo \u015fi apoi acas\u0103, explic\u0103 Octavian Panti\u015f, managing director al firmei de training TMI Rom\u00e2nia, companie specializat\u0103 \u00een oferirea de cursuri de time management.<\/p>\n

\n\u201e\u00cen multe familii timpul petrecut seara cu copiii se desf\u0103\u015foar\u0103 dup\u0103 tiparul \u015fedin\u0163elor de proiect de la serviciu: 1) ce s-a mai \u00eent\u00e2mplat de c\u00e2nd nu ne-am v\u0103zut; 2) cine ce face \u00een perioada urm\u0103toare; 3) diverse. Iar apoi \u00eencep sarcinile de sear\u0103, cu o \u00eenc\u0103rcare mai mare pe mam\u0103. Tat\u0103l \u015fi copiii fac \u015fi ei c\u00e2te ceva, dar \u00een general se eschiveaz\u0103, pe motive de oboseal\u0103 sau probleme de serviciu sau \u015fcoal\u0103 nerezolvate\u201e, spune Panti\u015f, care este \u015fi autorul c\u0103r\u0163ii \u201eMusai list\u201e, o colec\u0163ie de sfaturi pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea strategiilor de management al timpului pentru angaja\u0163ii din corpora\u0163iile locale.<\/p>\n

\nDup\u0103 spusele lui Panti\u015f, ini\u0163iativa readucerii timpului de munc\u0103 \u00eentre limite mai rezonabile trebuie s\u0103 le apar\u0163in\u0103 angaja\u0163ilor. \u201eEi \u015ftiu cel mai bine ce vor \u015fi dac\u0103 \u00een conflict cu timpul suplimentar la serviciu tot ei sunt aceia care trebuie s\u0103 \u015fi fac\u0103 ceva. P\u00e2n\u0103 la decizii radicale, e bine s\u0103 lucr\u0103m la cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ne fie mai u\u015for s\u0103 ne desprindem sau s\u0103-i convingem pe ceilal\u0163i c\u0103 e destul pe ziua de azi\u201e, mai spune Panti\u015f.
\nA\u015fa se face c\u0103 apare \u015fi problema falsei productivit\u0103\u0163i. Pe de-o parte, exist\u0103 concep\u0163ia des \u00eent\u00e2lnit\u0103 la angaja\u0163i, dar mai ales la \u015fefi, c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce timpul petrecut la lucru este mai mare, angajatul este mai dedicat \u015fi mai productiv, ceea ce nu este \u00een mod neap\u0103rat adev\u0103rat. Pe de alt\u0103 parte, \u00een contextul \u00een care, mai ales \u00een companiile mari, \u201efiecare angajat \u00ee\u015fi restr\u00e2nge aria de competen\u0163\u0103 la ceea ce scrie \u00een job description, se ridic\u0103 \u00eentre-barea dac\u0103 timpul petrecut \u00een plus la birou este o problem\u0103 de organizare a angajatului sau una de delegare a \u015fefului care \u00eencarc\u0103 peste m\u0103sur\u0103 angajatul cu sarcini care nu pot fi \u00eendeplinite \u00een termenul cerut\u201e, spune Vladimir Sterescu, \u015feful companiei de solu\u0163ii de outsourcing CGS.<\/p>\n

\nDac\u0103 din perspectiva \u015fefului lucrurile sunt destul de clare, pentru problema angajatului exist\u0103 mai multe explica\u0163ii. \u201eSe vorbe\u015fte des despre faptul c\u0103 st\u0103m foarte mult peste program \u015fi muncim de acas\u0103 \u015fi \u00een weekenduri, dar nu prea se vorbe\u015fte despre faptul c\u0103 foarte mul\u0163i angaja\u0163i, de\u015fi vin la 9 la serviciu, au \u015fi alte activit\u0103\u0163i \u00een timpul programului\u201e, mai spune Sterescu. D\u0103 ca exemplu angaja\u0163ii care petrec prima jum\u0103tate de or\u0103 la o cafea, mai aloc\u0103 apoi jum\u0103tate de or\u0103 pentru a citi presa, mai fac \u015fi pauze pentru a ie\u015fi la \u0163igar\u0103 \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, mai petrec de-a lungul zilei \u015fi ceva timp pe paginile re\u0163elelor sociale, pe messenger sau pe mail-ul personal. \u201eSe adun\u0103 ceva timp, iar asta nu mai pune nimeni \u00een discu\u0163ie.”<\/p>\n

\n\u00cen jur de 56% dintre angaja\u0163ii rom\u00e2ni care ar putea fi descri\u015fi drept workaholici aloc\u0103 mai pu\u0163in de o or\u0103 din timpul programului de lucru activit\u0103\u0163ilor personale, al\u0163i 29% spun c\u0103 intervalul urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la dou\u0103 ore, iar al\u0163i 8% admit c\u0103 \u00eentre dou\u0103 \u015fi trei ore din ziua de lucru este ocupat\u0103 de treburile personale, potrivit studiului realizat de HART Consulting. Iar aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 este vizibil\u0103 inclusiv \u00een cazul angaja\u0163ilor cu program de 8 ore sau chiar mai pu\u0163in – un sfert dintre ei spun c\u0103 activit\u0103\u0163ile personale ocup\u0103 2-3 ore din ziua de lucru.<\/p>\n

\nExist\u0103, a\u015fadar, posibilitatea ca workaholismul la rom\u00e2ni s\u0103 nu fie tocmai accentuat. Alte studii f\u0103cute \u00een Rom\u00e2nia pe aceea\u015fi tem\u0103, cum este cel realizat de SLH \u00eempreun\u0103 cu DUWAS (Dutch Work Addition Scale, Taris & Schaufeli, 2003), arat\u0103 c\u0103 la nivelul popula\u0163iei avem un nivel de dedicare mai redus dec\u00e2t \u00een \u0163\u0103rile din vestul Europei, undeva la o medie de 4-5 ore suplimentare pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\n\u201eWorkaholismul cre\u015fte randamentul individual \u015fi exist\u0103 studii care arat\u0103 asta, dar \u015fi statistica pur\u0103:  dac\u0103 munce\u015fti mai mult timp, o s\u0103 produci mai multe lucruri. Fenomenul nu este asociat cu ineficien\u0163a: angaja\u0163ii nu muncesc mai multe ore pentru c\u0103 sunt len\u0163i \u015fi nu reu\u015fesc s\u0103 \u00ee\u015fi termine treaba \u00een cele opt ore de program: workaholicul este ultra-eficient \u015fi este foarte implicat pentru cea mai mare parte a muncii sale, el munce\u015fte mai mult pentru c\u0103 \u00eei place, este compulsiv ata\u015fat de munc\u0103\u201e, crede Drago\u015f Iliescu, managing director al 42 Organisational Asessment – reprezentantul local al SHL.<\/p>\n

<\/p>\n

\nTotu\u015fi, workaholismul aduce companiilor cre\u015ftere pe termen scurt \u015fi este dezirabil. \u201eCe manager nu \u00ee\u015fi dore\u015fte un angajat care s\u0103 stea peste program, s\u0103 munceasc\u0103 \u015fi noaptea, s\u0103 fie prezent tot timpul, s\u0103 nu refuze niciun job, oric\u00e2t de \u00eenc\u0103rcat ar fi, s\u0103 munceasc\u0103 mult, c\u00e2t doi sau trei \u015fi a\u015fa mai departe? Mai toate cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 managerilor le place s\u0103 aib\u0103 astfel de angaja\u0163i\u201e, mai spune Drago\u015f Iliescu. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t de\u015fi orele suplimentare ar trebui pl\u0103tite dublu, ele sunt rareori remunerate \u00een Rom\u00e2nia.
\nAltfel, dincolo de motiva\u0163ia intrinsec\u0103 a fiec\u0103rui angajat, mai este de luat \u00een calcul o a\u015fa-zis\u0103 lege a compensa\u0163iei. Ore suplimentare echivalate prin timp liber disponibil ulterior. \u201e\u00cen IT \u015fi \u00een firmele de audit \u015fi consultan\u0163\u0103 exist\u0103 clien\u0163i care vor ca proiectele s\u0103 le fie finalizate c\u00e2t mai repede \u015fi c\u00e2t mai bine \u015fi aici se st\u0103 cel mai mult peste program. O perioad\u0103 aglomerat\u0103 pentru cei din audit este, de exemplu, \u00eentre februarie \u015fi mai, c\u00e2nd se \u00eencheie misiunile de audit\u201e, spune Mihai Matyas de la La F\u00e2nt\u00e2na.
\nExist\u0103 totu\u015fi un pericol major al acestui comportament de workaholic: acela al epuiz\u0103rii \u015fi al \u00eendep\u0103rt\u0103rii de celelalte aspecte sociale, de familie \u015fi de prieteni. \u201e\u00cenainte, angaja\u0163ii sp\u0103rgeau u\u015fa cu capul la ora 3 sau 4, \u00een func\u0163ie de ora la care \u00eencepeau. Acest  comportament a r\u0103mas o poveste, oamenii din corpora\u0163ii nu mai sunt cei care spuneau limpede: \u00ab\u00cemi v\u00e2nd for\u0163a de munc\u0103 pentru bani\u00bb. Acum au ap\u0103rut aspectele personale, de convivialitate\u201e, spune pshihologul Bogdan Lucaciu.<\/p>\n

\nMai mult, workaholismul are efecte asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 sunt documentate efecte relativ imediate asupra bun\u0103st\u0103rii mentale \u015fi asupra sentimentului subiectiv de bun\u0103stare fizic\u0103. \u00cen anumite contexte, spune Drago\u015f Iliescu de la SHL, exist\u0103 \u015fi efecte asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii fizice obiectiv m\u0103surate, \u00een mod special afec\u0163iuni cardiace, de la hipertensiune p\u00e2n\u0103 la infarct miocardic. Workaholicii sunt cu 67% mai predispu\u015fi la asemenea boli dec\u00e2t cei care au un program normal de lucru.<\/p>\n

\n\u201ePentru companii, workaholismul nu are costuri directe, dincolo de posibilele cheltuieli cu \u00eemboln\u0103virea angaja\u0163ilor. S-ar putea spune c\u0103 sunt cinic, dar \u00een Rom\u00e2nia sunt pu\u0163ine companiile c\u0103rora le pas\u0103 de aceste aspecte, deci \u0163ine mai degrab\u0103 de cei direct afecta\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi controleze aceste impulsuri. Exist\u0103 \u015fi state \u00een care responsabilitatea companiilor \u00een aceast\u0103 zon\u0103 este clar delimitat\u0103, \u00een sensul c\u0103 da, companiile sunt responsabile, \u015fi acolo au programe de combatere a workaholismului, \u00eens\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu este cazul”, adaug\u0103 Drago\u015f Iliescu.<\/p>\n

\nLucrurile \u00eencep u\u015for-u\u015for s\u0103 se schimbe, spune Octavian Panti\u015f de la TMI, care ofer\u0103 dou\u0103 exemple \u00een acest sens. Primul este acela c\u0103 tot mai mul\u0163i angaja\u0163i aloc\u0103 timp pentru sport – alearg\u0103, merg cu bicicleta, \u00eenoat\u0103, particip\u0103 la competi\u0163ii de tot felul – competi\u0163ii care s-au \u00eenmul\u0163it vizibil \u00een ultimii ani, at\u00e2t ca o consecin\u0163\u0103 a cre\u015fterii interesului pentru sport, c\u00e2t \u015fi ca un factor stimulator al mi\u015fc\u0103rii. \u201eDe asemenea, tot mai mul\u0163i angaja\u0163i insist\u0103 mai pu\u0163in pe simbolurile de statut, precum ma\u015fina mare, biroul spa\u0163ios sau laptopul c\u00e2t mai mic \u00een negocierile cu angajatorii \u015fi caut\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 mai mult timp liber \u015fi o mai mare flexibilitate \u00een programul de lucru. Se concentreaz\u0103 de fapt pe ceea ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat”, explic\u0103 Panti\u015f.<\/p>\n

\nSitua\u0163ia risc\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 se schimbe \u015fi mai mult \u00een urm\u0103torii ani. Angajatorii obi\u015fnui\u0163i s\u0103 aib\u0103 \u00een companie workaholici s-ar putea confrunta cu o real\u0103 problem\u0103 odat\u0103 cu schimbarea de genera\u0163ii. Tinerii de ast\u0103zi, a\u015fa-numi\u0163i genera\u0163ia Y (n\u0103scu\u0163i dup\u0103 anii \u201980), pun foarte mult accentul pe echilibrul dintre via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cea personal\u0103. Pentru ei, timpul liber este mai important. \u015ei expresia \u201etr\u0103ie\u015fti ca s\u0103 munce\u015fti\u201e a vechilor genera\u0163ii a fost \u00eenlocuit\u0103 cu \u201emunce\u015fti ca s\u0103 tr\u0103ie\u015fti\u201e. Sau, mai bine spus, ca s\u0103 te distrezi \u00een timpul liber.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lucreaz\u0103 cel pu\u0163in 10 ore pe zi, trimite e-mail-uri \u015fi noaptea, \u00eei r\u0103spunde \u015fefului la telefon \u00een weekend \u015fi atunci c\u00e2nd iese cu prietenii le poveste\u015fte despre c\u00e2t de important\u0103 este munca sa. \u00cen sinea lui, crede c\u0103 ceea ce face la job este mai presus dec\u00e2t ce face oricare dintre apropia\u0163ii lui.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[192,7606,9969,9865,9130,231],"class_list":["post-81204","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-angajati","tag-munca","tag-productivitate","tag-robot","tag-serviciu","tag-viata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81204","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=81204"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81204\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":94243,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81204\/revisions\/94243"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=81204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=81204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=81204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}