{"id":81070,"date":"2013-04-17T17:24:00","date_gmt":"2013-04-17T17:24:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=81070"},"modified":"2026-04-03T11:57:08","modified_gmt":"2026-04-03T11:57:08","slug":"povestea-lui-mohammad-murad-omul-care-a-adaugat-cuvantul-saorma-in-limba-romana-banii-nu-trebuie-sa-te-ridice-undeva-unde-nu-mai-simti-nimic-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=81070","title":{"rendered":"Povestea lui Mohammad Murad, omul care a ad\u0103ugat cuv\u00e2ntul \u015eAORMA \u00een limba rom\u00e2n\u0103: Banii nu trebuie s\u0103 te ridice undeva unde nu mai sim\u0163i nimic"},"content":{"rendered":"

\n\"\"<\/a><\/strong><\/u><\/p>\n

\nIMEDIAT DUP\u0102 REVOLU\u0162IE, care l-a prins medic la spitalul Colentina, Murad s-a apucat s\u0103 fac\u0103 mici afaceri \u015fi, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, rela\u0163ia lui cu statul a fost pu\u0163in mai \u00eencordat\u0103. Mai \u00eent\u00e2i a deschis o teras\u0103 \u00een Regie, \u00een 1990, dar \u00eentr-o zi l-a vizitat primarul de atunci al sectorului 6, beat, \u015fi i-a aruncat toate scaunele \u015fi mesele \u00een D\u00e2mbovi\u0163a. “Am fost foarte sup\u0103rat, dar un prieten rom\u00e2n mi-a zis c\u0103 aici exist\u0103 o vorb\u0103 potrivit c\u0103reia orice \u015fut \u00een fund e un pas \u00eenainte. \u00cen Liban nu exist\u0103 proverbul \u0103sta. Atunci am \u00eenfiin\u0163at cu un rom\u00e2n o firm\u0103 de import, care se numea Pisica Neagr\u0103. Rom\u00e2nul a plecat cu toate actele \u015fi banii. De atunci, pe unde merg, dac\u0103 trece o pisic\u0103 neagr\u0103 m\u0103 \u00eentorc din drum”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Murad.<\/p>\n

\nA urmat o a doua firm\u0103, numit\u0103 Prometeu. “Dac\u0103 nu iei vreo trei \u0163epe, nu e\u015fti om de afaceri. Prima \u0163eap\u0103 a fost Pisica Neagr\u0103 \u015fi a doua Prometeu, prin care am f\u0103cut vreo cinci magazine \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi apoi m-am trezit c\u0103 asociatul meu, tot rom\u00e2n, a luat \u015ftampila \u015fi a trecut spa\u0163iile pe numele lui”, spune omul de afaceri.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nMURAD A AJUNS \u00ceN ROM\u00c2NIA \u00ceN 1982 PENTRU STUDII, iar primii trei ani de medicin\u0103 i-a f\u0103cut la Ia\u015fi, dup\u0103 care \u015fi-a continuat studiile la Bucure\u015fti.”\u00cen acei ani Rom\u00e2nia era foarte interesant\u0103, to\u0163i oamenii se purtau ca \u015fi cum ar ascunde ceva \u015fi ar spune jum\u0103tate din c\u00e2t pot spune. Erau foarte \u00eeng\u00e2ndura\u0163i, lipsi\u0163i de ini\u0163iativ\u0103, dar pe un fond pozitiv. Din prima zi nu m-am sim\u0163it str\u0103in \u00een Rom\u00e2nia. Primii trei ani de facultate i-am f\u0103cut la Ia\u015fi, care e un ora\u015f superb \u015fi cu o cultur\u0103 special\u0103. Exista, fa\u0163\u0103 de ast\u0103zi, o mai bun\u0103 preg\u0103tire a studen\u0163ilor. Dup\u0103 trei ani de Ia\u015fi am venit la Bucure\u015fti”, a ad\u0103ugat el. Revolu\u0163ia l-a g\u0103sit lucr\u00e2nd ca medic stagiar la sec\u0163ia de neurologie de la spitalul Colentina. A apucat s\u0103 practice meseria de medic doar doi ani, dar spune c\u0103 medicina l-a ajutat foarte mult \u00een afaceri, pentru c\u0103 a aplicat acela\u015fi mod de g\u00e2ndire pentru toate problemele pe care le-a avut pe parcursul anilor. C\u00e2nd ai o problem\u0103, crede Murad, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exist\u0103 o cauz\u0103 care a dus la ea, apoi apar simptomele problemei, fie c\u0103 e afacere sau rela\u0163ie interuman\u0103, sau rela\u0163ie cu statul. Odat\u0103 stabilit diagnosticul, trebuie aplicat un tratament pe m\u0103sur\u0103, pe care s\u0103-l po\u0163i urm\u0103ri \u015fi s\u0103 ai o prognoz\u0103 favorabil\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCHIAR \u015eI \u00ceN TIMPUL STUDIILOR, Murad a f\u0103cut mici afaceri \u00een Bucure\u015fti, aduc\u00e2nd “una-alta” c\u00e2nd venea din Liban. Omul de afaceri poveste\u015fte c\u0103 familia sa avea \u00een Beirut o fabric\u0103 de confec\u0163ii. “Suntem nou\u0103 fra\u0163i, to\u0163i am f\u0103cut \u015fcoli, iar trei sunt \u00een Rom\u00e2nia \u015fi restul \u00een Liban, Canada \u015fi Australia. Am avut o educa\u0163ie de acas\u0103, f\u0103r\u0103 de care cred c\u0103 e greu s\u0103 te pozi\u0163ionezi \u015fi \u00een afaceri, iar cea mai bun\u0103 afacere pe care am f\u0103cut-o \u00een ultimii 20 de ani e c\u0103 m-am autoeducat.”<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nCrede c\u0103 cel mai r\u0103u lucru care i se poate \u00eent\u00e2mpla este s\u0103 ini\u0163ieze un proces \u00eempotriva altui om de afaceri sau altei persoane \u015fi spune c\u0103 grupul pe care \u00eel conduce este printre pu\u0163inele cu peste 1.000 de angaja\u0163i care au un num\u0103r de procese foarte mic. “Niciodat\u0103 n-am uitat c\u0103 sunt medic \u015fi c\u0103 f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u015fi bun-sim\u0163 nu po\u0163i s\u0103 fii corect. Am ni\u015fte valori pe care nu am vrut s\u0103 le schimb – am f\u0103cut afaceri de zeci de milioane, am c\u00e2\u015ftigat poate \u00eentr-o zi \u015fi 100.000 de euro, \u015fi 200.000 de euro sau un milion, dar niciodat\u0103 nu m-am sim\u0163it mai bine dec\u00e2t atunci c\u00e2nd am operat, nu m\u00e2na \u00eent\u00e2i, un copil de 14 ani care venise cu peritonit\u0103. A trebuit s\u0103 dau o \u015fpag\u0103 de 20 de dolari atunci la spital ca s\u0103-mi dea mai mult ser fiziologic, ca s\u0103 sp\u0103l\u0103m mai bine copilul. Pe vremea aceea erau cantit\u0103\u0163i limitate de ser pentru fiecare opera\u0163ie. Dup\u0103 opera\u0163ie, mama copilului m-a luat \u00een bra\u0163e \u015fi i-am spus c\u0103 e totul perfect, iar c\u00e2nd am refuzat \u015fpaga de la ea a \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 \u015fi atunci a \u0163ipat la mine doctorul s\u0103 iau cadoul.<\/p>\n

\n <\/p>\n

\nEra vorba de o pung\u0103 de cafea, am luat-o ca s\u0103 lini\u015ftesc mama \u015fi a doua zi a fost un moment superb c\u00e2nd m-am \u00eentors la spital \u015fi l-am v\u0103zut pe acel pacient \u00een picioare \u015fi o mam\u0103 care avea o lacrim\u0103 de bucurie. Nu am uitat s\u0103 fiu om \u015fi niciodat\u0103 nu voi uita. Banii niciodat\u0103 nu trebuie s\u0103 te ridice s\u0103 ajungi undeva unde nu mai sim\u0163i nimic”, explic\u0103 Murad.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

BOG\u0102\u0162IA ARE CULTURA EI, spune omul de afaceri. Mul\u0163i cred c\u0103 atunci c\u00e2nd ai bani trebuie s\u0103 te compor\u0163i altfel. “Da, trebuie s\u0103 te compor\u0163i altfel – responsabil, s\u0103 fii mai milos, s\u0103 \u015ftii s\u0103 dai atunci c\u00e2nd \u0163i se cere, dar mai ales c\u00e2nd nu \u0163i se cere \u015fi c\u00e2nd sim\u0163i c\u0103 e nevoie s\u0103 dai, dar cultura bog\u0103\u0163iei nu trebuie s\u0103 fie niciodat\u0103 s\u0103 te ar\u0103\u0163i cu ma\u015fini luxoase sau cu \u015fampanii de o mie de euro, de\u015fi ai tot dreptul s\u0103 faci orice vrei tu \u00een limitele normalului \u015fi ale bunului- sim\u0163. Cred c\u0103 70% din popula\u0163ia Rom\u00e2niei are impresia c\u0103 omul de afaceri este bi\u015fni\u0163ar \u015fi au \u00een general o p\u0103rere negativ\u0103, din cauza statului, care tot arat\u0103 cu degetul spre noi. De c\u00e2te ori politicienii au nevoie s\u0103 c\u00e2\u015ftige un vot \u00een plus, lovesc \u00een oamenii de afaceri, crez\u00e2nd c\u0103 a\u015fa se bucur\u0103 lumea.”<\/p>\n

Cu toate acestea, spune c\u0103 nu s-a g\u00e2ndit niciodat\u0103 s\u0103-\u015fi mute afacerile din Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 nu \u00eel leag\u0103 de Rom\u00e2nia cifra de afaceri sau profitul. “Am r\u0103mas aici la \u00een–ce–put pentru afaceri, dup\u0103 care
\nm-am \u00eendr\u0103gostit de o rom\u00e2nc\u0103, care mi-a schimbat mult via\u0163a \u015fi m-am sim\u0163it legat \u015fi prizonier al acestei rela\u0163ii, iar atunci c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 simt pu\u0163in mai eliberat, m-am \u00eendr\u0103gostit de Rom\u00e2nia”, poveste\u015fte Murad, care are dou\u0103 fete, de 10 \u015fi 14 ani. \u00centorc\u00e2ndu-se la Revolu\u0163ie, Murad sus\u0163ine c\u0103 a fost printre primii care au intrat \u00een televiziune \u00een decembrie 1989. “Am plecat din fa\u0163a CC la televiziune \u015fi de acolo am mers s\u0103-l c\u0103ut\u0103m pe Ceau\u015fescu \u00een aeroport, cu un grup de opt ma\u015fini, dintre care dou\u0103 de str\u0103ini. C\u00e2nd am ajuns la aeroport i-am zis unui prieten libanez: \u00abDac\u0103 se \u00eentoarce acum Ceau\u015fescu, \u00een\u0163elege de ce fug rom\u00e2nii dup\u0103 el s\u0103-l prind\u0103, c\u0103 le-a f\u0103cut r\u0103u, dar noi ce treab\u0103 avem cu el?\u00bb, \u015fi-atunci, \u00een clipa aia, m-am \u00eentors acas\u0103. Ca orice t\u00e2n\u0103r, sim\u0163eam bucuria oamenilor de pe strad\u0103 \u015fi voiam s\u0103 m\u0103 al\u0103tur acestei bucurii.”<\/p>\n

C\u00c2\u0162IVA ANI MAI T\u00c2RZIU, \u00een 1992, a deschis Springtime, care a fost primul lan\u0163 de restaurante \u015fi s-a dovedit o afacere de succes. Primul magazin a fost deschis \u00een Pia\u0163a Victoriei. “\u0162in minte c\u0103 atunci c\u00e2nd am deschis era Stolojan prim-ministru \u015fi a ie\u015fit din Guvern, a traversat strada \u015fi a venit la restaurant. N-a m\u00e2ncat nimic, dar m-a felicitat \u015fi a plecat \u00eenapoi cu toat\u0103 echipa. Dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc bine, atunci, pe vremea aia, oamenii politici erau mai apropia\u0163i dec\u00e2t acum \u015fi mai umani. Acum s-au distan\u0163at \u015fi de popula\u0163ie \u015fi de oamenii de afaceri. Atunci, ca om de afaceri, puteai s\u0103 mergi la orice politician \u015fi s\u0103 pui o problem\u0103. Acum, dac\u0103 \u00eencerci acela\u015fi lucru, ori nu e\u015fti primit, ori spun c\u0103 faci trafic de influen\u0163\u0103”, spune omul de afaceri. Primele magazine au fost deschise cu banii str\u00e2n\u015fi din micile afaceri f\u0103cute \u00eentre 1990 \u015fi 1992. La \u00eenceputul anului 1990 Murad d\u0103dea deja anun\u0163uri \u00een ziare de genul: “Cump\u0103r case \u015fi apartamente \u00een Bucure\u015fti”. Pe o cas\u0103 \u00een zona 1 Mai a pl\u0103tit atunci 1.700 de dolari, iar apartamente a cump\u0103rat cu 1.000 de dolari \u00een Drumul Taberei. Le-am v\u00e2ndut ulterior de zece ori mai scump. Lan\u0163ul Springtime a ajuns acum la aproximativ 30 de restaurante.<\/p>\n

Odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area primului restaurant, Murad spune c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 aduc\u0103 un cuv\u00e2nt nou \u00een limba rom\u00e2n\u0103. “C\u00e2nd am f\u0103cut Springtime, rom\u00e2nii \u015ftiau foarte mult despre kebabul turcesc. Ca s\u0103 fac diferen\u0163a \u00eentre artele culinare arabe \u015fi turce\u015fti, am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 schimb cuv\u00e2ntul kebab cu \u015faorma, cuv\u00e2nt ar\u0103besc care nu exista \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u015ei m\u0103 bucur c\u0103 am putut s\u0103 adaug un cuv\u00e2nt \u00een limba rom\u00e2n\u0103. La \u00eenceput rom\u00e2nii nu \u00eel puteau citi, iar acum a ajuns un cuv\u00e2nt superfolosit. Acum v\u0103d c\u0103 \u015fi turcii din Rom\u00e2nia au \u00eenceput s\u0103-l foloseasc\u0103.”<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen 1998 a intrat \u00een turism, c\u00e2nd a cump\u0103rat la licita\u0163ie pachetul majoritar de la hotelurile Perla \u015fi Majestic din Mamaia. Poveste\u015fte c\u0103 a deschis primul bufet suedez de pe litoral la hotelul Perla, unde “s-a trezit” cu 500 de mineri veni\u0163i prin sindicate, care s-au sim\u0163it foarte jigni\u0163i: “Cum, noi s\u0103 ne servim pe noi singuri?”.<\/p>\n

“A fost mare scandal acolo, mi-au zis s\u0103 plec din \u0163ar\u0103, pentru c\u0103 ei au venit la mare ca s\u0103 fie servi\u0163i, nu s\u0103 se serveasc\u0103 singuri. To\u0163i hotelierii veneau, se uitau \u015fi se mirau. Cum adic\u0103 s\u0103 dau m\u00e2ncare c\u00e2t vrea turistul? A durat trei zile acest fenomen, c\u00e2t au fost nemul\u0163umi\u0163i, timp \u00een care i-am l\u0103sat s\u0103 aleag\u0103, ori bufet suedez, unde \u00ee\u015fi luau c\u00e2t\u0103 m\u00e2ncare doreau, ori s\u0103 fie servi\u0163i la mese, ca la orice restaurant. Dup\u0103 trei zile to\u0163i voiau bufet suedez.” Ulterior, Murad s-a extins cu hoteluri la mare \u00een Olimp, Neptun, Jupiter \u015fi N\u0103vodari. \u00cen 2005 a construit hotelul Phoenicia din Bucure\u015fti. Acum, Murad are peste 5.000 de locuri de cazare \u00een 11 structuri hoteliere din Rom\u00e2nia, dintre care cinci \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u015fase pe litoral. Dintre acestea, circa 1.700 de locuri sunt \u00een Bucure\u015fti. Anul viitor vrea s\u0103 construiasc\u0103 dou\u0103 hoteluri de cinci stele la N\u0103vodari, care vor fi urmate de alte dou\u0103 \u00een urm\u0103torii ani.<\/p>\n

O a treia afacere dezvoltat\u0103 de Murad a fost cea imobiliar\u0103, reu\u015find s\u0103 construiasc\u0103 \u015fi s\u0103 v\u00e2nd\u0103 \u00eenainte de criz\u0103 peste 2.000 de apartamente \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een \u0163ar\u0103. “Cu tot ce am c\u00e2\u015ftigat din imobiliare am \u00eencercat s\u0103 dezvolt re\u0163eaua de hoteluri”, spune el. Al\u0103turi de turism, restaurante \u015fi imobiliare, omul de afaceri libanez de\u0163ine \u015fi fabrica de pateuri Mandy, la care a achizi\u0163ionat pachetul majoritar \u00een 1999.
\nDin cei peste 2.000 de angaja\u0163i cunoa\u015fte dup\u0103 nume mai mult de jum\u0103tate \u015fi crede c\u0103 asta este o obliga\u0163ie moral\u0103, pentru c\u0103 astfel omul devine mai loial. Majoritatea angaja\u0163ilor din hoteluri sunt femei. “Femeia e mai atent\u0103 \u015fi mai responsabil\u0103, \u015fi asta se vede \u00een via\u0163a noastr\u0103 de zi cu zi. Noi am devenit foarte indiferen\u0163i \u015fi avem mult de lucrat aici, pentru c\u0103 am ajuns s\u0103 credem c\u0103 este de ajuns s\u0103 fii b\u0103rbat. Cred c\u0103 Dumnezeu i-a dat femeii un lucru pe care nu-l are b\u0103rbatul – responsabilitatea, \u015fi de aceea i-a dat ei sarcina s\u0103 fac\u0103 copii. Pentru c\u0103 dac\u0103 b\u0103rba\u0163ii ar face copii, sunt convins c\u0103 jum\u0103tate dintre ei ar muri de foame”, crede Murad.<\/p>\n

IN ANII DE CRIZ\u0102 N-A T\u0102IAT SALARII, dar a f\u0103cut disponibiliz\u0103ri. \u00cen construc\u0163ii, de exemplu, au mai r\u0103mas 10% din angaja\u0163i, iar activitatea a fost stopat\u0103. La hoteluri politica a fost foarte elastic\u0103, iar tarifele au sc\u0103zut. Din acest motiv, gradul de ocupare a crescut la unit\u0103\u0163ile de la mare. Turismul, crede Murad, se bazeaz\u0103 pe foarte multe detalii. “Orice chestie, c\u00e2t de mic\u0103 e, conteaz\u0103 pentru turist. Aceste multe lucruri mici duc la un produs turistic de calitate. Serviciile \u00eenseamn\u0103 \u015fi o cafea bun\u0103, un z\u00e2mbet frumos, un personal bine educat, o uniform\u0103 pl\u0103cut\u0103, un loc frumos, un confort \u00een camer\u0103… Deci totul conteaz\u0103, salteaua, cear\u015faful…”, afirm\u0103 omul de afaceri. Pentru el e foarte important s\u0103 observe turi\u015ftii \u015fi comportamentul acestora \u015fi, de multe ori, \u00ee\u015fi petrece timpul printre ei. \u015etie, astfel, ce \u00eei nemul\u0163ume\u015fte \u015fi ce ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i A\u015fa a constatat c\u0103, \u00een general, cele mai multe dintre cuplurile care vin pe litoral \u00een concediu se ceart\u0103 \u00een primele dou\u0103 zile. “Au mai mult timp liber \u00eempreu-n\u0103 \u015fi \u00eencep discu\u0163iile \u00eentre ei. Dup\u0103 dou\u0103 zile \u00ee\u015fi dau seama c\u0103 pierd cele mai frumoase momente din acel an. Deci 80% din cei care ajung pe litoral se ceart\u0103 \u00een familie \u00een primele dou\u0103 zile”, spune Murad.<\/p>\n

\u00cen timpul liber omul de afaceri face sport, c\u0103l\u0103tore\u015fte, cite\u015fte istorie \u015fi politic\u0103 \u015fi iese cu prietenii. \u00cen rest, Murad spune c\u0103 \u00eentre un investitor cu mii de camere de hotel \u015fi un director de companie bine pl\u0103tit nu e mare diferen\u0163\u0103, ca nivel de trai. Ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 foarte foarte bine, spune Murad, unui rom\u00e2n \u00eei trebuie cel mult 10.000 de euro pe lun\u0103. \u015ei cu 5.000 de euro pe lun\u0103 tr\u0103ie\u015fti confortabil \u015fi nu ai nevoie de nimic. “Spunea cineva o vorb\u0103, c\u0103 banii pe care \u00eei ai \u00een via\u0163\u0103 sunt \u0103ia pe care i-ai cheltuit, nu aceia pe care i-ai str\u00e2ns \u015fi pe care e posibil s\u0103 nu-i mai po\u0163i folosi, pentru c\u0103 poate \u00eentr-o secund\u0103 nu mai e\u015fti. Eu am hot\u0103r\u00e2t ca toate valorile materiale s\u0103 le pun sub mine, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n eu. \u015ei s\u0103 p\u0103strez ce am. A\u015fa am fost c\u00e2nd eram student \u015fi a\u015fa sunt \u015fi acum”, a spus omul de afaceri. Murad nu crede c\u0103 banul trebuie s\u0103 devin\u0103 o \u0163int\u0103 \u00een via\u0163a unui om, pentru c\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 banul e mai puternic dec\u00e2t el, iar acel om este o persoan\u0103 slab\u0103. “Nu vreau s\u0103 ajung la 70 de ani ca s\u0103-mi permit s\u0103 m\u0103 relaxez \u015fi s\u0103 m\u0103 distrez. Cred c\u0103 \u00een fiecare zi m\u0103 distrez, \u00een fiecare zi simt fericirea, iar peste 20 de ani dac\u0103 voi face afaceri, le voi face doar pentru mine \u015fi sper ca rom\u00e2nii s\u0103 fie c\u00e2t mai ferici\u0163i, iar eu s\u0103 fiu una dintre persoanele care au participat la fericirea acestor oameni.”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mohammad Murad a venit \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1982 din Liban ca s\u0103 studieze medicina \u015fi a ajuns dup\u0103 30 de ani s\u0103 fie unul dintre cei mai mari hotelieri din \u0163ar\u0103, s\u0103 construiasc\u0103 \u015fi s\u0103 v\u00e2nd\u0103 peste 2.000 de apartamente, s\u0103 dezvolte un lan\u0163 de fast-food-uri \u015fi s\u0103 de\u0163in\u0103 o fabric\u0103 de pateuri. Cu toate acestea, medicul neurolog Mohammad Murad vorbe\u015fte mai pu\u0163in despre bani \u015fi mai mult despre fericire, mil\u0103 \u015fi dragoste.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[81,401,7217,14044],"class_list":["post-81070","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-afaceri","tag-antreprenoriat","tag-management","tag-mohammad-murad"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81070","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=81070"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81070\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":94111,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/81070\/revisions\/94111"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=81070"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=81070"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=81070"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}