![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5850\/10756171\/2\/caseta.jpg?height=450&width=600\")
<\/p>\n\nFIE C\u0102 MERGI LA LAS VEGAS, \u00ceN TOKIO, la Paris sau Bucure\u015fti, nu trebuie s\u0103 cau\u0163i mult ca s\u0103 g\u0103se\u015fti bluze, rochii \u015fi pantofi pe a c\u0103ror etichet\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u201emade in Romania\u201e. Unele sunt desenate \u00een comuna P\u0103ule\u015fti, jude\u0163ul Prahova, altele sunt croite \u015fi cusute la Caracal sau la Foc\u015fani. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi haine care sunt realizate 100% \u00een Rom\u00e2nia, de la desen la croial\u0103 \u015fi cus\u0103tur\u0103. Singurul care nu este \u201emade in Romania” este brandul.<\/p>\n
\nO m\u00e2n\u0103 de designeri din P\u0103ule\u015fti, jude\u0163ul Prahova, o comun\u0103 aflat\u0103 la zece kilometri de Ploie\u015fti, creioneaz\u0103 modele de rochii \u015fi bluze H&M care, dup\u0103 ce sunt aprobate de achizitorii gigantului suedez, prind contur \u015fi apoi ajung pe umera\u015fele magazinelor. \u201eO dat\u0103 la dou\u0103-trei luni realiz\u0103m o colec\u0163ie pentru H&M, mergem \u015fi o prezent\u0103m \u00een Suedia, iar achizitorii lor aleg anumite modele. Acestea devin comenzi pentru noi\u201e, spune Gabriela Gherghina, head-designer pentru compania Ottorose Rom. Numele Ottorose Rom a ap\u0103rut pentru prima dat\u0103 \u00een prim-plan \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva zile, c\u00e2nd retailerul H&M a f\u0103cut public\u0103 lista furnizorilor locali. Pe aceast\u0103 list\u0103 ap\u0103reau nou\u0103 furnizori \u015fi 20 de fabrici \u00een care gigantul suedez realiza haine, iar cel mai des \u00eent\u00e2lnit pe aceast\u0103 list\u0103 este numele Ottorose Rom, care lucreaz\u0103 at\u00e2t \u00een fabrica proprie, c\u00e2t \u015fi \u00een alte cinci unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie pe care le subcontracteaz\u0103. Pentru c\u0103 nu face fa\u0163\u0103 comenzilor \u00een micu\u0163a fabric\u0103 proprie, care num\u0103r\u0103 \u00een total 25 de angaja\u0163i.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nNumele fabricilor locale cu care lucreaz\u0103 retailerii interna\u0163ionali a fost, mult timp, unul dintre cele mai bine p\u0103strate secrete. De\u015fi pe etichetele fustelor, bluzelor sau rochiilor Zara, H&M sau C&A apare \u201emade in Romania\u201e, nu apare \u00eens\u0103 nicio adres\u0103. H&M a fost primul care a \u201edesecretizat\u201e lista ce cuprinde 20 de fabrici rom\u00e2ne\u015fti, cu afaceri de circa 100 de milioane de euro \u015fi cu un total de 7.000 de angaja\u0163i. Datele dezv\u0103luie faptul c\u0103 Rom\u00e2nia este, al\u0103turi de Bulgaria \u015fi Turcia, unul dintre principalii furnizori la nivel european. Cei mai mul\u0163i sunt \u00eens\u0103 din Asia, din state precum China sau Bangladesh, unde to\u0163i retailerii au ales s\u0103 produc\u0103 pentru costurile mai mici cu for\u0163a de munc\u0103.<\/p>\n
\nProduc\u0103torii \u015fi retailerii refuz\u0103 s\u0103 dea date oficiale despre pre\u0163ul articolelor, \u00eens\u0103, potrivit informa\u0163iilor Business Magazin furnizate de juc\u0103torii din pia\u0163\u0103, pre\u0163ul poate ajunge \u00een magazine chiar de zece ori mai mare dec\u00e2t cel cu care un produs pleac\u0103 pe poarta fabricii. \u201e\u00cen Rom\u00e2nia sunt confec\u0163ionate multe din hainele comercializate de H&M. Vorbim, de exemplu, despre costume, jachete sau blazere”, spun reprezentan\u0163ii gigantului suedez. Ei precizeaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia este recunoscut\u0103 pentru expertiza pe care o are \u00een ceea ce prive\u015fte realizarea produselor, motiv pentru care compania a dezvoltat parteneriate cu produc\u0103tori locali cu mult \u00eenainte de intrarea sa pe pia\u0163a local\u0103 acum doi ani. \u201eColaborarea cu furnizorii din Rom\u00e2nia are o tradi\u0163ie de peste 20 de ani.\u201e Potrivit datelor f\u0103cute publice de compania suedez\u0103, cele mai multe fabrici sunt amplasate \u00een zona Moldovei, \u00eens\u0103 exist\u0103 \u015fi c\u00e2teva excep\u0163ii, printre care se num\u0103r\u0103 \u015fi Ottorose Rom.<\/p>\n
\nABSOLVENT\u0102 A FACULT\u0102\u0162II DE ARTE DECORATIVE \u015eI DESIGN DIN BUCURE\u015eTI, Gabriela Gherghina spune c\u0103 biroul de design Ottorose Rom de la P\u0103ule\u015fti s-a axat pe realizarea unor produse mai speciale, \u201ede aceea primim pentru fiecare model comenzi de 20.000 p\u00e2n\u0103 la 150.000 de buc\u0103\u0163i”. Rom\u00e2nia este prin tradi\u0163ie o pia\u0163\u0103 de lohn, \u00een care marii retaileri interna\u0163ionali – fie companii mass-market (H&M, Zara sau C&A), fie de lux (Gucci, Dolce & Gabbana) – realizeaz\u0103 hainele care apoi ajung \u00een magazinele din toate col\u0163urile lumii. Modelul de business \u00een acest caz presupune c\u0103 fabrica prime\u015fte de la retailer modelul \u015fi doar \u00eel execut\u0103 – croie\u015fte dup\u0103 un tipar deja existent \u015fi apoi coase. \u00cen cazul Ottorose \u00eens\u0103, procesul se schimb\u0103 \u015fi hainele practic iau na\u015ftere la P\u0103ule\u015fti.<\/p>\n
<\/p>\n
\nDup\u0103 ce au trecut de nivelul de concept, schi\u0163ele devin tipare \u015fi apar pe mesele de croit ale fabricilor. De acolo pleac\u0103 mai departe c\u0103tre ma\u015finile de cusut.<\/p>\n
\nLA 60 DE KILOMETRI DE CRAIOVA, \u00eentr-un ora\u015f de c\u00e2mpie cu circa 30.000 de locuitori, circa 1.300 de persoane lucreaz\u0103 pentru ca zilnic 12-15.000 de haine H&M, Zara \u015fi C&A s\u0103 ias\u0103 din ma\u015finile de cusut. Fabrica Romani\u0163a din Caracal lucreaz\u0103 de opt ani pentru cei trei gigan\u0163i din lumea modei \u015fi ar avea nevoie de \u00eenc\u0103 300 de angaja\u0163i pentru a face fa\u0163\u0103 comenzilor. \u201eCirca 50% din produc\u0163ie merge c\u0103tre H&M, restul c\u0103tre Zara \u015fi C&A. Realiz\u0103m \u00eembr\u0103c\u0103minte pentru femei \u015fi tineret \u015fi tot ce producem ia drumul exportului\u201e, spune Iuliana Dinoiu Tihon, directorul fabricii \u015fi unul dintre ac\u0163ionari.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia a fost mul\u0163i ani una dintre principalele destina\u0163ii de produc\u0163ie ale retailerilor vest-europeni. Principalul avantaj al pie\u0163ei locale era for\u0163a de munc\u0103 ieftin\u0103 comparativ cu orice alt\u0103 \u0163ar\u0103 european\u0103. \u00cen ultimii ani Rom\u00e2nia a pierdut o parte din comenzi din cauza pie\u0163ei asiatice, care s-a f\u0103cut remarcat\u0103 prin costuri chiar mai mici cu for\u0163a de munc\u0103. Cu toate acestea, apropierea geografic\u0103 de pie\u0163ele vestice face ca Rom\u00e2nia s\u0103 fie \u00een continuare o destina\u0163ie atr\u0103g\u0103toare pentru retaileri, \u00een special europeni. A\u015fa c\u0103 suntem singurul stat din Europa care se num\u0103r\u0103 \u00een top zece furnizori ai retailerului C&A, al\u0103turi de China, Bangladesh sau Pakistan. Olandezii produc anual \u00een sistem lohn circa opt milioane de articole de \u00eembr\u0103c\u0103minte, pe care ulterior le v\u00e2nd \u00een toate \u0163\u0103rile din Europa.<\/p>\n
\nTot opt milioane de haine \u015fi pantofi ai grupului spaniol Inditex sunt realiza\u0163i pe pia\u0163a local\u0103. Proprietarul brandurilor Zara, Bershka \u015fi Pull & Bear realizeaz\u0103 anual \u00een sistem de lohn \u00een Rom\u00e2nia 1% din totalul produc\u0163iei de la nivel mondial. \u201eInditex are o baz\u0103 stabil\u0103 de furnizori \u00een Rom\u00e2nia. Avem o rela\u0163ie de lung\u0103 durat\u0103 cu circa 80 de produc\u0103tori care ne ofer\u0103 o larg\u0103 varietate de haine \u015fi pantofi. Produc\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia reprezint\u0103 aproximativ 1% din tot ce vinde Inditex\u201e, spuneau acum c\u00e2teva luni reprezentan\u0163ii grupului spaniol. Inditex, un business de circa 16 miliarde de euro anul trecut, de\u0163ine \u00een continuare fabrici proprii, \u00eens\u0103 cei mai mul\u0163i parteneri realizeaz\u0103 haine sub brandurile Zara, Bershka sau Pull & Bear \u00een sistem de lohn pentru compania spaniol\u0103. Una dintre unit\u0103\u0163ile proprii de produc\u0163ie ale lan\u0163ului se afl\u0103 la doar c\u00e2\u0163iva pa\u015fi de sediul central al grupului, \u00een Arteixo, un sat de circa 25.000 de locuitori, aflat la circa zece kilometri de La Coru\u00f1na, \u00een nord-vestul Spaniei.
\nDe aici, din acest sat aruncat parc\u0103 la marginea Europei, la doar c\u00e2\u0163iva kilometri de Oceanul Atlantic, sunt controlate cele aproape 6.000 de magazine, cei peste 100.000 de angaja\u0163i \u015fi v\u00e2nz\u0103rile de miliarde de euro.<\/p>\n
\nPENTRU A COORDONA \u00ceNTREAGA RE\u0162EA CARE \u015eI-A EXTINS TENTACULELE \u00ceN PESTE 80 DE \u0162\u0102RI, \u00ceN CADRUL INDITEX MODA MERGE M\u00c2N\u0102 \u00ceN M\u00c2N\u0102 CU INFORMATICA. Grupul a fost adesea caracterizat ca un adev\u0103rat turn de control, care \u015ftie \u00een fiecare moment starea stocurilor \u015fi a v\u00e2nz\u0103rilor sale \u00een oricare dintre magazinele grupului. Mai mult, orice comand\u0103 ajunge \u00een orice col\u0163 al lumii – fie SUA sau China – unde este prezent grupul \u00een cel mult dou\u0103 zile. \u00centregul proces – din momentul \u00een care hainele cap\u0103t\u0103 contur pe h\u00e2rtie \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care ajung pe rafturile magazinelor – are precizia unui ceas elve\u0163ian pentru c\u0103 fiecare element al acestui lan\u0163 este de\u0163inut sau controlat de Inditex, de la fabrici la companiile de transport \u015fi distribu\u0163ie. De\u015fi mecanismul este \u00een Spania (Inditex), Suedia (H&M) sau Olanda (C&A) – unde se afl\u0103 sediile acestor companii – c\u00e2teva roti\u0163e sunt \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, roti\u0163e f\u0103r\u0103 de care aceste ceasuri nu ar putea func\u0163iona.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Peste 100 de companii cu c\u00e2teva zeci de mii de angaja\u0163i lucreaz\u0103 zilnic pentru ca din foarfecele \u015fi ma\u015finile lor de cusut s\u0103 ias\u0103 zeci, chiar sute de mii de rochii, fuste \u015fi pantofi Zara, H&M \u015fi C&A, haine \u201emade in Romania”. Apoi acestea iau drumul exportului \u015fi apar pe rafturile \u015fi pe umera\u015fele magazinelor din \u00eentreaga lume. Gigan\u0163ii interna\u0163ionali produc local haine pe care apoi le v\u00e2nd cu p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate de miliard de euro. Care sunt fabricile care pun rom\u00e2nia pe harta interna\u0163ional\u0103 a modei?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7228],"tags":[192,5252,8505,11567,8199,6481,98,9984],"class_list":["post-80997","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-industrie","tag-angajati","tag-ca","tag-comenzi","tag-hm","tag-haine","tag-moda","tag-romania","tag-zara"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/80997","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=80997"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/80997\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":94039,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/80997\/revisions\/94039"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=80997"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=80997"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=80997"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}