\nSuccesul Rom\u00e2niei \u00een procesul de recuperare a decalajului fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile europene avansate este incontestabil. \u00cen doar opt ani, \u00een perioada 2000 – 2008 economia Rom\u00e2niei s-a catapultat de la o pondere de 23% din PIB-ul pe cap de locuitor al vechilor state membre ale UE la 42%. Cu toate acestea, procesul de convergen\u0163\u0103 a luat o pauz\u0103 odat\u0103 cu apari\u0163ia crizei. \u015ei fiindc\u0103 Rom\u00e2nia mai are mult p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 din urm\u0103 \u0163\u0103rile din Europa Occidental\u0103, se pune urm\u0103toarea \u00eentrebare arz\u0103toare: cum poate ajunge la acel nivel? Mai func\u0163ioneaz\u0103 \u00eenc\u0103 motorul cre\u015fterii \u015fi oare acesta este cel potrivit pentru viitor?<\/p>\n
\nMotorul cre\u015fterii Rom\u00e2niei a fost alimentat de un sector industrial puternic \u015fi de intr\u0103ri de investi\u0163ii str\u0103ine directe semnificative, care au adus tehnologie \u00een \u0163ar\u0103. Acest import de productivitate a facilitat dezvoltarea industriilor orientate spre export. Povestea de succes a m\u0103rcii Dacia este un exemplu bun pentru ceea ce Banca Mondial\u0103 nume\u015fte \u201emecanismul de convergen\u0163\u0103\u201c european: cooperarea \u00een domeniul tehnologiei de \u00eenalt\u0103 performan\u0163\u0103 \u00eentre noile \u015fi vechile state membre ale UE duce la excelen\u0163\u0103 \u00een industria din Europa Central\u0103 \u015fi de Est.<\/p>\n
\nVestea bun\u0103 este c\u0103 acest motor de cre\u015ftere func\u0163ioneaz\u0103 \u00een continuare, chiar \u015fi pe timp de criz\u0103. Produc\u0163ia industrial\u0103 a Rom\u00e2niei s-a redresat rapid, spre deosebire de cea din Europa de Sud. Pornind de la o valoare de 100 \u00een 2005, produc\u0163ia industrial\u0103 a Rom\u00e2niei a crescut la 130 \u00een 2011, \u00een timp ce acest indicator a sc\u0103zut la 88 pentru Italia. Efectul crizei asupra investi\u0163iilor str\u0103ine directe \u015fi exporturilor este vizibil cu ochiul liber, \u00eens\u0103 o parte din acesta a trecut deja.<\/p>\n
\nVestea proast\u0103 este c\u0103 vechiul model de cre\u015ftere nu va fi suficient pentru a mai reduce din decalaj \u00een deceniul urm\u0103tor. Dincolo de faptul c\u0103 \u00een Ro\u00adm\u00e2\u00adnia exist\u0103 \u00eenc\u0103 prea mul\u0163i oameni care lucreaz\u0103 \u00een agricultur\u0103, obstacolul din calea unei cre\u015fteri bazate mai mult pe inova\u0163ie este num\u0103rul prea mic de angaja\u0163i din sectoarele de produc\u0163ie bazate pe tehnologie de \u00eenalt\u0103 performan\u0163\u0103. Doar 6% din angaja\u0163i lucreaz\u0103 \u00een sectoare de \u00eenalt\u0103 performan\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2\u00adnia, \u00een condi\u0163iile \u00een care aceast\u0103 propor\u0163ie este dubl\u0103 \u00een Republica Ceh\u0103. Mai mult, unii critici spun c\u0103 povestea Dacia nu este legat\u0103 de excelen\u0163a tehnologic\u0103, ci de costurile reduse ale for\u0163ei de munc\u0103.<\/p>\n
\nTotu\u015fi \u00eenainte de a critica totul f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt, a\u015f vrea s\u0103 clarific c\u00e2teva aspecte \u015fi s\u0103 propun o solu\u0163ie de a atinge \u201eConvergen\u0163a 2.0\u201c.<\/p>\n
\nDa, Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 cu costuri reduse. Costurile orare cu for\u0163a de mun\u00adc\u0103 ajung la 15% din media zonei euro, \u00eens\u0103 productivitatea muncii este relativ mare, de 38% din media zonei euro.<\/p>\n
\n Cu toate acestea, pe m\u0103sur\u0103 ce costul for\u0163ei de munc\u0103 va cre\u015fte, acest avantaj \u00ee\u015fi va pierde din importan\u0163\u0103. Aceasta ar trebui s\u0103 fie \u015fansa de a avansa de la statutul de \u0163ar\u0103 cu costuri reduse \u015fi de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i competitivitatea care nu se bazeaz\u0103 pe pre\u0163.<\/p>\n
\nForumul Economic Mondial a fost pionier \u00een analiza modului de evaluare a competitivit\u0103\u0163ii globale \u015fi a realizat un indice \u00een care Rom\u00e2nia ocup\u0103 locul 78 din 144 de \u0163\u0103ri. Oare c\u0103rui motiv se datoreaz\u0103 aceast\u0103 performan\u0163\u0103 mediocr\u0103, care situeaz\u0103 Rom\u00e2nia \u00eentre Georgia \u015fi Botswana? Competitivitatea Rom\u00e2niei are de suferit din cauza lipsei inova\u0163iei, infrastructurii slabe \u015fi institu\u0163iilor prost administrate. Mul\u0163i rom\u00e2ni vor spune c\u0103 toate acestea sunt arhi-cunoscute. Prin urmare, n-am s\u0103 mai insist \u015fi asupra faptului c\u0103 Rom\u00e2nia a r\u0103mas tot cu doar 200 km de autostrad\u0103 sau asupra deficien\u0163elor de guvernare.<\/p>\n
\nA\u015f prefera s\u0103 revin la inova\u0163ie deoarece cred c\u0103 aceasta este direc\u0163ia \u00een care Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 se concentreze. Rom\u00e2nia s-a descurcat foarte bine la importul \u015fi implementarea tehnologiei. \u00cens\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce avanseaz\u0103, \u0163ara se va apropia de frontiera tehnologic\u0103. Mai mult, va ajunge la un punct \u00een care nu va mai fi posibil s\u0103 imite succesul altor \u0163\u0103ri. \u00cen schimb crearea de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi inova\u0163ie \u201efabricate \u00een Rom\u00e2nia\u201c trebuie s\u0103 devin\u0103 noul motor de cre\u015ftere.<\/p>\n
\nEste oare Rom\u00e2nia preg\u0103tit\u0103 pentru a\u015fa ceva? \u00cenc\u0103 nu. Comisia European\u0103 propune \u00een cadrul \u201eStrategiei 2020\u201c cre\u015fterea fondurilor alocate pentru cercetare \u015fi dezvoltare \u015fi majorarea num\u0103rului tinerilor care urmeaz\u0103 studii universitare. Rom\u00e2nia cheltuie\u015fte doar 0,48% din PIB pentru cercetare \u015fi dezvoltare, \u00eens\u0103 obiectivul stabilit este de 2% (\u015fi chiar de 3% pentru \u0163\u0103rile avansate din UE). Fiecare leu cheltuit \u00een acest domeniu conteaz\u0103!<\/p>\n
\nBine\u00een\u0163eles, se poate pretinde foarte u\u015for c\u0103 tr\u0103im \u00een vremuri de austeritate fiscal\u0103 \u015fi c\u0103 pur si simplu nu sunt destui bani. Totu\u015fi, se pot lua multe m\u0103suri cu costuri reduse pentru a eficientiza pie\u0163ele \u015fi a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i cooperarea dintre institu\u0163iile de cercetare \u015fi companii. \u0162intim spre o societate deschis\u0103, unde inova\u0163iile locale \u00eenlocuiesc tehnologia importat\u0103. Vechile competen\u0163e, devenite \u00eenvechite, trebuie \u00eenlocuite cu altele noi. Dac\u0103 Rom\u00e2nia vrea s\u0103 intre \u00een liga \u0163\u0103rilor cu tehnologie de \u00eenalt\u0103 performan\u0163\u0103 , se va confrunta cu fluctua\u0163ii mari la nivelul companiilor \u015fi locurilor de munc\u0103, \u00eentruc\u00e2t angaja\u0163ii \u015fi capitalul se vor transfera spre noile sectoare de viitor. Este vorba de ceea ce economistul austriac Schumpeter a denumit \u201edistrugere creativ\u0103\u201c. Aceasta este calea corect\u0103 spre care trebuie s\u0103 se \u00eendrepte Rom\u00e2nia \u015fi locuitorii s\u0103i.<\/p>\n