![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5850\/10711910\/2\/bif1912.jpg?height=488&width=650\")
<\/p>\n\nAdev\u0103ratul boom a fost undeva prin anii \u201960, c\u00e2nd partidul comunist a luat decizia c\u0103 \u0163ara avea nevoie pe partea de cosmetic\u0103 de fabrica \u00abcea mai mare, cea mai puternic\u0103 din lume\u00bb\u201e, care s\u0103 intre \u00een competi\u0163ie cu marile concerne din vestul Europei, poveste\u015fte Mircea Turdean, directorul general al companiei Farmec din Cluj. El este unul dintre fiii lui Liviu Turdean, desemnat, \u00een anul 1968, s\u0103 construiasc\u0103 o fabric\u0103 de produse cosmetice de la zero. A condus-o apoi mai bine de 40 de ani, devenind astfel, potrivit spuselor fiului, cel mai longeviv director de companie din \u0163ar\u0103.<\/p>\n
\n\u00cenainte de \u201889, fabrica de produse cosmetice de la Cluj-Napoca avea peste 1.000 de angaja\u0163i \u015fi asigura 90 la sut\u0103 din tot ceea ce \u00eensemna necesarul pie\u0163ei de cosmetice pentru cei 22 de milioane de rom\u00e2ni, oferind \u00een jur de 600 de produse – de la creme de \u00eengrijire a pielii, spray-uri \u015fi p\u00e2n\u0103 la produse chimico-casnice pentru cur\u0103\u0163enia locuin\u0163ei. Cererea de produse cosmetice a rom\u00e2nilor era completat\u0103 \u00een acea perioad\u0103 de alte dou\u0103 fabrici, Miraj Bucure\u015fti \u015fi Nivea Bra\u015fov. Toate trei se ghidau dup\u0103 un plan centralizat de produc\u0163ie, potrivit Sofiei Irimia, inginer chimist la Farmec de 36 de ani \u015fi \u015fefa departamentului de cercetare al companiei. De concuren\u0163\u0103 nu putea fi vorba, fiecare dintre cele trei firme fiind specializat\u0103 pe un anumit domeniu: la Bra\u015fov se f\u0103cea past\u0103 de din\u0163i, la Bucure\u015fti, ap\u0103 de toalet\u0103, parfumuri \u015fi vopsele de p\u0103r, iar Farmec era singura companie care producea creme cosmetice \u015fi spray-uri.<\/p>\n
\n\u00cen anii \u201980, s-au impus restric\u0163ii prin care se interziceau importurile astfel \u00eenc\u00e2t \u0163ara s\u0103 \u00ee\u015fi pl\u0103teasc\u0103 datoria extern\u0103: \u201eA fost o perioad\u0103 de mari provoc\u0103ri pentru c\u0103 a trebuit s\u0103 reformul\u0103m toate produsele pe baz\u0103 de materii prime autohtone, s\u0103 asimil\u0103m ambalaje \u015fi linii de produc\u0163ie numai de fabrica\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103”, spune Irimie.<\/p>\n
\nChiar dac\u0103 g\u00e2ndirea de atunci era una \u201epopulist\u0103\u201e, au existat investi\u0163ii masive ale statului \u00een tehnologie \u015fi speciali\u015fti, fabrica ajung\u00e2nd astfel la performan\u0163\u0103, apreciaz\u0103 Turdean. Irimia a observat \u015fi ea c\u0103 dezvoltarea maxim\u0103 din perioada comunist\u0103 a fost \u00een perioada 1965-1978, c\u00e2nd s-a investit mult \u00een industria chimic\u0103 din Rom\u00e2nia: \u201eP\u00e2n\u0103 \u00een 1978-1980 a fost o epoc\u0103 de \u00eenflorire, aveam re\u0163ete care \u015fi azi sunt moderne \u015fi pe care abia acum le scot produc\u0103torii str\u0103ini”, sus\u0163ine ea, un exemplu fiind laptele demachiant Doina, prezent \u015fi azi pe pia\u0163\u0103 \u00een formula ini\u0163ial\u0103.<\/p>\n
\n<\/p>\n
\nTURDEAN \u00ce\u015eI AMINTE\u015eTE C\u0102 PRIORIT\u0102\u0162ILE PREDECESORULUI LUI ERAU DEZVOLTAREA \u015eI CONCEPEREA DE NOI PRODUSE: \u201ePrintre primele idei ale tat\u0103lui meu a fost s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu doamna prof. dr. Ana Aslan – o specialist\u0103 foarte la mod\u0103 \u00een acea perioad\u0103 – care se concentrase pe o disciplin\u0103 nou\u0103, geriatria\u201e. \u00cent\u00e2lnirea cu profesorul a dus la conceperea gamei de produse Gerovital \u015fi a revolu\u0163ionat industria cosmetic\u0103 din \u00eentreaga lume: \u201eRom\u00e2nia a inventat zborul, a inventat stiloul, a inventat \u015fi anti-age-ing-ul, iar acest concept ne-a ajutat \u015fi atunci, dar \u015fi acum\u201e. \u00cen 1967, la fabric\u0103 a \u00eenceput produc\u0163ia cremelor Gerovital dup\u0103 \u00eencredin\u0163area drepturilor de produc\u0163ie de c\u0103tre prof. dr. Aslan.<\/p>\n
\nUN PUNCT DE R\u0102SCRUCE PENTRU FARMEC A VENIT ODAT\u0102 CU REVOLU\u0162IA: din singura companie produc\u0103toare de astfel de produse, s-a transformat \u00een competitor pentru multina\u0163ionalele care intrau atunci pe pia\u0163\u0103: \u201eAm intrat \u00een competi\u0163ie \u015fi am \u015ftiut c\u0103 dac\u0103 nu mergem pe cercetare \u015fi inovare, ci pe copiere, nu avem nicio \u015fans\u0103\u201e. Prin cercetarea de pia\u0163\u0103, noi produse \u015fi noi ambalaje, compania f\u0103cut fa\u0163\u0103 trecerii la sistemul capitalist: \u201eCei care au f\u0103cut acest lucru nu doar au rezistat, dar s-au \u015fi \u00eent\u0103rit, \u00een timp ce al\u0163ii au murit\u201e. \u00cen 1995, Farmec s-a privatizat cu capital 100% rom\u00e2nesc prin metoda MEBO: \u201ePrimii ani dup\u0103 privatizare au fost extrem de dificili, au existat greut\u0103\u0163i \u00een asigurarea cu valut\u0103, aprovizionarea cu materii prime \u015fi ambalaje sau politica fiscal\u0103 descurajant\u0103\u201e. Totu\u015fi, datorit\u0103 investi\u0163iilor, a retehnologiz\u0103rii, a m\u0103ririi capacit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie \u015fi a extinderii companiei \u00een \u0163ar\u0103, Farmec a crescut constant cifra de afaceri, ajung\u00e2nd \u00een 2012 la peste 120 de milioane de lei. Au evoluat \u015fi exporturile, produsele companiei fiind v\u00e2ndute \u00een peste 40 de pie\u0163e din Europa, Africa, Asia, America de Nord \u015fi America de Sud.<\/p>\n
<\/p>\n
\n\u00cen prezent, fabrica este compus\u0103 din dou\u0103 sec\u0163ii de fabrica\u0163ie \u015fi un atelier de mase plastice, linii automate de produc\u0163ie pentru ambalare, dar \u015fi ma\u015fini \u015fi linii de fabricat ambalaje din mase plastice, potrivit Monic\u0103i Vu\u015fcan, directorul tehnic de produc\u0163ie al firmei. Pentru folosirea capacit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie la maximum, aici se produc \u015fi m\u0103rci private. Dac\u0103 la \u00eence-put era o fabric\u0103 unde lucrau 40 de angaja\u0163i care produce aproximativ 20 de produse, a ajuns acum la peste 600 de angaja\u0163i \u015fi un portofoliu de peste 400 de produse. Iar dintre acestea, cel mai bine v\u00e2ndute sunt produsele de cosmetic\u0103 din gama Gerovital, profitul adus de acestea ridic\u00e2ndu-se la circa 35% din totalul companiei.
\nPE L\u00c2NG\u0102 COSMETICE, Farmec vinde de mai bine de dou\u0103zeci de ani \u015fi produse de cur\u0103\u0163enie, din a c\u0103ror v\u00e2nzare se realizeaz\u0103 o cincime din profitul companiei. Dac\u0103 \u00een urm\u0103 cu zece ani, produsele se vindeau cel mai bine la export \u00een \u0163\u0103rile din Orientul Mijlociu, ast\u0103zi Europa de Est este pia\u0163a principal\u0103. Profitul din export ajunge astfel la un procent de peste 10%, \u201eo cifr\u0103 bun\u0103, dar de dep\u0103\u015fit\u201e, pe care Turdean dore\u015fte s\u0103 o aduc\u0103 \u00een urm\u0103torii cinci ani la 50%.
\nMateria prim\u0103 este adus\u0103 acum at\u00e2t din \u0163ar\u0103, c\u00e2t \u015fi din str\u0103in\u0103tate: \u201eCombinatele se \u00eenchid unul dup\u0103 altul \u015fi suntem nevoi\u0163i s\u0103 import\u0103m, c\u00e2nd se \u00eenchide o mare companie chimic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, suntem nevoi\u0163i s\u0103 cump\u0103r\u0103m acela\u015fi produs la un pre\u0163 de dou\u0103 ori mai mare din alt\u0103 parte\u201e. De forma\u0163ie inginer, Turdean este absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Tehnologie Chimic\u0103 din Cluj-Napoca \u015fi al unor cursuri \u00een cadrul Universit\u0103\u0163ii Open University Business School din Marea Britanie.
\n\u00cen companie lucreaz\u0103 al\u0163i trei membri ai familiei, Horea, cel\u0103lalt b\u0103iat al lui Liviu Turdean \u015fi so\u0163iile lor. Prezen\u0163a familiei Turdean \u00een componen\u0163\u0103 este justificat\u0103 de pachetul majoritar de ac\u0163iuni de\u0163inut de aceasta, de 35%, restul fiind \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00eentre ceilal\u0163i 600 de ac\u0163ionari.<\/p>\n
\nDac\u0103 directorul general s-a pensionat la 74 de ani, dup\u0103 o carier\u0103 de mai mult de 40 de ani, fiul lui a intrat \u00een companie c\u00e2nd \u00eenc\u0103 erau angaja\u0163i de pe vremea lui, iar unul dintre obiectivele sale a fost \u00eentinerirea lotului p\u00e2n\u0103 la o medie de v\u00e2rst\u0103 de 35 de ani: \u201eAvem circa 30 de studen\u0163i chimi\u015fti care \u00ee\u015fi fac doctoratele aici, avem \u015fi economi\u015fti specializa\u0163i de la \u015etiin\u0163e Economice, circa 50 de elevi de la un liceu de specialitate care fac practic\u0103 aici \u015fi uneori, dup\u0103 ce termin\u0103 liceul, se angajeaz\u0103 aici”.<\/p>\n
\nCRIZA ECONOMIC\u0102 DIN ROM\u00c2NIA A ADUS CRE\u015eTERI ALE AFACERII, dup\u0103 ce clien\u0163ii care preferau produsele mai scumpe s-au orientat c\u0103tre cele rom\u00e2ne\u015fti. Strategia de management include dezvoltarea de noi produse care s\u0103 ating\u0103 c\u00e2t mai multe segmente de v\u00e2rst\u0103, investi\u0163ii \u00een tehnologizare – care au ajuns \u00een 2012 la 600.000 de euro, \u201emai pu\u0163in dec\u00e2t sumele investite la \u00eenceputurile fabricii\u201e – dar \u015fi \u00een promovare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Strategiile folosite de companii \u00een urm\u0103 cu zece ani nu sunt valabile ast\u0103zi, iar cele folosite \u00een prezent nu vor mai fi acelea\u015fi peste un deceniu, fie c\u0103 este vorba de gama de produse sau de modalit\u0103\u0163ile de promovare \u015fi marketing. Cum a reu\u015fit \u00een aceste condi\u0163ii s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 o companie rom\u00e2neasc\u0103 fondat\u0103 \u00een urm\u0103 cu peste 50 de ani? <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7228],"tags":[8866,272,5622,9910,259,12017],"class_list":["post-80453","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-industrie","tag-cercetare","tag-companie","tag-cosmetice","tag-farmec","tag-productie","tag-supravietuire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/80453","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=80453"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/80453\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":93569,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/80453\/revisions\/93569"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=80453"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=80453"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=80453"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}