![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10687704\/3\/grafic-1.jpg?width=690&height=518\")
<\/p>\nCu trei ani \u00een urm\u0103, cel mai mare grup de utilit\u0103\u0163i din Germania, E.ON a investit 400 de milioane de euro pentru a construi o central\u0103 pe gaze nou-nou\u0163\u0103. La finalul acestei luni, centrala s-ar putea \u00eenchide pentru c\u0103 pierde foarte mul\u0163i bani. De ce? Economia european\u0103 slab\u0103 \u0163ine jos cererea de energie electric\u0103, c\u0103rbunele ieftin \u015fi obliga\u0163ia de a cump\u0103ra energia verde sap\u0103 la temelia centralelor pe gaze, potrivit Bloomberg.<\/p>\n
“P\u00e2n\u0103 \u00eenainte de \u00eenceperea crizei toat\u0103 lumea credea c\u0103 va cre\u015fte consumul de gaze datorit\u0103 investi\u0163iilor \u00een produc\u0163ia de energie. Situa\u0163ia s-a schimbat destul de drastic, iar acum suntem \u00een momentul \u00een care multe companii de utilit\u0103\u0163i \u00eenchid centrale pe gaze nu pentru c\u0103 sunt vechi, ci pentru c\u0103 nu genereaz\u0103 destui bani. La acestea se adaug\u0103 \u015fi eforturile pe care oricine le face pentru eficien\u0163a energetic\u0103”, explic\u0103 Eric Stab, pre\u015fedintele director general al GDF SUEZ Energy Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Pentru Rom\u00e2nia situa\u0163ia este cu at\u00e2t mai periculoas\u0103 pentru c\u0103 sistemul are nevoie de investi\u0163ii de circa 40 de miliarde de euro pentru a \u00eenlocui vechile termocentrale cu unit\u0103\u0163i noi. Problema este c\u0103 nimeni nu mai vrea s\u0103 investeasc\u0103, timp \u00een care ponderea energiei regenerabile cre\u015fte \u015fi deci nevoia de echilibrare a sistemului este tot mai acut\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
DOAR VERDELE SE POART\u0102<\/p>\n
“\u00cen afar\u0103 de sectorul energiilor regenerabile, nu \u00eencep alte proiecte. Este o situa\u0163ie la nivel european \u015fi o problem\u0103 de securitate energetic\u0103”, atrage aten\u0163ia Luca D’Agnese, CEO-ul Enel Rom\u00e2nia. \u00cen ultimii trei ani de zile Rom\u00e2nia a atras investi\u0163ii \u00een proiecte eoliene de peste 3 miliarde de euro, prin care s-au pus \u00een func\u0163iune 800 de turbine eoliene de aproape 2.000 de MW. Circa 80% din toate investi\u0163iile str\u0103ine realizate \u00een Rom\u00e2nia \u00een primele nou\u0103 luni ale anului trecut au venit din astfel de proiecte, boom-ul av\u00e2nd \u00een spate una dintre cele mai generoase scheme de sprijin din Europa. Numai anul acesta ar trebui s\u0103 intre \u00een conturile produc\u0103torilor de energie verde circa 550 de milioane de euro sub forma subven\u0163iilor. Deja efectele se v\u0103d prin dou\u0103 tendin\u0163e diametral opuse. Pe de o parte, schema de sprijin duce la cre\u015fterea facturilor suportate de consumatori, dar pe de alt\u0103 parte de anul acesta pre\u0163ul de tranzac\u0163ionare al energiei s-a redus vizibil. “Pre\u0163ul mediu de tranzac\u0163ionare pentru perioada 1 ianuarie-14 martie 2012 era de 60,9 euro pe MWh. Pentru aceea\u015fi perioad\u0103 de anul acesta pre\u0163ul era de 37,94 euro pe MWh”, arat\u0103 datele furnizate de reprezentan\u0163ii bursei de energie OPCOM. Totodat\u0103, datele furnizate de Transelectrica arat\u0103 c\u0103 \u00een ianuarie consumul de energie a sc\u0103zut cu 0,5%, dar \u00een februarie picajul a fost de peste 11%, nivel care aminte\u015fte de sc\u0103derile din 2009 cauzate de criza economic\u0103. \u00cen ianuarie-februarie, ponderea energiei eoliene ajunsese la 8% din total, energie care trebuie preluat\u0103 cu prioritate, indiferent de situa\u0163ia consumului.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10687704\/4\/grafic-2.jpg?width=790&height=593\")
<\/p>\n
JOCUL CU APA \u015eI C\u0102RBUNII
\nLa acest context mai trebuie ad\u0103ugate c\u00e2teva informa\u0163ii. Cu excep\u0163ia centralei pe gaze de la Brazi, controlat\u0103 de Petrom, echilibrarea sistemului este f\u0103cut\u0103 acum de termocentrale \u015fi de hidrocentrale. Ce \u00eenseamn\u0103 acest lucru? Costuri enorme pentru unit\u0103\u0163ile care merg pe c\u0103rbuni care trebuie s\u0103 porneasc\u0103 \u015fi s\u0103 se opreasc\u0103 dup\u0103 cum bate v\u00e2ntul, iar pentru Hidroelectrica \u00eenseamn\u0103 deversarea apelor din baraje pentru a face loc produc\u0163iei de energie regenerabil\u0103. \u00cen mod normal, ar fi trebuit s\u0103 existe unit\u0103\u0163i mici \u015fi flexibile de reglaj, dar nu mai are cine s\u0103 investeasc\u0103 \u00een ele dac\u0103 pre\u0163ul energiei scade \u015fi consumul este \u015fi el \u00een picaj. Exemplul nem\u0163ilor de la E.ON de la \u00eenceputul textului este elocvent. Aparent \u00eens\u0103, nici joaca cu termocentralele sau hidrocentralele nu mai este suficient\u0103. “\u00cen luna ianuarie a acestui an au fost 13 zile \u00een care, \u00een timpul orelor de gol de noapte, s-a dispus limitarea produc\u0163iei \u00een centralele eoliene dispecerizabile (de dimensiuni mari care intr\u0103 sub controlul dispecerului energetic – n. red.), f\u0103r\u0103 a se reduce \u00eens\u0103 sub valorile notificate (contractate). \u015ei \u00een februarie ne-am confruntat cu astfel de situa\u0163ii, \u00een 16 zile fiind necesare limit\u0103ri ale produc\u0163iei \u00een centralele eoliene dispecerizabile. Dintre acestea doar \u00een 2 zile (timp de 2 ore) a fost nevoie de reduceri sub valorile notificate (contractate)”, au explicat reprezentan\u0163ii Transelectrica.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10687704\/5\/grafic-3.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n
C\u00c2TEVA SOLU\u0162II
\nAstfel, r\u0103zboiul \u00eentre sectorul conven\u0163ional de producere a energiei, care acum duce \u00een spate echilibrarea sistemului cu costuri mari, \u015fi produc\u0163ia de energie verde, care este preluat\u0103 cu prioritate \u00een sistem, este pe fa\u0163\u0103. Ce este de f\u0103cut? Carmencita Constantin, directorul departamentului de strategii energetice \u015fi de mediu din cadrul Institutului pentru Studii \u015fi Proiect\u0103ri Energetice (ISPE), a spus recent c\u0103 o parte din sprijinul pus la dispozi\u0163ie de c\u0103tre statul rom\u00e2n pentru investitorii \u00een energia verde ar trebui s\u0103 fie redirec\u0163ionat\u0103 c\u0103tre investi\u0163ii \u00een re\u0163ele de transport \u015fi \u00een unit\u0103\u0163i flexibile, capabile s\u0103 echilibreze sistemul rapid, dac\u0103 tot se discut\u0103 acum despre reducerea acestei “subven\u0163ii” pentru energia regenerabil\u0103. \u015ei nu este singura. La r\u00e2ndul s\u0103u, Frank Hajdinjak, CEO-ul E.ON Rom\u00e2nia, spune c\u0103 este necesar\u0103 introducerea unei scheme de sprijin \u015fi pentru energia conven\u0163ional\u0103. “Sistemul energetic na\u0163ional va avea nevoie de investi\u0163ii majore at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte capacitatea de transport, c\u00e2t \u015fi \u00een privin\u0163a construc\u0163iei de capacit\u0103\u0163i de generare de electricitate cu rol de echilibrare a sistemului (termocentrale de \u00eenalt\u0103 eficien\u0163\u0103 pe gaz sau c\u0103rbune ori hidrocentrale de acumulare prin pompare). Aceste investi\u0163ii nu vor putea fi sus\u0163inute exclusiv de c\u0103tre companiile de stat. Cel pu\u0163in nu \u00een condi\u0163iile financiare \u015fi de performan\u0163\u0103 actuale ale companiilor energetice de stat. Prin urmare, este necesar\u0103 adoptarea unui cadru legislativ \u015fi fiscal atractiv pentru investitori, care s\u0103 ofere stabilitatea necesar\u0103 recuper\u0103rii investi\u0163iilor”, declar\u0103 Vasile Iuga, country managing partner al PwC Rom\u00e2nia. O alt\u0103 idee ar fi realizarea unei pie\u0163e de capacit\u0103\u0163i. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 realizarea unor proiecte, mai ales pe gaze, care s\u0103 intre rapid \u00een func\u0163iune atunci c\u00e2nd sistemul o cere \u015fi la fel s\u0103 ias\u0103 din func\u0163iune la cerin\u0163 ele dispecerului energetic. Practic s\u0103 lucreze numai c\u00e2nd sistemul o cere, dar s\u0103 fie recompensate pentru timpul \u00een care nu func\u0163ioneaz\u0103, altfel nimeni nu va investi \u00een ele.<\/p>\n
<\/p>\n
ENERGIA NUCLEAR\u0102, \u00ceNC\u0102 O SPECIE PE CALE DE DISPARI\u0162IE
\nCert este \u00eens\u0103 c\u0103 dezvoltarea pe segmentul eolian nu mai poate continua mult\u0103 vreme \u00een condi\u0163ii de securitate energetic\u0103 dac\u0103 nu vor fi demarate investi\u0163ii capabile s\u0103 echilibreze sistemul.<\/p>\n
Acesta nu este \u00eens\u0103 singurul r\u0103zboi din domeniul energetic. \u00cen timp ce Rom\u00e2nia s-a umplut de turbine eoliene, pe orizontal\u0103, \u00een absen\u0163a unei strategii corespunz\u0103toare, efectele sunt infime. Nu s-au construit fabrici de turbine cu mii de angaja\u0163i, dar \u00een acest timp industrii majore \u00een Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 se piard\u0103 pentru c\u0103 nimeni nu-\u015fi mai asum\u0103 riscul de a investi. Un caz concret este proiectul celor dou\u0103 reactoare noi de la Cernavod\u0103 \u00een valoare de 6,5 miliarde de euro. “Dac\u0103 acest proiect nu se mi\u015fc\u0103, Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 mai piard\u0103 o industrie, nuclearul”, aten\u0163ioneaz\u0103 Carmencita Constantin. \u00cen contextul \u00een care efectele dezastrului de la Fukushima \u015fi ale sc\u0103derii pre\u0163urilor la energie \u00eei \u0163in departe pe investitori, misiunea statului rom\u00e2n de a salva ce a mai r\u0103mas din acest sector, care acum asigur\u0103 20% din produc\u0163ia de energie a Rom\u00e2nia, este extrem de dificil\u0103.<\/p>\n
Paradoxal este c\u0103 \u00een timp ce toat\u0103 lumea vorbe\u015fte de sc\u0103derea pre\u0163urilor la energie datorit\u0103 p\u0103trunderii \u00een for\u0163\u0103 a energiei verzi, anul trecut factura medie la electricitate a crescut cu 7% \u00een cazul consumatorilor casnici, potrivit Enel, iar anul acesta cre\u015fterea este estimat\u0103 la 10%, aproape jum\u0103tate din acest nivel fiind reprezentat\u0103 de schema de sprijin pentru regenerabile. \u015ei chiar dac\u0103 marii consumatori, dar \u015fi afacerile de talie mic\u0103 vor sim\u0163i anul acesta un efect pozitiv, consumatorul casnic este \u00eenc\u0103 alimentat la un co\u015f de energie reglementat mai scump \u00een noile condi\u0163ii de pia\u0163\u0103. Spre compara\u0163ie – pentru factura la energie, bulgarii \u015fi-au d\u0103r\u00e2mat guvernul.<\/p>\n
DESPERE EFICIEN\u0162\u0102 \u015eI ALTE BASME
\n“Problema noastr\u0103 de baz\u0103 este c\u0103 de fapt aceast\u0103 liberalizare trebuia f\u0103cut\u0103 cu reducerea anumitor costuri, pe zona de transport, de distribu\u0163ie, de \u00eenmagazinare, astfel \u00eenc\u00e2t pre\u0163urile s\u0103 fie \u00eentr-o zon\u0103 rezonabil\u0103”, spune Dumitru Chis\u0103li\u0163\u0103, specialist \u00een domeniul energetic, fost director general al Romgaz.<\/p>\n
Semnalul de alarm\u0103 este puternic pentru c\u0103 de\u015fi poten\u0163ialul de economisire este uria\u015f, eficien\u0163a energetic\u0103 nu este un proces care se poate face peste noapte \u015fi mai important este un proces ale c\u0103rui costuri s-ar putea ridica la peste 6 miliarde de euro, bani necesari \u015fi pentru noi unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie care s\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103 pe cele vechi. Dar cine vine cu banii?<\/p>\n
“\u00cen prezent, Rom\u00e2nia are o intensitate energetic\u0103 mult peste media european\u0103 (consumul de energie per unitatea de PIB). Din studiile efectuate de PwC se estimeaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi poate reduce consumul energetic cu p\u00e2n\u0103 la 20% dac\u0103 \u00ee\u015fi eficientizeaz\u0103 produc\u0163ia, transportul \u015fi consumul de energie \u015fi c\u0103 poate sus\u0163ine un ritm de cre\u015ftere economic\u0103 de 4-6% men\u0163in\u00e2ndu-\u015fi actualul nivel de consum energetic”, explic\u0103 Vasile Iuga. Lupta dintre energia conven\u0163ional\u0103 \u015fi cea verde nu este \u00eens\u0103 singurul r\u0103zboi energetic prin care Rom\u00e2nia trece.<\/p>\n
GAZE \u00ceN LOC DE AP\u0102
\nLa finalul lunii trecute, peste 8.000 de persoane din mai multe jude\u0163e ale \u0163\u0103rii, \u00eentre care preo\u0163i, dar \u015fi oameni politici, au protestat, la B\u00e2rlad, fa\u0163\u0103 de explorarea \u015fi exploatarea gazelor de \u015fist \u00een Rom\u00e2nia, mitingul de protest \u00eencheindu-se cu un mar\u015f pe str\u0103zile municipiului. Americanii de la Chevron sunt pionieri \u00een ceea ce prive\u015fte acest domeniu \u00een Rom\u00e2nia \u015fi au \u00eenceput demersurile \u00een vederea explor\u0103rii gazelor de \u015fist \u00een 2010. \u00cen anul respectiv, Chevron a c\u00e2\u015ftigat trei blocuri de teren \u00een regiunea Dobrogea din sud-estul Rom\u00e2niei: Costine\u015fti, Vama Veche \u015fi Adamclisi, cu o suprafa\u0163\u0103 total\u0103 de aproximativ 2.700 km2. La finalul lunii martie 2012, acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare au fost publicate \u00een Monitorul Oficial, compania av\u00e2nd practic prin hot\u0103r\u00e2re de guvern dreptul de a \u00eencepe c\u0103utarea gazelor de \u015fist \u00een trei perimetre localizate la malul m\u0103rii. Dincolo de aceste acorduri petroliere, Chevron mai are \u00een concesiune un perimetru, EV-2 B\u00e2rlad, jude\u0163ul Vaslui, din februarie 2011. Aceast\u0103 concesiune are o suprafa\u0163\u0103 de 6.300 km2. Dac\u0103 lucr\u0103rile pe cele trei perimetre de la malul m\u0103rii nici m\u0103car nu au \u00eenceput, la B\u00e2rlad Chevron mai a\u015fteapt\u0103 dou\u0103 avize importante pentru a \u00eencepe lucr\u0103rile de foraj de explorare. Opozi\u0163ia oamenilor din B\u00e2rlad este justificat\u0103. Gazele de \u015fist sunt practic tot gaze obi\u015fnuite, blocate \u00een \u015fisturi argiloase \u015fi care sunt mai greu de exploatat fa\u0163\u0103 de gazele conven\u0163ionale. De aceea \u00een loc de forajul clasic vertical, pentru scoaterea la suprafa\u0163\u0103 a gazelor de \u015fist se folosesc mai multe metode care presupun forajul orizontal \u015fi fracturarea hidraulic\u0103. Pentru fiecare sond\u0103 f\u0103cut\u0103 cu aceast\u0103 procedur\u0103 se injecteaz\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, la ad\u00e2ncimi care pot ajunge la 4 kilometri, echivalentul a unui bazin olimpic de ap\u0103 cu nisip \u015fi o serie de compu\u015fi chimici pentru a str\u0103punge straturile geologice \u015fi a elibera gazele.<\/p>\n
Mai departe, toat\u0103 aceast\u0103 “solu\u0163ie” iese la suprafa\u0163\u0103 \u015fi este depozitat\u0103 pe o arie de dimensiunea a dou\u0103 terenuri de fotbal, urm\u00e2nd a fi tratat\u0103. Americanii de la Chevron sus\u0163in c\u0103 nimic din toate aceastea nu va avea un impact negativ asupra mediului \u015fi c\u0103 oamenii vor putea folosi \u00een continuare acele terenuri chiar \u015fi pentru agricultur\u0103. Presa interna\u0163ional\u0103 \u015fi documentarele f\u0103cute pe aceast\u0103 tem\u0103 arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 exploatarea gazelor de \u015fist poate duce la formarea unor cutremure, gaze ie\u015find pe robinetele de unde trebuia s\u0103 curg\u0103 ap\u0103, contaminarea apelor sau probleme de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n
<\/p>\n
DE \u015eIST SAU RUSESC?
\nPe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, din Rom\u00e2nia au plecat anul trecut 1,3 miliarde de dolari pentru importul de gaze ruse\u015fti, bani care prin doi intermediari agrea\u0163i de Gazprom ajung \u00een buzunarele gigantului rus. “Securitatea energetic\u0103 este o problem\u0103 foarte important\u0103, iar dac\u0103 exist\u0103 resurse, fie c\u0103 este vorba de solar, v\u00e2nt, geotermal sau gaze de \u015fist, avem nevoie de ele”, spune Thomas Holst, country manager al Chevron Rom\u00e2nia Exploration and Production. Opinia este \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u015fi de Dumitru Chis\u0103li\u0163\u0103, fostul \u015fef al Romgaz. “Orice resurs\u0103 pe care o putem exploata este foarte bun\u0103, indiferent de felul cum se nume\u015fte. Problema este aceea a responsabiliz\u0103rii autorit\u0103\u0163ilor locale \u00eenc\u0103 din aceast\u0103 faz\u0103, de explorare. Aici v\u0103d singura problem\u0103 pentru c\u0103 trebuie s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la toate elementele. Este o problem\u0103 esen\u0163ial\u0103 legat\u0103 de negocieri. Cum se \u00eempart riscurile, cine acoper\u0103 costurile dup\u0103 ce exploatarea se va finaliza cu toate efectele de mediu pe care le implic\u0103 aceste opera\u0163iuni?”, se \u00eentreab\u0103 Chis\u0103li\u0163\u0103. Din p\u0103cate, viziunea pe termen lung nu a fost niciodat\u0103 un punct forte al statului rom\u00e2n, iar acest lucru se vede \u00eencep\u00e2nd de la toate procesele de privatizare p\u00e2n\u0103 la greutatea cu care se elaboreaz\u0103 o strategie energetic\u0103.<\/p>\n
REVOLU\u0162IA AMERICAN\u0102<\/p>\n
Problema este c\u0103 gazul de \u015fist, cu toate efectele de mediu pe care le presupune, a schimbat reguli \u00een economia global\u0103, iar efectele se v\u0103d \u015fi pe pia\u0163a local\u0103, primul dintre acestea fiind sc\u0103derea pre\u0163ului gazelor la nivel european.<\/p>\n
“Exploatarea gazelor de \u015fist va avea implica\u0163ii majore asupra pie\u0163ei mondiale a gazelor naturale. Observ\u0103m deja c\u0103 \u00een Statele Unite gazele \u015fi petrolul de \u015fist au generat o adev\u0103rat\u0103 revolu\u0163ie energetic\u0103, \u0163ara revenind \u00een postura de cel mai mare produc\u0103tor de gaze naturale din lume \u015fi, probabil, urm\u00e2nd s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 la un moment dat Arabia Saudit\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte produc\u0163ia de \u0163i\u0163ei. De asemenea, pre\u0163urile gazelor naturale au sc\u0103zut foarte mult pe pia\u0163a american\u0103, fapt ce a revitalizat industrii precum siderurgia \u015fi produc\u0163ia chimic\u0103, ce erau \u00een trecut considerate prea energofage \u015fi costisitoare pentru a mai fi p\u0103strate \u00eentr-o economie dezvoltat\u0103 ca a Statelor Unite, cu costuri salariale ridicate”, explic\u0103 Vasile Iuga.<\/p>\n
Opinia lui Iuga este \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u015fi de reprezentan\u0163ii Azomure\u015f, companie care consum\u0103 anual cam 10% din toate gazele arse la nivel na\u0163ional. Mihai Ani\u0163ei, directorul general al Azomure\u015f, spunea recent c\u0103 dac\u0103 Europa va ezita prea mult asupra gazelor de \u015fist, America va veni aici \u015fi va \u00eenchide toat\u0103 industria chimic\u0103.<\/p>\n
\u00cen aceste condi\u0163ii, speciali\u015ftii din domeniu spun c\u0103 gazul de \u015fist este o carte pe care Rom\u00e2nia ar trebui m\u0103car s-o \u00eencerce, adic\u0103 s\u0103 treac\u0103 de faza de explorare, care se face prin metode conven\u0163ionale, pentru a vedea dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r exist\u0103 acel poten\u0163ial despre care se vorbe\u015fte.<\/p>\n
“Rom\u00e2nia are poten\u0163ial \u00een ceea ce prive\u015fte produc\u0163ia de gaze de \u015fist (resursele estimate pentru regiunea Rom\u00e2niei, Ungariei \u015fi Bulgariei dep\u0103\u015fesc 500 de miliarde de metri cubi), \u00eens\u0103 pentru a materializa acest poten\u0163ial, are nevoie, pe de o parte, de deblocarea din punct de vedere legislativ a exploat\u0103rii de gaze de \u015fist \u015fi, pe de alt\u0103 parte, de un cadru legislativ \u015fi fiscal stabil \u015fi atractiv, inclusiv un nivel al redeven\u0163elor care s\u0103 stimuleze investi\u0163iile \u015fi s\u0103 maximizeze beneficiile \u0163\u0103rii pe termen lung din exploatarea resurselor naturale”, subliniaz\u0103 Vasile Iuga.<\/p>\n
Potrivit acestuia, \u00een Europa, produc\u0163ia efectiv\u0103 de gaze de \u015fist, \u00een cazul \u00een care explor\u0103rile actuale se vor dovedi fructuoase, iar resursele identificate vor avea valoare comercial\u0103, va \u00eencepe cel mai devreme peste un deceniu.<\/p>\n
EXEMPLUL POLONEZ
\nCel mai avansat stat din acest punct de vedere este Polonia, acolo unde, potrivit datelor Chevron, au fost s\u0103pate 39 de sonde de explorare de c\u0103tre 20 de companii petroliere. Pe de alt\u0103 parte, pornind de la poten\u0163ialul semnificativ anun\u0163at, guvernul polonez a \u00eenceput s\u0103 joace extrem de dur. Oficialii polonezi au propus o serie de reguli pentru sectorul gazelor de \u015fist care prev\u0103d, printre altele, ca licita\u0163iile pentru ob\u0163inerea licen\u0163elor de extrac\u0163ie s\u0103 fie organizate dup\u0103 efectuarea lucr\u0103rilor de explorare \u015fi, de asemenea, crearea unui operator na\u0163ional care ar putea de\u0163ine cote din licen\u0163e, potrivit The Warsaw Business Journal. Regulile sunt criticate de cei interesa\u0163i de gazele de \u015fist din Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, deoarece se consider\u0103 c\u0103 o companie care a investit \u00een forajele de explorare va face bani prin aceea\u015fi licen\u0163\u0103 din opera\u0163iunile de exploatare.<\/p>\n
“Sunt unele \u0163\u0103ri care sunt gata s\u0103 fac\u0103 acest lucru, iar dac\u0103 se \u0163ine cont de regulile de mediu, nu pot dec\u00e2t s\u0103 le \u00eencurajez s\u0103 fac\u0103 asta. Asta ar trebui s\u0103 pun\u0103 o presiune pe furnizori, a\u015fa cum sunt ru\u015fii, norvegienii sau algerienii”, a precizat la r\u00e2ndul s\u0103u Eric Stab, \u015feful GDF SUEZ Energy Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Presiunea pe Rusia \u015fi pe ceilal\u0163i mari furnizori de gaze ar mai putea veni dintr-un loc: Marea Neagr\u0103. “S-a v\u0103zut c\u0103 \u00een afar\u0103 de explor\u0103rile din zona economic\u0103 exclusiv\u0103 a Rom\u00e2niei, s-au identificat resurse \u015fi \u00een apele teritoriale ucrainene \u015fi \u00een cele bulg\u0103re\u015fti. Costurile exploat\u0103rilor de ad\u00e2ncime din Marea Neagr\u0103 sunt mari, iar depozitele identificate nu vor putea fi recuperate \u00een totalitate, cu tehnologia existent\u0103. De asemenea, vorbim de un orizont destul de \u00eendelungat de \u00eencepere a produc\u0163iei efective \u00een zon\u0103, de p\u00e2n\u0103 la 10 ani. \u00cen ceea ce prive\u015fte evolu\u0163ia rela\u0163iilor economice ale Rom\u00e2niei cu Rusia, speran\u0163a este c\u0103 acestea se vor dezvolta pe baze pragmatice”, a mai spus Vasile Iuga.<\/p>\n
<\/p>\n
R\u0102ZBOIUL POMPELOR
\nDac\u0103 aceste r\u0103zboaie privind resursele sunt pe termen lung, cu strategii care \u00eens\u0103 trebuie concepute de acum, un alt conflict se deruleaz\u0103 zilnic: cel dintre companiile petroliere, politica lor de pre\u0163uri \u015fi consumatorul rom\u00e2n.<\/p>\n
Potrivit statisticilor europene de pe data de 18.03.2013, Rom\u00e2nia avea cea mai ieftin\u0103 benzin\u0103 din Uniunea European\u0103 \u015fi unul dintre cele mai reduse pre\u0163uri la motorin\u0103.<\/p>\n
Problema este c\u0103 statisticile europene nu fac o compara\u0163ie \u015fi cu venitul \u00eencasat de fiecare cet\u0103\u0163ean al UE. La \u00eenceputul acestui an, Bloomberg a f\u0103cut o selec\u0163ie de 60 de \u0163\u0103ri pe care le-a ordonat \u00een func\u0163ie de pre\u0163ul pe galonul de benzin\u0103 \u015fi de a\u015fa-numitul indicator “suferin\u0163\u0103 la pomp\u0103” care practic m\u0103soar\u0103 c\u00e2t la sut\u0103 din venitul mediu zilnic al unui locuitor din \u0163\u0103rile analizate se duce pentru a cump\u0103ra acel galon de carburant. \u00cen medie, un galon este echivalentul a 4,5 litri. \u00cen acest clasament lucrurile nu mai stau la fel de bine pentru Rom\u00e2nia, \u0163ara cu cel mai ieftin litru de benzin\u0103 din Europa. Astfel, pia\u0163a local\u0103 este a opta la nivel global \u00een ceea ce prive\u015fte “suferin\u0163a la pomp\u0103” pentru c\u0103 aproape 7% din tot ceea ce c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een medie un rom\u00e2n \u00eentr-o zi este nece-sar pentru a cump\u0103ra un litru de benzin\u0103.<\/p>\n
Dac\u0103 se ia \u00een considerare faptul c\u0103 un plin este format din circa 55 de litri de benzin\u0103, rezult\u0103 c\u0103 un rom\u00e2n ar trebui s\u0103 munceasc\u0103 4 zile la r\u00e2nd, f\u0103r\u0103 a mai cheltui pe nimic altceva, pentru a \u015fi-l permite. Asta chiar \u015fi \u00een contextul \u00een care Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi asigur\u0103 din produc\u0163ia intern\u0103 circa 40% din necesarul intern de petrol. Datele prezentate de Bloomberg arat\u0103 c\u0103 \u00een medie un litru de benzin\u0103 cost\u0103 circa 1,5 dolari, \u00een timp ce venitul mediu zilnic al unui rom\u00e2n este de 22 de dolari. Astfel, din ceea ce c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00eentr-o zi un rom\u00e2n nu-\u015fi permite nici m\u0103car 15 litri de benzin\u0103. Ultimele pre\u0163uri publicate de Petrom arat\u0103 c\u0103 un litru de benzin\u0103 a cobor\u00e2t acum sub 6 lei pe litru, ceea ce \u00eenseamn\u0103 1,7 de dolari.<\/p>\n
Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria sunt singurele dou\u0103 \u0163\u0103ri membre ale UE care se afl\u0103 \u00een topul primelor zece \u0163\u0103ri care au cel mai mult de suferit c\u00e2nd vine vorba de efortul financiar necesar pentru a cump\u0103ra un litru de benzin\u0103. Al\u0103turi de ele mai sunt \u00een top zece Pakistan, unde un sfert din c\u00e2\u015ftigul zilnic este necesar pentru a achizi\u0163iona un litru de carburant, India, Nigeria, dar \u015fi Turcia.<\/p>\n
La polul opus sunt Kuweit, unde din venitul mediu zilnic un consumator poate achizi\u0163iona peste 680 de litri de benzin\u0103, Emiratele Arabe Unite, unde dup\u0103 o zi de lucru un locuitor poate s\u0103-\u015fi cumpere aproape jum\u0103tate de ton\u0103 de benzin\u0103, \u015fi SUA, unde efortul financiar pentru a cump\u0103ra un litru de benzin\u0103 nu reprezint\u0103 dec\u00e2t 0,52%. Petroli\u015ftii nu leag\u0103 \u00eens\u0103 niciodat\u0103 politica de pre\u0163 aplicat\u0103 local la condi\u0163iile de pia\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia, la nivelul de suportabilitate al consumatorilor, ci numai la taxe, curs de schimb \u015fi pre\u0163ul petrolului. Aceast\u0103 “treime” f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu veniturile din Rom\u00e2nia a iscat \u00een 2011 proteste \u00een bezin\u0103rii. Cererea de carburan\u0163i a sc\u0103zut \u015fi anul trecut, dar afacerile companiilor petroliere au crescut datorit\u0103 scumpirilor. Anul trecut, la nivel oficial a existat ideea introducerii unei formule de calcul prin care pre\u0163ul carburan\u0163ilor s\u0103 poat\u0103 fi plafonat, dar drumul de parcurs de la idee la implementare de cele mai multe ori \u00een Rom\u00e2nia se dovede\u015fte imposibil.<\/p>\n
Cert este c\u0103 \u00een acest moment Rom\u00e2nia este implicat\u0103 pe multe fronturi de lupt\u0103 \u00een domeniul energetic, fie c\u0103 este vorba de gaze de \u015fist, energie conven\u0163ional\u0103, energie verde, rezervele din Marea Neagr\u0103. F\u0103r\u0103 decizii ferme, victima sigur\u0103 a acestor declan\u015f\u0103ri de for\u0163e risc\u0103 s\u0103 fie – mai mereu – consumatorul final chiar \u015fi \u00een ciuda faptului c\u0103 tot acest poten\u0163ial ar trebui s\u0103 fie un factor de cre\u015ftere \u015fi bun\u0103stare pentru Rom\u00e2nia.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Gaze de \u015fist \u015fi Marea Neagr\u0103 sau o factur\u0103 de 1,3 miliarde de dolari pentru gaz rusesc? Energie verde subven\u0163ionat\u0103 cu 550 de milioane de euro anul acesta sau bani pentru termocentrale? Pre\u0163uri la pomp\u0103 aliniate la cota\u0163iile interna\u0163ionale sau la puterea de cump\u0103rare local\u0103? Nu sunt dileme, sunt fenomene care doboar\u0103 guverne, care scot pie\u0163e din criz\u0103 sau care pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii tot conceptul de pia\u0163\u0103 liber\u0103. Sunt r\u0103zboaiele energiei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[27221,202,13497,150,7332,365,33043],"class_list":["post-79893","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-gaze-de-sist","tag-cover-story","tag-dependenta","tag-energie","tag-importuri","tag-rusia","tag-sistem-energetic"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79893","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=79893"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79893\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":93048,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79893\/revisions\/93048"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=79893"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=79893"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=79893"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}