![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10673059\/8\/banda-2.jpg?width=547&height=30\")
<\/a><\/p>\nIndustria materialelor de construc\u0163ii nu face excep\u0163ie de la aceast\u0103 regul\u0103, iar Horia Adrian se num\u0103r\u0103 printre cei care au plecat din filialele locale ale multina\u0163ionalelor pentru o carier\u0103 interna\u0163ional\u0103. Dup\u0103 ce a terminat facultatea \u015fi un master \u00een inginerie mecanic\u0103 la Gala\u0163i, el a lucrat la Nuclearmontaj \u015fi la \u015eantierul Naval de la Mangalia. Lucra \u00een departamentul de marketing la \u015fantier, unde se construiau \u015fi se reparau nave, \u00een perioada c\u00e2nd a c\u00e2\u015ftigat, \u00een urma unui concurs, o burs\u0103 pentru un MBA \u00een Coreea de Sud, la Universitatea Ajou din Suwon.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10673059\/4\/grafic-3.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n
Dup\u0103 \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103, s-a angajat la Holcim (2000), moment \u00een care s-a mutat din Constan\u0163a, ora\u015ful s\u0103u natal, la Bucure\u015fti. O schimbare dramatic\u0103, pentru c\u0103 \u00eensemna nu numai un nou loc de munc\u0103, ci \u015fi un alt mediu de via\u0163\u0103. Noile sale atribu\u0163ii includeau dezvoltarea unei strategii pentru betoane \u015fi agregate. A \u00eenceput cu un studiu de pia\u0163\u0103, pentru care a “luat la pas toat\u0103 Rom\u00e2nia”, pentru a afla c\u00e2t mai multe informa\u0163ii direct de la clien\u0163i – care era competi\u0163ia, care erau v\u00e2nz\u0103rile \u00een diferite ora\u015fe \u015fi definirea de zone \u00een care compania \u00ee\u015fi putea extinde afacerea. \u00cen 2001 a fost numit responsabil pentru dezvoltarea primului plan de business pentru Holcim \u00een Rom\u00e2nia. Trei ani mai t\u00e2rziu, Horia Adrian a primit propunerea de a merge \u00een Azerbaidjan ca director comercial.<\/p>\n
<\/p>\n
Avusese foarte pu\u0163in de-a face cu \u0163ara, “\u015ftiam despre Baku, capitala Azerbaidjanului, \u015ftiam c\u0103 \u0163ara are afinit\u0103\u0163i cu Turcia”, c\u0103 limbile celor dou\u0103 state sunt similare sau c\u0103 Azerbaidjanul a fost de-a lungul timpului un punct important pe Drumul M\u0103t\u0103sii, \u00eens\u0103 doar at\u00e2t. “Am acceptat s\u0103 merg, a fost o schimbare complet\u0103, de limb\u0103, cultur\u0103, mod de via\u0163\u0103. Familia m-a \u00eenso\u0163it \u015fi acest lucru a contat mult pentru luarea acestei decizii”, spune Horia Adrian. A stat \u00een Azerbaidjan \u015fase ani \u015fi jum\u0103tate – fiind vreme de trei ani director comercial, iar apoi director general al subsidiarei Holcim. Acolo, poveste\u015fte el, a dezvoltat de la zero echipa de marketing \u015fi cea de v\u00e2nz\u0103ri \u015fi a pus bazele unei strategii noi.<\/p>\n
Rom\u00e2nul a fost artizanul unei investi\u0163ii de 350 de milioane de euro \u00een Azerbaidjan, prin care capacitatea de produc\u0163ie a clincherului a fost majorat\u0103 cu 40%. “Holcim Azerbaidjan este o opera\u0163iune important\u0103 acum \u00een Europa pentru Holcim \u015fi sunt bucuros c\u0103, \u00eempreun\u0103 cu colegii mei, am reu\u015fit s\u0103 dezvolt\u0103m compania, care \u00een 2004 era \u00eenc\u0103 un contributor mic pe harta grupului”, explic\u0103 managerul. Capacitatea instalat\u0103 de produc\u0163ie de ciment a Holcim \u00een Azerbaidjan este de 1,7 milioane de tone; spre compara\u0163ie, \u00een Rom\u00e2nia acest nivel se plaseaz\u0103 la 6,1 milioane de tone.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10673059\/6\/grafic-5.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n
Finalul anului 2010 a \u00eensemnat pentru Horia Adrian o nou\u0103 mutare, de aceast\u0103 dat\u0103 \u00een Rusia, pe pozi\u0163ia de CEO al filialei Holcim. “\u00cen Rusia am ajuns \u00eentr-un moment \u00een care organiza\u0163ia era foarte demotivat\u0103, mai ales dup\u0103 ce criza financiar\u0103 \u015fi-a spus puternic cuv\u00e2ntul. \u00cen Rusia criza s-a resim\u0163it mult mai r\u0103u dec\u00e2t \u00een Azerbaidjan, pentru c\u0103 este o \u0163ar\u0103 cu o economie volatil\u0103, care depinde \u00eenc\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de resurse naturale, iar atunci c\u00e2nd pre\u0163ul acestora scade, economia este afectat\u0103”, poveste\u015fte managerul rom\u00e2n. Cu toate acestea, din 2011 \u00eencoace economia Rusiei a revenit pe cre\u015ftere, \u00eens\u0103 \u00eentre 2008 \u015fi 2010, sectorul de construc\u0163ii a sc\u0103zut. Revenirea se leag\u0103 str\u00e2ns de cre\u015fterea de pre\u0163 a resurselor naturale, pentru c\u0103, explic\u0103 Adrian, activitatea din construc\u0163ii \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte \u00een mare m\u0103sur\u0103 finan\u0163area din v\u00e2nzarea resurselor naturale.
\nPentru c\u0103 moralul angaja\u0163ilor era la p\u0103m\u00e2nt, “a trebuit s\u0103 lucrez foarte mult pe partea de motivare”, spune el. Despre stilul s\u0103u de management, rom\u00e2nul spune c\u0103 pune mare accent pe inova\u0163ii \u015fi \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 pe angaja\u0163i s\u0103 \u00eencerce solu\u0163ii noi. \u00ce\u015fi nume\u015fte propriul stil de management ca fiind unul “artistic”, \u00een care motivarea angaja\u0163ilor \u015fi crearea unui mediu de lucru degajat sunt esen\u0163iale.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10673059\/7\/grafic-6.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 munca depus\u0103 cu angaja\u0163ii, Horia Adrian a mizat puternic \u015fi pe orientarea c\u0103tre clien\u0163i. Mai mult, le-a solicitat colegilor s\u0103i din Rusia s\u0103-\u015fi adauge la func\u0163ie cuv\u00e2ntul “customer” (“client”). “Eu eram customer satisfaction officer, nu CEO. Erau func\u0163ii neoficiale, \u00eens\u0103 le aveam men\u0163ionate inclusiv pe c\u0103r\u0163ile de vizit\u0103”, spune Horia Adrian. Orientarea c\u0103tre clien\u0163i \u00een cadrul activit\u0103\u0163ii sale \u00een Rusia s-a resim\u0163it \u00een primul r\u00e2nd \u00een cultura companiei, clientul devenind parte integrant\u0103 a tuturor proceselor. “Astfel, nu doar departamentul de v\u00e2nz\u0103ri a fost interesat s\u0103 afle \u015fi s\u0103 satisfac\u0103 nevoile clien\u0163ilor, ci toate departamentele au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 cu sugestii pentru a-i face pe clien\u0163ii no\u015ftri mai competitivi \u00een afacerile lor”, explic\u0103 Horia Adrian. Despre experien\u0163a sa din Rusia poveste\u015fte acum c\u0103 atunci c\u00e2nd angaja oameni “\u00eei trimiteam direct la clien\u0163i pentru a intra \u00een contact cu ei”.<\/p>\n
Iar aceast\u0103 abordare s-a resim\u0163it \u015fi \u00een cadrul v\u00e2nz\u0103rilor, care s-au dublat \u00een perioada 2010-2012. \u00cen prezent, Holcim Rusia \u00eenregistreaz\u0103 anual o cifr\u0103 de afaceri similar\u0103 cu cea consemnat\u0103 de subsidiara Holcim din Rom\u00e2nia, de peste 200 de milioane de euro. De asemenea, \u00een Rusia grupul elve\u0163ian de\u0163ine tot dou\u0103 fabrici de ciment, ca \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Una dintre capacit\u0103\u0163i, aflat\u0103 la Shurovo, l\u00e2ng\u0103 Moscova, a fost modernizat\u0103 \u00een perioada 2007-2011, valoarea total\u0103 a investi\u0163iei dep\u0103\u015find jum\u0103tate de miliard de euro. Cealalt\u0103 fabric\u0103 este situat\u0103 la Volsk (localitate aflat\u0103 pe malul fluviului Volga), a primit aprobarea pentru modernizare chiar anul trecut, pe finalul mandatului lui Horia Adrian la conducerea Holcim Rusia. Investi\u0163ia total\u0103 \u00een fabrica de la Volsk se va ridica la 350 de milioane de euro. Despre experien\u0163a sa \u00een Rusia managerul mai poveste\u015fte c\u0103 \u00een timpul mandatului s\u0103u a fost redenumit\u0103 compania – “a fost una din ultimele \u0163\u0103ri care au adoptat brandul, \u00eenainte se numea Alpha Cement”.<\/p>\n
<\/p>\n
Cu experien\u0163a pe care a acumulat-o \u00een alte pie\u0163e, Adrian crede c\u0103 investi\u0163iile \u00een fabrici de ciment \u00een \u0163\u0103ri ca Rusia, Kazahstan sau Uzbekistan sunt motivate: sunt \u0163\u0103ri cu o economie care depinde de resursele naturale \u015fi at\u00e2t timp c\u00e2t au bani din resurse, au bani \u015fi s\u0103 construiasc\u0103 infrastructur\u0103, centre comerciale, stadioane, hoteluri \u015fi s\u0103 dezvolte sectorul reziden\u0163ial. La mijlocul anului trecut, a fost promovat \u00een func\u0163ia de area manager pentru Europa de Est \u015fi de Sud-Est, iar acum coordoneaz\u0103 activit\u0103\u0163ile Holcim din nou\u0103 \u0163\u0103ri: Cehia, Slovacia, Ungaria, Croa\u0163ia, Serbia, Bulgaria, Rom\u00e2nia, Azerbaidjan \u015fi Rusia. “Nu m\u0103 a\u015fteptam s\u0103 fiu numit area manager pentru Europa emergent\u0103. \u00cen Rusia a\u015f fi vrut s\u0103 stau mai mult, s\u0103 am timp s\u0103 implementez toate ini\u0163iativele. Am fost mul\u0163umit c\u0103 s-a aprobat proiectul la Volsk, care a fost ultima mea contribu\u0163ie ca responsabil pentru Holcim Rusia”, spune Horia Adrian.<\/p>\n
\u00cen prezent, el are \u00een subordine circa 6.000 de angaja\u0163i \u015fi afaceri anuale de aproximativ un miliard de euro, \u00een contextul \u00een care la nivel interna\u0163ional grupul Holcim are v\u00e2nz\u0103ri de aproape 18 miliarde de euro \u015fi peste 78.000 de angaja\u0163i, potrivit raportului anual pe 2012. Concret, atribu\u0163iile sale se traduc \u00een supravegherea activit\u0103\u0163ilor din toate \u0163\u0103rile din Europa emergent\u0103 \u00een care este prezent\u0103 firma elve\u0163ian\u0103 – Cehia, Slovacia, Ungaria, Croa\u0163ia, Serbia, Bulgaria, Rom\u00e2nia, Azerbaidjan, Rusia, “iar \u00een \u0163\u0103rile din regiune \u00een care nu suntem prezen\u0163i, \u00een general am activit\u0103\u0163i de observare”. Vine de dou\u0103-trei ori pe lun\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u00een special la final de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pentru c\u0103 familia sa a r\u0103mas la Bucure\u015fti. Pentru c\u0103, poveste\u015fte el, perioada petrecut\u0103 \u00een Rusia a fost relativ scurt\u0103, de doar doi ani, familia nu l-a \u00eenso\u0163it, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Azerbaidjan. “Dezavantajul de a fi expat este lipsa prietenilor, dar \u00een special a familiei.”<\/p>\n
Chiar dac\u0103 \u00een ultimul deceniu a avut o evolu\u0163ie ascendent\u0103 pe plan profesional, Horia Adrian spune c\u0103 nu face din urcarea pe scara ierarhic\u0103 un scop \u00een sine. “\u00cemi doresc \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 fac o treab\u0103 bun\u0103. \u00cen cazul \u00een care lumea este mul\u0163umit\u0103 de performan\u0163ele aduse, de modul de lucru \u015fi de mediul creat, vor veni \u015fi avans\u0103rile”, explic\u0103 el, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 \u00een general, atunci c\u00e2nd i se propune o nou\u0103 func\u0163ie, d\u0103 r\u0103spunsul
\n\u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Dac\u0103 provocarea noii pozi\u0163ii este mare, \u015fansele unui r\u0103spuns pozitiv cresc, afirm\u0103 managerul rom\u00e2n.<\/p>\n
La Z\u00fcrich, petrece maxim o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pe lun\u0103, \u00een restul timpului fiind “pe teren”, \u00een vizite la opera\u0163iunile din Europa de Est \u015fi de Sud-Est, Rusia sau Azerbaidjan. C\u0103l\u0103tore\u015fte aproape zilnic \u015fi spune c\u0103 acest lucru este un avantaj, pentru c\u0103 “un contact direct cu oamenii cu care lucreaz\u0103 este absolut necesar pentru cunoa\u015fterea \u015fi motivarea lor”. Poveste\u015fte c\u0103 \u00een Elve\u0163ia s-a adaptat relativ rapid – o \u0163ar\u0103 cu un respect ridicat fa\u0163\u0103 de mediul \u00eenconjur\u0103tor, cu un sistem de transport \u00een comun foarte bine pus la punct \u015fi oameni foarte primitori. “\u00cen ceea ce prive\u015fte via\u0163a la \u00abheadquarters\u00bb, \u00eencerc s\u0103 aduc un suflu nou, fiind adeptul unui tip de management diferit, eu \u00eel numesc artistic, \u00een care motivarea angaja\u0163ilor \u015fi crearea unui mediu de lucru este esen\u0163ial\u0103”, spune Horia Adrian.<\/p>\n
Dincolo \u00eens\u0103 de carier\u0103 \u015fi dezvoltare profesional\u0103, Horia Adrian spune c\u0103 iube\u015fte istoria, c\u0103l\u0103toriile \u015fi fotbalul \u015fi se declar\u0103 fan al muzicii rock. “Pentru c\u0103 nu am timp, \u00eencerc s\u0103 \u00eembin pasiunile mele cu via\u0163a profesional\u0103, este vorba de acel management artistic. Joc fotbal cu colegii ori de c\u00e2te ori am ocazia”, spune el. \u00cen afar\u0103 de diferen\u0163ele culturale, de limb\u0103 sau climatice \u00eentre cele trei \u0163\u0103ri \u00een care Horia Adrian a tr\u0103it \u015fi a lucrat \u00een ultimii ani, Rom\u00e2nia, Azerbaidjan \u015fi Rusia, deosebirile apar \u015fi atunci c\u00e2nd vine vorba de standardele existente \u00een industria cimentului, dar \u015fi de dimensiunile pie\u0163elor \u015fi poten\u0163ialul acestora de cre\u015ftere. Dac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia consumul anual se ridic\u0103 la circa 7-8 milioane de tone de ciment, \u00een Rusia pia\u0163a ajunge la 65 de milioane de tone, iar \u00een Azerbaidjan – la 3 milioane de tone. “Poten\u0163ialul de cre\u015ftere \u00een aceste dou\u0103 \u0163\u0103ri este mai mare dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 se investe\u015fte masiv \u015fi datorit\u0103 resurselor naturale. Dar nu exist\u0103 un poten\u0163ial nesf\u00e2r\u015fit, iar consumul de ciment are \u015fi el o limit\u0103”, explic\u0103 Horia Adrian.
\n\u00cen Rom\u00e2nia, primele estim\u0103ri arat\u0103 c\u0103 pia\u0163a cimentului a \u00eenre-gistrat cel mai probabil o stagnare \u00een 2012 comparativ cu anul anterior, \u00een ciuda faptului c\u0103 la \u00eenceputul anului trecut cimenti\u015ftii \u00ee\u015fi puneau speran\u0163ele \u00eentr-o revenire a sectorului de profil datorit\u0103 proiectelor de infrastructur\u0103. “2012 a fost un an dificil pentru pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 din cauza faptului c\u0103 multe proiecte de construc\u0163ii au fost stopate \u015fi nu s-au mai investit dec\u00e2t pu\u0163ini bani \u00een proiectele de infrastructur\u0103. (\u2026) E \u00eengrijor\u0103tor c\u0103 nici pentru 2013 nu sunt premise mai bune”, afirm\u0103 Horia Adrian.<\/p>\n
<\/p>\n
Holcim Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat \u00een 2011 un rulaj de circa 222 de milioane de euro, \u00een timp ce profitul net a fost de aproape 8 milioane de euro. Compania nu a anun\u0163at \u00eenc\u0103 cifra de afaceri de anul trecut, \u00eens\u0103 reprezentan\u0163ii Holcim Rom\u00e2nia spuneau la jum\u0103tatea lui 2012 c\u0103, \u00een cel mai bun caz, compania va atinge rezultatele din 2011. Ce se \u015ftie \u00eens\u0103 este c\u0103 Holcim Rom\u00e2nia, firma care integreaz\u0103 at\u00e2t activit\u0103\u0163ile de ciment, c\u00e2t \u015fi pe cele de betoane \u015fi de agregate ale grupului elve\u0163ian pe pia\u0163a local\u0103, \u015fi-a redus anul trecut v\u00e2nz\u0103rile \u00een volum de ciment \u015fi clincher cu 3,6% comparativ cu anul precedent, potrivit raportului anual pe 2012 publicat recent. \u00cen acela\u015fi interval, pre\u0163ul cimentului comercializat de companie a crescut cu 2,3%. O evolu\u0163ie mai bun\u0103 au avut-o v\u00e2nz\u0103rile de agregate ale grupului elve\u0163ian pe pia\u0163a local\u0103, consem\u00e2nd o cre\u015ftere de circa 1,1%, \u00een contextul \u00een care pre\u0163ul lor s-a majorat cu 2%. Dac\u0103 \u015fi c\u00e2nd \u00ee\u015fi va reveni pia\u0163a local\u0103 a cimentului r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 o necunoscut\u0103. Solu\u0163ii exist\u0103, \u00eens\u0103 acestea nu depind numai de produc\u0103torii de profil. “Accelerarea absorb\u0163iei de fonduri europene \u015fi deblocarea proiectelor de infrastructur\u0103 ar putea reprezenta un motor de cre\u015ftere pentru pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 de construc\u0163ii”, explic\u0103 Horia Adrian.<\/p>\n
Se afl\u0103 pe lista managerilor rom\u00e2ni care \u015fi-au construit o carier\u0103 la nivel interna\u0163ional, pe principiul pa\u015filor m\u0103run\u0163i, \u015fi tocmai de aceea recunoa\u015fte c\u0103 uneori dezvoltarea profesional\u0103 nu implic\u0103 neap\u0103rat un avans pe scara ierarhic\u0103, ci poate \u00eensemna \u015fi o mutare pe o pozi\u0163ie paralel\u0103 sau chiar de nivel mai mic. “De la \u015eantierul Naval din Mangalia am plecat de pe pozi\u0163ia de \u015fef de birou de marketing \u015fi am ajuns pe o pozi\u0163ie de asistent la Holcim. \u015ei nu am fost deloc deranjat de aceast\u0103 situa\u0163ie. Egoul personal trebuie s\u0103 fie temperat”, explic\u0103 Horia Adrian. El arat\u0103 c\u0103 tinerii care aspir\u0103 la func\u0163ii cu greutate \u00een companii, fie ele rom\u00e2ne\u015fti sau multina\u0163ionale, trebuie “s\u0103 pun\u0103 osul la munc\u0103” \u015fi s\u0103 fie deschi\u015fi c\u0103tre noi oportunit\u0103\u0163i. “Am \u00eent\u00e2lnit persoane care spuneau \u00abacest task nu intr\u0103 \u00een job description-ul meu\u00bb sau \u00abeu sunt specialist de marketing, ce s\u0103 caut la aprovizionare\u00bb. Nu mi se pare o g\u00e2ndire bun\u0103.”<\/p>\n
El recunoa\u015fte \u00eens\u0103 c\u0103 o func\u0163ie important\u0103 vine \u015fi cu responsabilit\u0103\u0163i mai mari \u015fi de asemenea cu momente \u015fi decizii destul de dificile. \u00ce\u015fi aminte\u015fte c\u0103 cea mai grea hot\u0103r\u00e2re pe care a luat-o de-a lungul carierei sale a fost atunci c\u00e2nd a fost nevoit s\u0103 \u00eel concedieze pe directorul de produc\u0163ie al subsidiarei Holcim din Azerbaidjan, care se afla aproape de pensionare. Motivul a fost o gre\u015feal\u0103 a acestuia \u00een ceea ce prive\u015fte protec\u0163ia muncii. “Protec\u0163ia muncii e un subiect cu care nu te joci. Dac\u0103 nu exist\u0103 consecin\u0163e vizibile, nu po\u0163i s\u0103 dai un exemplu organiza\u0163iei c\u0103 problema protec\u0163iei muncii se ia \u00een serios”, spune Horia Adrian.
\nReferitor la managerii locali care au reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 \u00een pozi\u0163ii de conducere la nivel interna\u0163ional, Horia Adrian consider\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii se adapteaz\u0103 foarte u\u015for, \u00een condi\u0163iile \u00een care au poten\u0163ial de a accepta alte culturi, alte viziuni, dar \u015fi de a performa \u00een diferite medii. “Rom\u00e2nia a avut \u015fi sper c\u0103 \u00eenc\u0103 mai are un sistem educa\u0163ional foarte performant. Sistemul de educa\u0163ie pe care genera\u0163ia mea l-a absolvit a fost foarte competitiv \u015fi asta a contribuit esen\u0163ial la formarea noastr\u0103 ca oameni, ca manageri, ca lideri”, spune Horia Adrian.<\/p>\n
Drumul profesional l-a purtat \u00een ultimii ani \u00een \u0163\u0103ri considerate exotice, iar acest lucru l-a stimulat s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi limbile locale ale \u0163\u0103rilor prin care a trecut. \u00cen prezent, pe l\u00e2ng\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103, vorbe\u015fte fluent azer\u0103, rus\u0103 \u015fi coreean\u0103 (a absolvit un MBA \u00een Coreea de Sud) \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi reaminteasc\u0103 germana, pe care a \u00eenv\u0103\u0163at-o \u00een timpul \u015fcolii. Spune c\u0103, de\u015fi a petrecut aproape un deceniu \u00een afara Rom\u00e2niei, ca expat, s-ar \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia dac\u0103 i s-ar propune o astfel de oportunitate de c\u0103tre grup. Pe de alt\u0103 parte, ideea de antreprenoriat nu \u00eel atrage momentan, pentru c\u0103, afirm\u0103 Horia Adrian, deocamdat\u0103 “nu am timp s\u0103 m\u0103 plictisesc”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ce leg\u0103tur\u0103 exist\u0103 \u00eentre industria cimentului, rock \u015fi fotbal? R\u0103spuns: un manager rom\u00e2n \u201ede export”, care a lucrat \u00een \u0163\u0103ri considerate exotice, precum Azerbaidjan sau Rusia, \u015fi care \u00een prezent are pe m\u00e2n\u0103 opera\u0163iunile din Europa emergent\u0103 ale grupului elve\u0163ian din industria materialelor de construc\u0163ii Holcim. Cine este Horia Adrian, rom\u00e2nul care coordoneaz\u0103 de la Z\u00fcrich un business total de un miliard de euro \u015fi circa 6.000 de angaja\u0163i?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,8602,32889,7217],"class_list":["post-79606","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-holcim","tag-horia-adrian","tag-management"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79606","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=79606"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79606\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":92793,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79606\/revisions\/92793"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=79606"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=79606"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=79606"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10673059\/2\/grafic-1.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10673059\/3\/grafic-2.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n