\nCiunte\u015fti un munte \u015fi escavezi 5 milioane de metri cubi de roc\u0103. Tr\u00e2nte\u015fti un colos industrial, \u015fi angajezi mii de muncitori care s\u0103 lucreze pentru el. Investi\u0163ie de un miliard de dolari \u015fi…zero rezultate. A\u015fa se prezint\u0103 cel mai mare e\u015fec al Epocii de Aur – Termocentrala Anina, locul unde so\u0163ii Ceau\u015fescu visau s\u0103 scoat\u0103 curent din piatr\u0103 seac\u0103. Dup\u0103 aproape dou\u0103 decenii de \u00eempotmoliri, urm\u0103rile se traduc \u00een drame sociale. Mii de oameni au fost adu\u015fi aici din toat\u0103 \u0163ara \u00een ceea ce avea s\u0103 fie cel mai mare e\u015fec comunist. Contruirea mastodontului a \u00eenceput \u00een 1976. Contructori din toat\u0103 \u0163ara veneau aici s\u0103 aduc\u0103 un vibrant omagiu str\u0103lucitului arhitect al patriei, Nicolae Ceau\u015fescu care anun\u0163\u0103 construc\u0163ii epocale. La fel de epocal avea s\u0103 fie acest e\u015fec. \u00cen 1988 a fost \u00eenchis, dup\u0103 8400 de ore de func\u0163ionare chinuit\u0103. Comuni\u015ftii \u015fi-au dorit s\u0103 ard\u0103 PIATRA \u015fi s\u0103 scoat\u0103 energie electric\u0103. Ideea li s-a p\u0103rut at\u00e2t de genial\u0103 \u00eencat pl\u0103nuiau s\u0103 o exporte peste grani\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103 bani. Au pornit la drum f\u0103r\u0103 multe studii prealabile \u015fi au aprobat investi\u0163ii uria\u015fe f\u0103r\u0103 s\u0103 i\u015fi pun\u0103 prea multe \u00eentreb\u0103ri despre reu\u015fita proiectului care s-a dovedit \u00een cele din urm\u0103 un e\u015fec total.<\/p>\n
\n\u00cen 1973, inginerul Romeo Zbarcea lucra la Institutul de Proiect\u0103ri Energetice Bucure\u015fti \u015fi a fost deta\u015fat \u00een Cara\u015f, s\u0103 contureze viitoarea ctitorie. Azi, la 86 de ani, i\u015fi aduce aminte bine cum a avut loc na\u015fterea Termocentralei. “Ideea a venit de sus. S-a descoperit acest z\u0103c\u0103m\u00e2nt de \u015fist bituminos, \u015fi din momentul acela au \u00eenceput cerin\u0163ele. S-a cerut de la \u00eenceput s\u0103 se fac\u0103 3 grupuri, de 330 Megawa\u0163i.<\/p>\n
\n\u015ei de aici au \u00eenceput \u015fi preten\u0163iile.”<\/p>\n
\nMinistrul rom\u00e2n al Energiei de la acea vreme, Nicolae M\u0103nescu, sus\u0163ine c\u0103 Zona Cara\u015fului nu a fost aleas\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. “Geologii \u015ftiau c\u0103 exist\u0103 aici ni\u015fte \u015fisturi, aceste \u015fisturi nu erau \u00eens\u0103 studiate din punct de vedere ale caracteristicilor de producere a energiei electrice.”<\/p>\n
\n\u015eisturile bituminoase sunt roci dure, prin care \u00een urma cu sute de milioane de ani a trecut petrol. Teoretic, prin macinarea \u015fi arderea lor \u00een amestec cu c\u0103rbune, p\u0103cur\u0103 ori gaz, poate fi ob\u0163inut\u0103 energie electric\u0103. Era o premier\u0103 pentru Rom\u00e2nia \u015fi o provocare.<\/p>\n
\n\u00cent\u00e2iul arhitect ar \u0163\u0103rii avea nevoie de o reconfirmare a valorii lui creatoare.<\/p>\n
\nAvea un z\u0103c\u0103m\u00e2nt, ce era de f\u0103cut cu el? \u015ei ca niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, Comitetul Central era dispus s\u0103 se av\u00e2nte \u00eentr-o risip\u0103 uria\u015f\u0103 de bani, pe un teren necunoscut. Dac\u0103 al\u0163ii puteau, de ce n-ar fi putut \u015fi so\u0163ii Ceau\u015fescu din a c\u0103ror inspirat\u0103 g\u00e2ndire, geografia Rom\u00e2niei contemporane s-a \u00eennobilat cu ample \u015fi epocale construc\u0163ii, titra presa vremii care \u00eens\u0103 ne-au costat vreo 9 miliarde de lei la vremea aceea – aproape jum\u0103tate din investi\u0163ia f\u0103cut\u0103 la Casa Poporului.<\/p>\n
\n\u00cen 1971 so\u0163ii Ceau\u015fescu ajung \u00een Statele Unite. Au v\u0103zut acolo un proiect similar. Serviciile secrete, oamenii lui Pacepa, ar fi venit cu informa\u0163ii extrem de pre\u0163ioase, dar nu complete. La un an dup\u0103 vizita \u00een America, so\u0163ii Ceau\u015fescu ajung \u015fi \u00een China. Au aflat ca poporul chinez de\u0163ine z\u0103c\u0103minte uria\u015fe de \u015fisturi bituminoase pe o insul\u0103, dar nu aveau tehnologia cu care s\u0103 le valorifice. Au americanii \u015fi vor chinezii, deci suntem interesa\u0163i, i\u015fi spuneau cei din fruntea \u0163\u0103rii. Elena Ceau\u015fescu, \u00een calitate de sef\u015f a Institutului de Cercetare, \u00ee\u015fi dorea ca Rom\u00e2nia s\u0103 v\u00e2nda \u00een Orient metoda de producere de energie din \u015fisturi.<\/p>\n