FRATE, FRATE, DAR BR\u00c2NZA E PE BANI – sunt vorbele unui proverb rom\u00e2nesc care face referire la faptul c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 inten\u0163ii bune, interesul financiar primeaz\u0103. Ideea este sus\u0163inut\u0103 de faptul c\u0103 bugetele pe care companiile le dedic\u0103 ac\u0163iunilor de caritate sunt \u00een direct\u0103 \u015fi str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu evolu\u0163ia profitului.<\/p>\n
Este \u00eens\u0103 evident c\u0103 \u00een cazul a sute – \u015fi chiar mii – de companii la nivel global sustenabilitatea este pe ordinea de zi a organiza\u0163iilor. Cuv\u00e2ntul \u00een sine sun\u0103 destul de pompos \u015fi nu spune multe, dar reune\u015fte, \u00een pu\u0163ine litere, preocup\u0103ri cum sunt grija pentru mediu, s\u0103n\u0103tatea consumatorilor, dezvoltarea angaja\u0163ilor, implicarea \u00een comunitate, schimb\u0103rile climaterice, reciclare.<\/p>\n
Or, evolu\u0163ia ac\u0163iunilor companiilor cotate la burs\u0103 poate fi influen\u0163at\u0103 de c\u00e2t de mult se str\u0103duie\u015fte o companie s\u0103 reduc\u0103 emisiile de gaze, s\u0103 consume mai pu\u0163ine materii prime sau de c\u00e2t de bine \u00ee\u015fi trateaz\u0103 angaja\u0163ii.<\/p>\n
Pentru c\u0103 exist\u0103 investitori interesa\u0163i de aceste subiecte, altminteri nu ar exista gama de indici Dow Jones Sustainibility (DJSI), lansat\u0103 \u00een septembrie 1999, care urm\u0103re\u015fte evolu\u0163ia celor mai mari companii din lume. \u00cen total, 2.500 de companii listate de Dow Jones sunt incluse \u00een cercet\u0103rile DJSI \u015fi nu sunt luate \u00een considerare companiile care ob\u0163in venituri din alcool, tutun, jocuri de noroc, armament \u015fi pornografie. Pentru calcularea DJSI World Index sunt luate \u00een calcul circa 300 de companii, fa\u0163\u0103 de 80 de companii \u00een 2008, c\u00e2nd a fost lansat.<\/p>\n
\u015ei companiile din Rom\u00e2nia \u015fi-au sporit activit\u0103\u0163ile pentru a face afaceri mai “verzi”. Unilever, de pild\u0103, are mai multe direc\u0163ii \u00een planul de sustenabilitate. Unele dintre ele se traduc, concret, \u00een bani. De pild\u0103, “reducerea cantit\u0103\u0163ii de plastic la unele deodorante stick \u00eenseamn\u0103 o economie de 15 milioane de euro pe an pe plan mondial”, spune Jarek Malinowski, managing director al Unilever South Central Europe. Unilever este de altfel lider \u00een Dow Jones Sustainability World Indexes \u00een r\u00e2ndul produc\u0103torilor din industria alimentar\u0103 vreme de 13 ani consecutivi.<\/p>\n
\u00cen portofoliul s\u0103u se reg\u0103sesc m\u0103rci ca Knorr, Hellmann’s, Lipton, Dove, Omo, Cif, Signal \u015fi Domestos. La sf\u00e2r\u015fitul anului trecut compania a anun\u0163at lansarea unui proiect nou, par\u0163ial finan\u0163at cu fonduri europene, care va avea ca rezultat reducerea distan\u0163ei pe care camioanele companiei o parcurg pe drumurile europene cu aproximativ 200 de milioane de kilometri p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2014. Dintre ace\u015ftia, 4,5 milioane de kilometri vor fi economisi\u0163i pe teritoriul Rom\u00e2niei.<\/p>\n
La momentul lans\u0103rii programului, Jan Zijderveld, pre\u015fedintele Unilever Europa, declara c\u0103 proiectul este un pas important, reprezent\u00e2nd deopotriv\u0103 o sc\u0103dere major\u0103 a impactului pe care businessul nostru \u00eel are asupra mediului \u015fi “economii pe termen lung, ce ne vor ajuta s\u0103 devenim mai eficien\u0163i \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte costurile”.<\/p>\n
<\/p>\n
\nBANI EUROPENI. Marco Polo este un program de finan\u0163are european\u0103 pentru operatorii logistici care se angajeaz\u0103 s\u0103 transporte \u00een mod sustenabil bunuri pe teritoriul Europei. \u00centre 2003 \u015fi 2009, peste 500 de companii au primit finan\u0163are pentru proiecte, iar cel de-al doilea program Marco Polo se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een perioada 2007 – 2013 cu un buget extins. Eficientizarea traficului este una dintre priorit\u0103\u0163ile cheie ale programului.<\/p>\n
\n\u00cen 2011, Unilever a \u00eenregistrat o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire cu 8% a eficien\u0163ei emisiilor de CO2, fa\u0163\u0103 de 2010, pentru opera\u0163iunile sale de transport. Interesul companiilor, mai cu seam\u0103 \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate, pe marginea acestui subiect a g\u0103sit rezonan\u0163\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, unde Unilever a derulat un sondaj despre percep\u0163ia rom\u00e2nilor asupra sustenabilit\u0103\u0163ii. \u201eConsumatorii rom\u00e2ni declar\u0103 c\u0103 sunt interesa\u0163i s\u0103 achizi\u0163ioneze produse sustenabile \u00een primul r\u00e2nd pentru a oferi familiei un stil de via\u0163\u0103 mai s\u0103n\u0103tos\u201e, spune Jarek Malinowski, f\u0103c\u00e2nd referire la rezultatele sondajului. Cercetarea mai arat\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii consider\u0103 drept cele mai importante caracteristici ale produselor sustenabile, \u00een ordine: diminuarea consumului casnic de ap\u0103 \u015fi energie (32,56%), existen\u0163a unui ambalaj reciclabil (27,99%), procurarea materiilor prime din surse sustenabile (21,58%).<\/p>\n
\n\u015ei pe agenda lui Stephane Batoux, director general al Coca-Cola HBC Rom\u00e2nia, \u00een lista priorit\u0103\u0163ilor pentru acest an se plaseaz\u0103 \u201eadresarea problemelor de mediu \u015fi sustenabilitatea\u201e. Conform raportului de sustenabilitate publicat anul trecut, compania a economisit, din 2008 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, 5.000 de tone de PET prin introducerea unor ambalaje mai u\u015foare, a reciclat \u00een medie trei sferturi din ambalajele din fabricile de \u00eembuteliere \u015fi 56,7% din ambalajele puse pe pia\u0163\u0103 \u015fi a evitat emiterea a peste 79 de tone de CO2 prin derularea unor programe interne.<\/p>\n
\n\u00cen 2011, apa folosit\u0103 \u00een opera\u0163iunile CCHBC Rom\u00e2nia a provenit 100% din foraje proprii, \u00een timp ce apa uzat\u0103 din fabricile de la Timi\u015foara \u015fi Vatra Dornei a fost tratat\u0103 \u00een propor\u0163ie de 100%.
\n\u00cens\u0103 nu prin toate ac\u0163iunile din programele de sustenabilitate se economisesc bani, unele sunt chiar consumatoare de bani. \u00cen cazul \u00eembuteliatorului Coca-Cola \u00een Rom\u00e2nia, de pild\u0103, care \u00een 2011 a raportat plantarea a 45.000 de copaci, 500 km de r\u00e2u cur\u0103\u0163a\u0163i, 2.000 m3 de gunoi str\u00e2ns, 10.000 de voluntari implica\u0163i, 500.000 de copii participan\u0163i \u00een proiecte, 200.000 de ore de training desf\u0103\u015furate pentru comunit\u0103\u0163ile locale \u015fi 1.200.000 litri de ap\u0103 \u015fi b\u0103uturi r\u0103coritoare dona\u0163i.<\/p>\n
\nPreocuparea pentru mediu este vizibil\u0103 \u015fi la alte companii, \u00een r\u00e2ndul exemplelor afl\u00e2ndu-se \u015fi Metro Cash & Carry, care are o gam\u0103 de produse \u201everzi\u201e, sau Philips, care a anun\u0163at c\u0103 v\u00e2nz\u0103rile de produse ecologice au ajuns anul trecut la 45% din total, respectiv 11,3 miliarde de euro, la nivel mondial.Fie c\u0103 este vorba de reglement\u0103ri interna\u0163ionale sau de interesul investitorilor, companiile caut\u0103 \u00een mod evident s\u0103 se alinieze la modele de afaceri sustenabile. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 sunt mai profitabile, \u00eentr-o form\u0103 sau alta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dincolo de vorbe \u015fi declara\u0163ii frumoase, sustenabilitatea are o latur\u0103 financiar\u0103 evident\u0103. Este vizibil\u0103 deopotriv\u0103 din perspectiva burselor, pentru c\u0103 exist\u0103 un indice care urm\u0103re\u015fte c\u00e2t de sustenabile sunt activit\u0103\u0163ile \u015fi ac\u0163iunile a 2.500 de companii din \u00eentreaga lume. \u015ei este la fel de vizibil\u0103 atunci c\u00e2nd reducerea greut\u0103\u0163ii ambalajului, scurtarea rutelor de transport sau sc\u0103derea cantit\u0103\u0163ii de combustibil \u00eenseamn\u0103 economii de milioane de euro.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[368,201,9502,7573,10021,32657],"class_list":["post-79273","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-burse","tag-companii","tag-ecologie","tag-economii","tag-indice","tag-sustenabilitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79273","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=79273"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79273\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":92495,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79273\/revisions\/92495"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=79273"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=79273"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=79273"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}