{"id":79159,"date":"2013-03-07T14:02:00","date_gmt":"2013-03-07T14:02:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=79159"},"modified":"2026-04-03T11:09:53","modified_gmt":"2026-04-03T11:09:53","slug":"pretul-artei-la-romani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=79159","title":{"rendered":"Pre\u0163ul artei la rom\u00e2ni"},"content":{"rendered":"

\nRom\u00e2nul este jenat s\u0103 intre \u00eentr-un spa\u0163iu cultural expozi\u0163ional\u201e, spune designerul Alexandru Ghildu\u015f,  profesor \u00een cadrul  Facult\u0103\u0163ii de Arte a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti \u015fi fondator al casei de licita\u0163ie Goldart, mai cunoscut pentru monumentul \u201eGlorie Etern\u0103 Eroilor \u015fi Revolu\u0163iei Rom\u00e2ne din Decembrie 1989\u201e, aflat \u00een apropierea Muzeului Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei. \u00cen atelierul lui Ghildu\u015f de pe strada Pu\u0163ul cu Plopi sunt aduse lucr\u0103ri de la un t\u00e2rg interna\u0163ional organizat la Frankfurt, unde au fost recent expuse: \u201eAi grij\u0103, c\u0103 alea nu sunt picioarele, este v\u00e2rful\u201e – le spune el mai \u00een glum\u0103, mai \u00een serios celor care ajut\u0103 la transport – dar \u201evezi c\u0103 am \u015fi o sticl\u0103 cu vin acolo primit\u0103 cadou, s\u0103 nu mi-o a\u015fezi invers\u201e.<\/p>\n

\nDesignerul a definit atitudinea de jen\u0103 a rom\u00e2nului \u00een fa\u0163a artei \u00een urma unui experiment pe care l-a f\u0103cut la o expozi\u0163ie \u00een tinere\u0163e. A observat atunci c\u0103 oamenii care intrau \u00een galerie, \u00een momentul \u00een care aveau privirea atras\u0103 de un obiect, se uitau imediat \u00een spate, \u00een c\u0103utarea de confirm\u0103ri: \u201eNu suntem preg\u0103ti\u0163i s\u0103 dialog\u0103m la acest nivel. Poate ne pricepem \u00een momentul \u0103sta la sandale, la rochii, la pantaloni, dar la art\u0103 nu\u201e.<\/p>\n

\nPia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 a ajuns la o valoare de circa 25 de milioane de euro, \u00een care sunt incluse at\u00e2t v\u00e2nz\u0103rile din licita\u0163iile publice, de aproximativ 14,6 milioane de euro, c\u00e2t \u015fi cele private, organizate de galeriile de art\u0103 sau de cunosc\u0103tori din domeniu. Valoarea este mic\u0103, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 un singur tablou al lui Picasso sau al lui Andy Warhol dep\u0103\u015fesc 100 de milioane de euro. Ghildu\u015f pune acest\u0103 diferen\u0163\u0103 pe seama distan\u0163ei dintre momentul zero al pie\u0163ei de art\u0103 autohtone fa\u0163\u0103 de cea occidental\u0103: crea\u0163iile str\u0103ine au beneficiat de o prezen\u0163\u0103 pe pia\u0163\u0103 \u00een sistemul licita\u0163iilor \u00eencep\u00e2nd cu anii 1800, \u00een Rom\u00e2nia acestea au ap\u0103rut abia \u00een 1990. De unde \u015fi diferen\u0163a observat\u0103 de artist: \u201eDac\u0103 la noi vorbim de un pre\u0163 mediu de 100.000 de euro pentru o lucrare, dep\u0103\u015fit ocazional, \u00een Ungaria media este de un milion de euro, iar \u00een Occident de milioane de euro\u201e.<\/p>\n

\nCasa de licita\u0163ii Goldart, condus\u0103 de so\u0163ia artistului, Lumini\u0163a Ghildu\u015f, dar la organizarea c\u0103reia  particip\u0103 to\u0163i membrii familiei – fiul, designer, \u015fi fiica, student\u0103 la istorie universal\u0103 a artei, a v\u00e2ndut anul trecut de aproximativ 1,5 milioane de euro. Valoarea este \u00een cre\u015ftere cu circa 100.000 de euro fa\u0163\u0103 de anul precedent \u015fi \u00eenseamn\u0103 o sporire a num\u0103rului de lucr\u0103ri v\u00e2ndute la mai mult de 800. Ghildu\u015f a intrat pe pia\u0163a de art\u0103 \u00een 1996, printr-o galerie particular\u0103, iar casa de licita\u0163ie a fost deschis\u0103 \u00een 2002. De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, a observat c\u0103 exist\u0103 \u201eun interes 100% pentru arta veche \u015fi 0% pentru cea contemporan\u0103\u201e.<\/p>\n

\nOamenii prefer\u0103 acum arti\u015fti precum Grigorescu, Tonitza, Pallady sau P\u0103tra\u015fcu, pictori care fac parte dintr-o perioad\u0103 prosper\u0103 economic \u015fi cultural: \u201eCump\u0103r\u0103torii veneau direct \u00een atelierele arti\u015ftilor, erau oameni cu bani, forma\u0163i datorit\u0103 c\u0103l\u0103toriilor \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi care \u015ftiau ce \u00eenseamn\u0103 investi\u0163ia \u00een art\u0103\u201e. Ghildu\u015f spune c\u0103 \u00een anii \u201830 pre\u0163urile nu erau foarte mari, Rom\u00e2nia era apropiat\u0103 ca imagine Germaniei \u015fi Fran\u0163ei, iar tinerii studiau \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi cump\u0103rau lucr\u0103ri de art\u0103 \u015fi de acolo, dar \u015fi din \u0163ar\u0103.<\/p>\n

\nEra o societate \u201ea liberei circula\u0163ii \u015fi a liberei g\u00e2ndiri, situa\u0163ii oferite \u00een primul r\u00e2nd de nivelul economic de dezvoltare la care Rom\u00e2nia ajunsese\u201e. Dac\u0103 \u00een 1938 puteam s\u0103 ne compar\u0103m cu ceilal\u0163i europeni, \u201eacum trecem printr-o perioad\u0103 frumoas\u0103 pentru art\u0103 \u00eenceput\u0103 \u00een 2002-2004, dar care este redus\u0103 comparativ cu restul lumii\u201e. Publicul pie\u0163ei de art\u0103 este alc\u0103tuit, potrivit designerului, din oameni care sunt iubitori de art\u0103 \u015fi investesc \u201ec\u00e2nd pot \u015fi c\u00e2t pot\u201e, purt\u0103tori de mesaje pentru o  a doua categorie, oamenii cu bani care au \u00een\u0163eles ce \u00eenseamn\u0103 arta de la ei sau de la casele de licita\u0163ii, dar \u015fi investitori, majoritatea deveni\u0163i colec\u0163ionari. \u00cen timp ce iubitorii de frumos \u00ee\u015fi permit s\u0103 cheltuiasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la 5.000 de euro pentru un obiect de art\u0103, investitorii ajung uneori la recorduri de sute de mii de euro. \u00cen topul v\u00e2nz\u0103rilor Goldart se afl\u0103 \u015etefan Luchian, cu 100.000 de euro pentru un tablou, Nicolae Tonitza, cu 46.000 de euro, Nicolae Vermont, cu 32.000 de euro sau Gheorge Petra\u015fcu, cu 30.000 de euro.<\/p>\n

\nNum\u0103rul investitorilor \u00een art\u0103 a crescut \u00een 2008, odat\u0103 cu pr\u0103bu\u015firea altor pie\u0163e: \u201eC\u00e2nd investi\u0163iile \u00een terenuri \u015fi \u00een imobiliare au sc\u0103zut,  arta a \u00eenceput s\u0103 ocupe un loc important \u00een viziunea investi\u0163ional\u0103 a celui cu bani\u201e. Poate fi asem\u0103nat\u0103 cu o burs\u0103, dar \u00een cazul pie\u0163ei de art\u0103, \u201ebrokerii pot fi negustorii, intermediarii, casele de licita\u0163ie, galeriile, prietenii. Credibilitatea lor nu se bazeaz\u0103 doar pe iste\u0163ime financiar\u0103, dar \u015fi pe calitatea artistic\u0103 a celui care pov\u0103\u0163uie\u015fte\u201e.<\/p>\n

<\/p>\n

\n\u00cen aceast\u0103 burs\u0103, cel mai pu\u0163in cotate sunt lucr\u0103rile contemporanilor, pe care cei de la Goldart \u00eencearc\u0103 s\u0103 le promoveze \u00eenc\u0103 de la debutul pe pia\u0163\u0103: \u201eInvestitorul trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 investi\u0163ia de cea mai mare valoare este \u00een art\u0103 contemporan\u0103, doar a\u015fa poate fi v\u0103zut\u0103 m\u0103iestria \u015fi fine\u0163ea investi\u0163iei, ale c\u0103ror rezultate pot fi v\u0103zute uneori dup\u0103 zeci de ani\u201e. <\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nCota\u0163ia redus\u0103 pe bursa pie\u0163ei de art\u0103 a arti\u015ftilor contemporani a fost observat\u0103 \u015fi de Alexandru B\u00e2ldea, manager \u015fi ac\u0163ionar majoritar al casei de licita\u0163ii \u015fi galeriilor de art\u0103 Artmark: \u201eDin punct de vedere al indicatorilor de performan\u0163\u0103 pe care \u00eei folosim, vedem c\u0103 se vinde din ce \u00een ce mai mult\u0103 art\u0103 \u015fi concluzion\u0103m c\u0103 pia\u0163a se extinde, dar cu oscila\u0163ii\u201e. B\u00e2ldea consider\u0103 c\u0103 principalul motiv pentru care pia\u0163a a reu\u015fit s\u0103 se men\u0163in\u0103 \u015fi uneori s\u0103 creasc\u0103 pe timp de criz\u0103 este acela c\u0103 se afl\u0103 la \u00eenceput, dar \u015fi pentru c\u0103 \u201eare ni\u015fte valen\u0163e de tezaurizare a valorii \u00een astfel de vremuri, fiind vorba de bunuri concrete ale c\u0103ror valori sunt \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite de o comunitate \u00eentreag\u0103\u201e.<\/p>\n

\nEl observ\u0103 totu\u015fi c\u0103, \u00een cazul unei pie\u0163e mature de art\u0103, ar fi avut loc ni\u015fte descre\u015fteri de cota\u0163ie ale principalilor arti\u015fti pe timp de criz\u0103. B\u00e2ldea a observat c\u0103 majoritatea arti\u015ftilor importan\u0163i au crescut \u00een valoare, media lucr\u0103rilor fiind undeva la 25-30% pe an. Iar despre preponderen\u0163a artei de patrimoniu, el este de p\u0103rere c\u0103 \u201ela zece ani de la debutul pie\u0163ei de art\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, este normal s\u0103 existe un ata\u015fament fa\u0163\u0103 de acest tip\u201e.<\/p>\n

\nVeniturile maxime la o licita\u0163ie de art\u0103 contemporan\u0103 au ajuns la un v\u00e2rf de circa 300.000 de euro \u015fi cresc datorit\u0103 \u201epie\u0163ei locomotiv\u0103\u201e de patrimoniu, pentru care se pot \u00eenregistra venituri \u015fi de un milion de euro pentru o licita\u0163ie. Dac\u0103 pre\u0163urile arti\u015ftilor contemporani se afl\u0103 \u00een jurul a c\u00e2torva mii de euro, recenta reu\u015fit\u0103 a unuia dintre ei, arat\u0103 poten\u0163ialul: clujeanul Adrian Ghenie a v\u00e2ndut opera \u201eDr. Mengele 2\u201e la o licita\u0163ie organizat\u0103 de Sotheby\u2019s, cea mai important\u0103 cas\u0103 de licita\u0163ie din lume, cu 141.000 de euro, o sum\u0103 de patru ori mai mare dec\u00e2t cea estimat\u0103.<\/p>\n

\nLa Artmark, cel mai scump obiect tranzac\u0163ionat \u00een cadrul unei licita\u0163ii a fost un Tonitza de mari dimensiuni, opera \u201e\u00cen iatac\u201e care a ajuns la un pre\u0163 de adjudecare de 290.000 de euro anul trecut, iar pe locul doi a fost tabloul lui Grigorescu, \u201e\u0162\u0103r\u0103ncu\u0163\u0103 cu m\u0103rgele ro\u015fii\u201e, care a ajuns la 270.000 de euro. Cifra de afaceri la care a ajuns Artmark a ajuns astfel la 14 milioane de euro, cu o cre\u015ftere de circa 30-40% fa\u0163\u0103 de 2011.<\/p>\n

\n\u201eAvem un trafic mare de valoare, fie c\u0103 vorbim despre pictur\u0103 sau art\u0103 decorativ\u0103\u201e, spune B\u00e2ldea, referindu-se la cele 210 oferte primite pe zi pentru care casa de licita\u0163ie ob\u0163ine un comision net de circa o treime din valoarea v\u00e2nz\u0103rilor. Alis, prima cas\u0103 de licita\u0163ie deschis\u0103 pe pia\u0163a autohton\u0103 \u00een 1990, se afl\u0103 \u00een prezent pe cea de-a treia pozi\u0163ie dup\u0103 Goldart \u015fi Artmark \u015fi nu s-a \u00eenscris \u00een linia cre\u015fterilor din 2012. Cifra de afaceri a sc\u0103zut cu circa 10%, de la 9.675.000 lei \u00een 2011, la circa 8.910.000 lei anul trecut, dar arti\u015ftii prefera\u0163i de investitorii cu posibilit\u0103\u0163i sunt tot vechii pictori rom\u00e2ni.<\/p>\n

\nMihail Bucur Papagheorghiu, reprezentantul casei de licita\u0163ie Alis, estimeaz\u0103 c\u0103 \u201epre\u0163ul unei opere de art\u0103 este o fa\u0163et\u0103 a lumii \u00een care tr\u0103im – are at\u00e2t o component\u0103 material\u0103 – nivelul mediu de bog\u0103\u0163ie a popula\u0163iei \u015fi una spiritual\u0103 – bagajul de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie al acesteia\u201e. Alexandru B\u00e2ldea anticipeaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia va avea o pia\u0163\u0103 matur\u0103 de art\u0103 peste 20 de ani \u015fi aminte\u015fte de un amic care \u00eei spune c\u0103 e \u201enebun c\u0103 se ocup\u0103 cu comer\u0163ul cu art\u0103\u201e.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pia\u0163a rom\u00e2neasca de arta cre\u015fte chiar \u015fi pe timp de criza.paradoxal, acesta nu este semn de cultura, ci indica \u201etinere\u0163ea\u201e domeniului, aflat la sute de milioane de euro distan\u0163a de pie\u0163ele occidentale. \u00cen timp ce \u00een topul mondial domina picasso, monet, matisse, iar pre\u0163ul contemporanilor cre\u015fte, noi suntem ata\u015fa\u0163i de a\u015fa- numita \u201elocomotiva\u201e a artei rom\u00e2ne\u015fti, cea de patrimoniu. Pu\u0163inii cumparatori se \u00eempart \u00een trei categorii: pasiona\u0163ii, investitorii sau investitorii pasiona\u0163i. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[586],"tags":[5634,82,246,182,88,293,7633,60],"class_list":["post-79159","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arta-si-societate","tag-arta","tag-bani","tag-crestere","tag-criza","tag-cultura","tag-intrare","tag-investitori","tag-piata"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79159","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=79159"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79159\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":92382,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79159\/revisions\/92382"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=79159"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=79159"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=79159"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}