{"id":79158,"date":"2013-03-07T13:47:00","date_gmt":"2013-03-07T13:47:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=79158"},"modified":"2026-04-03T11:09:53","modified_gmt":"2026-04-03T11:09:53","slug":"sfarsitul-unei-nave-blestemate-si-mizeria-unei-industrii-nereglementate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=79158","title":{"rendered":"Sf\u00e2r\u015fitul unei nave blestemate  \u015fi mizeria unei industrii nereglementate"},"content":{"rendered":"<p>\nRAMA\u015eI\u0162ELE EXXON VALDEZ &#8211; c\u00e2\u0163iva metri de perete din o\u0163el &#8211; zac pe plaja ora\u015fului indian Alang. Prova a disp\u0103rut deja. Un furnicar de muncitori \u00eenarma\u0163i cu l\u0103mpi de sudur\u0103 taie ce-a mai r\u0103mas din gigantul de 34.000 de tone care a e\u015fuat \u00een urm\u0103 cu aproape un sfert de secol pe \u0163\u0103rmul Alask\u0103i, cauz\u00e2nd una dintre cele mai grave devers\u0103ri de petrol din istoria Statelor Unite, eclipsat\u0103 abia \u00een 2010 de explozia platformei petroliere Deepwater Horizon \u00een Golful Mexic.<\/p>\n<p>\nPeste dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni probabil nu va mai r\u0103m\u00e2ne nimic din vasul petrolier care a naufragiat \u00een 1989, devers\u00e2nd 41 milioane de litri de petrol \u00een Str\u00e2mtoarea Prince William din Alaska. Dup\u0103 accident, Exxon Valdez a fost reutilat, devenind vas de transport de minereuri, \u015fi a fost redenumit recent \u201eOriental N\u201e. Compania indian\u0103 de fier vechi \u015fi reciclare Priya Blue a cump\u0103rat \u00een prim\u0103vara anului trecut vaporul pentru 16 milioane de dolari (12 milioane euro) doar pentru a-l t\u0103ia.<\/p>\n<p>\n<a href=\"http:\/\/www.businessmagazin.ro\/galerie-foto\/analize\/turism\/cele-mai-faimoase-epave-ale-lumii-galerie-foto-9796454\/slide-2\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" alt=\"\" height=\"30\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5852\/9796454\/18\/banday.jpg?width=576&#038;height=30\" width=\"576\" \/><\/a><\/p>\n<p>\n\u00cen august, vasul a fost tras la \u0163\u0103rm la Alang, unde opereaz\u0103 cel mai mare cimitir de nave din lume. Pl\u0103ti\u0163i cu c\u00e2teva rupii pe zi, peste 300 de muncitori taie \u015fi demonteaz\u0103 vaporul.Dezv\u0103luirea \u201eidentit\u0103\u0163ii\u201e mai vechi a Oriental N a provocat un mic scandal la Alang. De\u015fi nu con\u0163ine mai multe materiale toxice dec\u00e2t alte vase dezafectate pe plaja din nord-estul Indiei, activi\u015ftii pentru protec\u0163ia mediului au profitat de notorietatea Exxon Valdez pentru a \u00eencerca, f\u0103r\u0103 succes, s\u0103 blocheze aducerea vaporului pe p\u0103m\u00e2nt indian printr-o ac\u0163iune la Curtea Suprem\u0103.<\/p>\n<p>\n<img decoding=\"async\" alt=\"\" src=\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5548\/10651762\/2\/79066574.jpg?height=525&#038;width=700\" style=\"width: 700px; height: 525px;\" \/><\/p>\n<p>\nProcesul a adus \u00een aten\u0163ie \u00eens\u0103 condi\u0163iile catastrofale de lucru \u00eent\u00e2lnite la multe \u015fantiere navale din sudul Asiei, unde vasele maritime ie\u015fite la pensie sunt t\u0103iate \u015fi transportate la topit bucat\u0103 cu bucat\u0103. \u00cen octombrie, \u015fase muncitori au murit \u00eentr-o explozie la Alang, \u00een timp ce demontau vasul petrolier \u201eUnion Brave\u201e, scrie Der Spiegel. Unul dintre ei a t\u0103iat cu lampa de sudur\u0103 un compartiment \u00een care se afla \u00eenc\u0103 petrol, provoc\u00e2nd o explozie.<\/p>\n<p>\n\u00cen Pakistan, peste 20 de muncitori au murit \u015fi mai mult de 150 au fost r\u0103ni\u0163i \u00een anul 2011 pe \u015fantiere navale. Doar la Alang, \u015fantierele navale au revendicat 173 de vie\u0163i din 2001, zdrobi\u0163i de buc\u0103\u0163i de o\u0163el desprinse sau f\u0103cu\u0163i scrum de explozii. Muncitorii se ca\u0163\u0103r\u0103 de multe ori descul\u0163i pe vapoare, iar incinerarea de\u015feurilor toxice pe plaj\u0103 este un obicei.<\/p>\n<p>\nAFACERILE MERG BINE PENTRU \u201e\u00ceNGHI\u0162ITORII DE FIER\u201e, a\u015fa cum sunt supranumite \u00een industrie companiile de fier vechi. Criza global\u0103 din domeniul transporturilor maritime a determinat operatorii de flote s\u0103 str\u00e2ng\u0103 cureaua, iar odat\u0103 cu sc\u0103derea tarifelor vasele mai vechi au devenit neprofitabile. Anul trecut au fost t\u0103iate la nivel mondial peste 1.000 de vapoare, cifr\u0103 record, lider de pia\u0163\u0103 fiind India. \u015eantierele navale din India au reciclat 527 de vase, urmate de cele din Bangladesh, Pakistan \u015fi China. Gigan\u0163ii din o\u0163el sunt sco\u015fi din uz uneori chiar \u015fi dup\u0103 doar 15 ani de activitate.<\/p>\n<p>\nOperatorii de flote din Europa prefer\u0103 de obicei s\u0103 trimit\u0103 vapoarele la cimitirele din sudul Asiei, unde reglement\u0103rile de mediu \u015fi de protec\u0163ia muncii sunt mai pu\u0163in stringente, iar cererea pentru o\u0163el este mai mare. Companiile de fier vechi cump\u0103r\u0103 vase de mare tonaj cu aproximativ 400 de dolari pe ton\u0103. O\u0163elul de \u00eenalt\u0103 calitate reg\u0103sit de obicei \u00een construc\u0163ia acestor nave este la mare c\u0103utare \u00een Asia, iar reciclarea vapoarelor satisface \u00een prezent 9% din cererea de o\u0163el din India.<\/p>\n<p>\nDrumul de 6 kilometri \u00eentre ora\u015ful Alang \u015fi \u015fantierul naval seam\u0103n\u0103 cu un bazar. Oale, paturi, televizoare \u015fi alte accesorii folosite odat\u0103 de echipajele navelor maritime se v\u00e2nd la gr\u0103mad\u0103. Obiectele care nu atrag cump\u0103r\u0103tori, precum baterii consumate sau cutii de vopsea goale, sunt incinerate \u00een aer liber. Fumul cu miros \u00een\u0163ep\u0103tor se amestec\u0103 cu gazele de e\u015fapament de la camioanele de mare tonaj care car\u0103 c\u0103tre furnale buc\u0103\u0163i uria\u015fe de o\u0163el t\u0103iate din nave.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>\nLa cap\u0103t de drum, o pancart\u0103 anun\u0163\u0103 c\u0103l\u0103torii c\u0103 au ajuns la \u201e\u015fantierul de reciclare de nave Alang Sosiya\u201e. Pentru jurnali\u015fti, drumul se \u00eencheie cu un punct de control al poli\u0163iei. De la sf\u00e2r\u015fitul anilor 90, c\u00e2nd presa a \u00eenceput s\u0103 scrie despre poluare \u015fi condi\u0163iile grele de munc\u0103 de pe \u015fantier, guvernul provinciei Gujarat a \u00eencercat s\u0103 limiteze expunerea negativ\u0103.<\/p>\n<p>\nDUPA CE S-A \u00ceMBOGA\u0162IT DIN FIER VECHI, Chetan Patel, \u015feful Shree Ram, una dintre cele mai mari firme de reciclare de la Alang, \u00eencearc\u0103 s\u0103 spele imaginea ruginit\u0103 a \u015fantierului. Patel spune c\u0103 de\u015feurile toxice sau radioactive sunt tratate corespunz\u0103tor la compania sa, \u00eens\u0103 aser\u0163iunile sale sunt imposibil de verificat, noteaz\u0103 Der Spiegel.<\/p>\n<p>\nUn grup de investitori japonezi a propus recent construc\u0163ia de docuri fixe la Alang, pentru a pune cap\u0103t opera\u0163iunilor controversate de demontare \u015fi t\u0103iere a navelor direct pe plaj\u0103. Reglement\u0103rile \u00eempiedic\u0103 \u00eens\u0103 astfel de investi\u0163ii, deoarece contractele de concesiune pe baza c\u0103rora func\u0163ioneaz\u0103 opera\u0163iunile trebuie re\u00eennoite la fiecare 6 luni, astfel c\u0103 nimeni nu risc\u0103 \u00eenceperea unor lucr\u0103ri pe termen lung. Shree Ram dispune de un \u201epermis verde\u201e, care confirm\u0103 respectarea standardelor de mediu, iar alte companii de la Alang au \u00eenceput s\u0103-i urmeze exemplul, spune Patel.<\/p>\n<p>\nCu toate acestea, industria recicl\u0103rii de fier vechi nu are standarde interna\u0163ionale specifice. \u201eDintre to\u0163i reciclatorii de la Alang, probabil jum\u0103tate pot prezenta un certificat sau altul\u201e, spune germanul Gerd Leopold din Hamburg, broker de nave maritime grele pentru compania indian\u0103 Priya Blue, care s-a ocupat \u015fi de achizi\u0163ia fostului Exxon Valdez. Companiile care v\u00e2nd nave sunt de obicei \u00eentr-o situa\u0163ie financiar\u0103 dificil\u0103, astfel c\u0103 dezafectarea lor \u00een condi\u0163ii ecologice nu este o prioritate. Proprietarii scandinavi sunt cei mai aten\u0163i la astfel de chestiuni, obi\u015fnuind s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru demontarea \u201ecurat\u0103\u201e a navelor.<\/p>\n<p>\nPracticile actuale din industria recicl\u0103rii vapoarelor la fier vechi sunt ilegale, conform legisla\u0163iei interna\u0163ionale. Exporturile c\u0103tre \u0163\u0103ri din afara Organiza\u0163iei pentru Cooperare \u015fi Dezvoltare Economic\u0103 (OCDE) sunt interzise, deoarece la bord se g\u0103sesc \u00eentotdeauna materiale toxice, precum azbest, uleiuri sau metale grele. Proprietarii de nave care doresc s\u0103 le trimit\u0103 \u00een India \u201ela t\u0103iat\u201e trebuie s\u0103 ob\u0163in\u0103 avizul autorit\u0103\u0163ilor, dup\u0103 ce s-au asigurat c\u0103 toate materialele toxice au fost \u00eenl\u0103turate.<\/p>\n<p>\n\u201eEste imposibil, deoarece nava nu se poate mi\u015fca f\u0103r\u0103 carburant sau ulei de motor\u201e, spune Hennig Gramann, inginer de mediu care testeaz\u0103 vase maritime pentru depistarea materialelor poluante.\u00cen practic\u0103, prevederile Conven\u0163iei de la Basel nu pot fi aplicate. Atunci c\u00e2nd decizia de a vinde o nav\u0103 la fier vechi este luat\u0103 pe mare, \u00een apele interna\u0163ionale, Conven\u0163ia de la Basel nu are jurisdic\u0163ie. Astfel, majoritatea vapoarelor pornesc pe ultimul drum din mijlocul oceanului. Organiza\u0163iile economice interna\u0163ionale au \u00eencercat s\u0103 remedieze problema prin Conven\u0163ia de la Hong Kong, care permite exportul navelor pentru reciclare \u00een anumite condi\u0163ii: fiecare vapor trebuie s\u0103 fie \u00eenso\u0163it de o list\u0103 cu substan\u0163ele periculoase aflate la bord, iar \u015fantierul naval trebuie s\u0103 prezinte un plan adecvat de reciclare. Conven\u0163ia de la Hong Kong a fost adoptat\u0103 \u00een 2009, dar niciun stat nu a ratificat-o p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n<p>\n\u00cen luna martie a anului trecut, Comisia European\u0103 a propus propriile reglement\u0103ri, mai dure, pentru a obliga proprietarii de nave \u015fi \u015fantierele navale s\u0103-\u015fi asume r\u0103spunderea pentru pagubele de mediu provocate. Potrivit propunerilor CE, navele sub pavilion european nu pot fi t\u0103iate dec\u00e2t \u00een \u015fantiere care au ajuns pe o a\u015fa-numit\u0103 \u201elist\u0103 verde\u201e a UE. \u015eantierele ar trebui s\u0103 fie echipate cu docuri \u015fi cu facilit\u0103\u0163i de depozitare sau distrugere a de\u015feurilor toxice \u00een condi\u0163ii adecvate. \u015eantierele respective ar urma s\u0103 fie monitorizate de c\u0103tre inspectori UE, nu de autorit\u0103\u0163ile locale.<\/p>\n<p>\nProprietarii de nave contest\u0103 reglement\u0103rile propuse de executivul european, care au st\u00e2rnit proteste \u015fi \u00een \u0163\u0103rile unde sunt reciclate vapoarele, \u00een special \u00een China, care se consider\u0103 un pionier al recicl\u0103rii verzi. China sper\u0103 c\u0103, odat\u0103 cu ratificarea Conven\u0163iei de la Hong Kong, reciclatorii locali vor avea un avantaj competitiv \u00een raport cu concuren\u0163ii \u201elow-cost\u201e, adic\u0103 \u015fantierele care nu respect\u0103 condi\u0163iile de mediu stipulate \u00een acord.<\/p>\n<p>\nCHINA, DEJA CEL MAI MARE CONSTRUCTOR DE NAVE MARITIME LA NIVEL MONDIAL, este \u00een plin proces de \u00eenfiin\u0163are a opera\u0163iunilor de dezafectare a vaselor. Companiile chineze de fier vechi consider\u0103 c\u0103 reglement\u0103rile propuse de UE avantajeaz\u0103 competitorii europeni \u015fi sper\u0103 c\u0103 China nu le va accepta. Concuren\u0163a \u00een domeniul recicl\u0103rii fierului vechi este \u00eens\u0103 tot mai dur\u0103. Cu servicii mai scumpe datorit\u0103 standardelor mai ridicate de operare, companiile chineze trebuie s\u0103 lupte din greu pentru fiecare nav\u0103 aflat\u0103 la cap\u0103t de drum. \u00centre timp, viabilitatea investi\u0163iilor este amenin\u0163at\u0103 tot mai serios de sc\u0103derea pre\u0163urilor o\u0163elului.<\/p>\n<p>\n\u015eeful \u015fantierului naval Tianjin-Tianma din China, Yang Guiwang, spune c\u0103 nu poate concura cu salariile mai mici din India. \u201eUn prieten de-al meu de\u0163ine nave maritime. Am negociat timp de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pentru a prelua unul dintre vasele lui. \u00cen final, i-am oferit 352 dolari pe ton\u0103, dar indienii au venit cu 357 dolari \u015fi am pierdut\u201e, se pl\u00e2nge afaceristul chinez.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Infamul vas petrolier Exxon Valdez a ie\u015fit la pensie. Mastodontul metalic &#8211; sau ce-a mai r\u0103mas din el &#8211; se l\u0103f\u0103ie pe o plaj\u0103 \u00eensorit\u0103 din India. Protagonist al unuia dintre cele mai grave accidente ecologice din istorie, Exxon Valdez este demontat \u015fi \u00eenghi\u0163it bucat\u0103 cu bucat\u0103 de furnalele industriei siderurgice indiene. T\u0103ierea \u015fi reciclarea vasului-vedet\u0103 aduce \u00een prim-plan industria demont\u0103rii vaselor de mare tonaj pentru fier vechi, cu toate dificult\u0103\u0163ile \u015fi riscurile asociate.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[13325,17621,8668,232,474,32595],"class_list":["post-79158","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-accidente","tag-blestem","tag-exxon-mobil","tag-india","tag-industrie","tag-vas"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79158","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=79158"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79158\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":92381,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/79158\/revisions\/92381"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=79158"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=79158"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=79158"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}