\nCifrele exportului sunt \u00eencurajatoare. Chiar \u015fi soldul balan\u0163ei comerciale – care continu\u0103 s\u0103 fie negativ, importurile cost\u00e2nd mai mult dec\u00e2t c\u00e2\u015ftig\u0103m din exporturi – s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it considerabil. Dac\u0103, \u00een 2008, deficitul balan\u0163ei comerciale era de 19 miliarde de euro, \u00een 2012 a sc\u0103zut la 7,3 miliarde de euro. Pentru c\u0103 exporturile au crescut mai repede dec\u00e2t importurile. Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi poate juca \u00eens\u0103 mai bine cartea exporturilor. Cum anume? Nu-s deloc pu\u0163ini cei care v\u0103d stimularea exporturilor exclusiv prin\u2026 deprecierea leului fa\u0163\u0103 de euro. Pe termen scurt, acest stimulent ar putea avea unele efecte benefice. Nu \u00eens\u0103 \u015fi pe termen lung. A\u015fa c\u0103 e nevoie de alte c\u0103i, mai sigure, pe care s\u0103 mearg\u0103 \u0163ara noastr\u0103 pentru a face din export un st\u00e2lp puternic, care s\u0103 sus\u0163in\u0103 o cre\u015ftere economic\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103. Lec\u0163ia din anul 2000 n-ar trebui uitat\u0103. Atunci, factorii economici, pe vertical\u0103 \u015fi pe orizontal\u0103, at\u00e2t la nivel “macro”, c\u00e2t \u015fi “micro”, au \u00een\u0163eles un fapt esen\u0163ial: acela c\u0103 investi\u0163iile constituie temelia \u00een stare s\u0103 sus\u0163in\u0103 edificiul cre\u015fterii economice. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u015fi exporturile tot de investi\u0163ii depind.<\/p>\n
\nDar trenul exporturilor, ca s\u0103 mearg\u0103 \u00een ritm optim, are nevoie de mai multe locomotive puternice. E cert: \u00eentre aceste locomotive nu se num\u0103r\u0103 competitivitatea c\u00e2\u015ftigat\u0103 prin deprecierea monedei. Rom\u00e2nia are nevoie de competitivitate prin calitate; prin voca\u0163ia lucrului bine f\u0103cut.<\/p>\n
\nPe pia\u0163a extern\u0103, de mul\u0163i ani, dar mai cu seam\u0103 de c\u00e2nd lumea e \u00een criz\u0103, cresc pre\u0163urile \u00eendeosebi la produsele cu grad \u00eenalt de prelucrare. Este \u015fi normal s\u0103 fie a\u015fa. Produsele care \u00eencorporeaz\u0103 mai mult\u0103 munc\u0103, mai mult\u0103 competen\u0163\u0103 sunt mai scumpe. G\u00e2ndirea, inteligen\u0163a aduc valut\u0103. Cel mai de\u015ftept este \u015fi va fi privilegiat. Dac\u0103 n-ar fi a\u015fa, omenirea ar fi stat \u00een loc \u015fi nu am fi ajuns la sofisticate produse care \u00eencorporeaz\u0103 materii prime “\u00eennobilate” cu materie cenu\u015fie. Iar sursele interna\u0163ionale de capital “pluseaz\u0103” acolo unde materia se transform\u0103 \u015fi spore\u015fte \u00een valoare. Se ajunge \u00een acest fel la o specializare competitiv\u0103: unele \u0163\u0103ri v\u00e2nd materii prime sau semifabricate, c\u0103 nu reu\u015fesc s\u0103 mearg\u0103 mai departe; altele v\u00e2nd produse ce au trecut prin mai multe trepte de prelucrare, dob\u00e2ndind o valoare ad\u0103ugat\u0103 mare.<\/p>\n
\nDintotdeauna, \u00een comer\u0163ul exterior, s-au pus etichete: \u0163\u0103ri “ale cafelei”, “ale bananelor”, “ale citricelor”. Sunt \u0163\u0103ri ce au pu\u0163ini bani pentru investi\u0163ii. De aici fug “creierele”, pentru c\u0103 nu sunt pl\u0103tite, stimulate, recunoscute. \u015ei pentru c\u0103 nu au asigurate condi\u0163ii de valorificare \u015fi de dezvoltare. \u00cen astfel de \u0163\u0103ri, \u00een totalul exporturilor, materiile prime \u015fi semifabricatele sunt dominante. Rom\u00e2nia vinde \u015fi ea “produse de baz\u0103”. Vinde \u015fi lemn f\u0103r\u0103 s\u0103-l prelucreze. Vinde \u015fi \u0163agle care nu ajung s\u0103 fie transformate \u00een s\u00e2rm\u0103. Dar dou\u0103 lucruri importante s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een exporturile rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen primul r\u00e2nd, dac\u0103 din 1990 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1999 sufeream de “complexul cifrei 8”, fiindc\u0103 exporturile noastre nu dep\u0103\u015feau 8 miliarde de dolari, \u00een 2000 s-a f\u0103cut saltul la 10 miliarde de dolari, iar \u00een 2008 exporturile de bunuri fizice (exclusiv servicii) au ajuns la 33,7 miliarde de euro. Ei bine, cre\u015fterea a ajuns la 52,4 miliarde de euro \u00een 2012. \u00cen plin\u0103 criz\u0103. Apoi, remarcabil este faptul c\u0103 80 la sut\u0103 din aceast\u0103 sum\u0103 e realizat\u0103 \u00een industria prelucr\u0103toare.<\/p>\n
\nAceasta e calea pe care trebuie s\u0103 mergem mai departe. Numai c\u0103, pe o astfel de cale, \u00eenaintarea e grea \u015fi e nevoie de competen\u0163\u0103. Nu e vorba despre niciun fel de elitism, dar to\u0163i cei care sunt \u00een stare s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103\u2026 e bine s\u0103 fie stimula\u0163i s\u0103 \u00eenve\u0163e, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, s\u0103 inoveze. S\u0103 nu irosim inteligen\u0163a \u00een activit\u0103\u0163i de rutin\u0103.<\/p>\n
\nRom\u00e2nia nu mai e “specializat\u0103” \u00een exportul de semifabricate. \u00cencepe s\u0103 v\u00e2nd\u0103 scump produse \u00eenalt prelucrate! S\u0103 ob\u0163in\u0103 c\u00e2\u015ftiguri de valut\u0103 din exportul unor fabricate cu o mare cantitate de valoare ad\u0103ugat\u0103. Dar, repet, e doar un \u00eenceput. Chiar dac\u0103 acest \u00eenceput a prins r\u0103d\u0103cini timp de mai mul\u0163i ani.<\/p>\n
\nDrumul de parcurs e mai lung. Mult mai lung. Fiindc\u0103 noi, av\u00e2nd bilet de clasa a treia, ca s\u0103 ajungem din urm\u0103 \u0163\u0103rile care \u00een trenul Uniunii Europene c\u0103l\u0103toresc la clasa \u00eent\u00e2i sau la clasa a doua, avem nevoie nu doar de un ritm \u00eenalt al cre\u015fterii economice, dar \u015fi de un PIB competitiv, cu o structur\u0103 nou\u0103, cu valori ad\u0103ugate care s\u0103 exprime grij\u0103 pentru lucruri bine f\u0103cute, profit, orientare spre pia\u0163\u0103. Altfel, miz\u00e2nd pe deprecierea leului \u015fi nu pe performan\u0163e economice, vom continua s\u0103 ad\u0103ug\u0103m PIB f\u0103r\u0103 s\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u015fi competitivitate.<\/p>\n