\nNu demult, The Washington Post a publicat un articol sub titlul “Studiile spun c\u0103 majoritatea paginilor web pot fi conectate prin 19 clicuri”. O formulare destul de neglijent\u0103, chiar dac\u0103 trecem peste folosirea clicurilor pe post de leg\u0103turi (links). Nu e vorba de “majoritatea paginilor”, pentru c\u0103 cele 19 leg\u0103turi reprezint\u0103 o medie, exact ca \u00een cazul mult mai popular al celor \u015fase grade de separa\u0163ie. Probabil c\u0103 redactorii au g\u0103sit de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 publice aceast\u0103 \u015ftire \u00een contextul unui recent atac asupra Facebook, \u00eens\u0103 studiul referit dateaz\u0103 din 1999, i se datoreaz\u0103 cercet\u0103torului Albert-L\u00e1szl\u00f3 Barab\u00e1si \u015fi a fost apoi prezentat \u00een cartea sa numit\u0103 “Linked: The New Science of Networks” (din 2002), asupra c\u0103reia merit\u0103 s\u0103 revin \u00eentr-un alt articol.<\/p>\n
\nOarecum surprinz\u0103tor este c\u0103, totu\u015fi, afirma\u0163ia din WP este corect\u0103. De\u015fi rezultatul a fost extras din studiul unui mic e\u015fantion (un trilion de pagini) din web-ul mileniului trecut, substratul teoretic aplicat de aceast\u0103 “nou\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 a re\u0163elelor” ne asigur\u0103 c\u0103 cele 19 grade de separa\u0163ie se p\u0103streaz\u0103 \u015fi c\u0103 web-ul va r\u0103m\u00e2ne o “lume mic\u0103” \u00eenc\u0103 mult\u0103 vreme. Barab\u00e1si (n\u0103scut la B\u0103lan, jude\u0163ul Harghita) este de forma\u0163ie fizician \u015fi poate p\u0103rea ciudat\u0103 specializarea sa \u00een acest domeniu, \u00eens\u0103 \u015ftiin\u0163a re\u0163elelor este un domeniu pluridisciplinar, cu aplicabilitate \u00een numeroase alte \u015ftiin\u0163e.<\/p>\n
\nEsen\u0163a este c\u0103 re\u0163elele au anumite propriet\u0103\u0163i intrinseci pe care, odat\u0103 ce le cunoa\u015ftem, le putem aplica \u00een nenum\u0103rate domenii. Primul vizat este sociologia, \u00eens\u0103 acelea\u015fi principii guverneaz\u0103 \u015fi re\u0163elele neuronale din creier, ecosistemele naturale sau re\u0163eaua celulelor biologice. De altfel, Barab\u00e1si – despre care revista PopSci spunea c\u0103 este “omul care ar putea conduce lumea” – lucreaz\u0103 acum \u00een cercet\u0103ri privind cancerul la Universitatea Harvard.<\/p>\n
\nPoate oare \u015ftiin\u0163a re\u0163elelor s\u0103 explice – \u015fi eventual s\u0103 prevad\u0103 – dinamica re\u0163elelor de socializare? Se pare c\u0103 doar \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103, deoarece concuren\u0163a de pe pia\u0163\u0103 face ca datele marilor re\u0163ele s\u0103 fie indisponibile. \u015ei totu\u015fi, un videoclip difuzat de Onion \u00een 2009 (o parodie a unei emisiuni de \u015ftiri) a anticipat corect c\u0103 ocazia se va ivi cur\u00e2nd: un “arheolog al internetului” afirma \u00een film c\u0103 a descoperit ruinele “civiliza\u0163iei Friendster”. E vorba de prima mare re\u0163ea de socializare, lansat\u0103 \u00een 2002 \u015fi dep\u0103\u015fit\u0103 abia \u00een 2004 de MySpace, care la r\u00e2ndul ei a fost detronat\u0103 de Facebook.<\/p>\n
\nDup\u0103 ce a ajuns la 100 de milioane de utilizatori, a \u00eenceput declinul, astfel c\u0103 2006 re\u0163eaua era moart\u0103 \u00een Statele Unite, dar a rezistat datorit\u0103 popularit\u0103\u0163ii din Asia. \u00cens\u0103 dup\u0103 schimbarea interfe\u0163ei, petrecut\u0103 \u00een 2009, a urmat colapsul. \u00cen iulie 2011, Friendster a fost relansat\u0103 ca re\u0163ea orientat\u0103 spre jocuri, dar cu c\u00e2teva zile \u00eenainte, o echip\u0103 de la Internet Archive a scanat toate datele, const\u00e2nd din utilizatori (nenominali) \u015fi conexiunile dintre ei.<\/p>\n
\nAceast\u0103 arhiv\u0103 este “cadavrul” lui Friendster, re\u0163eaua social\u0103 primordial\u0103. A\u015fa se face c\u0103 studiul publicat zilele trecute de un grup de cercet\u0103tori de la Institutul Federal Elve\u0163ian pentru Tehnologie se nume\u015fte “Autopsia lui Friendster” \u015fi \u00ee\u015fi propune s\u0103 identifice cauzele declinului re\u0163elelor de socializare. Este, evident, o aplicare a \u015ftiin\u0163ei re\u0163elelor \u015fi nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor reg\u0103sim caracteristici puse \u00een eviden\u0163\u0103 de studiile echipei lui Barab\u00e1si.<\/p>\n
\nDe exemplu, predomin\u0103 “clusterele” – grupuri de utilizatori puternic conecta\u0163i \u00eentre ei, pentru c\u0103 sunt \u015fanse mari ca prietenii unei persoane s\u0103 fie prieteni \u00eentre ei. Studiul porne\u015fte de la premisa c\u0103 atunci c\u00e2nd costul (timp \u015fi efort) implicat de r\u0103m\u00e2nerea \u00een re\u0163ea dep\u0103\u015fe\u015fte beneficiile (comunicarea cu prietenii), utilizatorii p\u0103r\u0103sesc re\u0163eaua. \u00cen cazul Friendster, schimbarea interfe\u0163ei a crescut costul, ceea ce a declan\u015fat o reac\u0163ie \u00een lan\u0163: cu fiecare utilizator plecat, beneficiile prietenilor scad. E mult\u0103 matematic\u0103, dar cam aceasta este esen\u0163a.
\nProbabil c\u0103 \u015ftiin\u0163a re\u0163elelor a beneficiat de pe urma autopsiei (autorii admit c\u0103 e \u015fi arheologie), la fel ca \u015fi marile re\u0163ele de socializare ale momentului, care nici ele nu sunt ferite de astfel de fenomene. \u015ei ele sunt “lumi mici” \u015fi vulnerabile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u015etiin\u0163a re\u0163elelor nu este doar noua juc\u0103rie a sociologilor, a biologilor, a medicilor sau a economi\u015ftilor. Pe ea se bazeaz\u0103 \u015fi Facebook sau Google. Adesea, chiar \u015fi serviciile secrete: Saddam Hussein a fost localizat prin analiza re\u0163elei sale sociale.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[262,14381],"class_list":["post-78991","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-retele-sociale","tag-saddam-hussein"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/78991","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=78991"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/78991\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":92219,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/78991\/revisions\/92219"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=78991"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=78991"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=78991"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}