{"id":78989,"date":"2013-03-03T23:06:00","date_gmt":"2013-03-03T23:06:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=78989"},"modified":"2026-04-03T11:05:44","modified_gmt":"2026-04-03T11:05:44","slug":"cum-pot-face-bani-bancile-in-perioada-post-criza-seful-bancpost-despre-restructurarile-si-fuziunile-necesare-in-sistemul-bancar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=78989","title":{"rendered":"Cum pot face bani b\u0103ncile \u00een perioada post-criz\u0103. \u015eeful Bancpost, despre restructur\u0103rile \u015fi fuziunile necesare \u00een sistemul bancar"},"content":{"rendered":"

\nCum e via\u0163a mea? ,,Excelent\u0103”, r\u0103spunde repede Anthony Hassiotis, la \u00eenceputul evenimentului MEET THE CEO de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103. Conduce Bancpost din vara trecut\u0103 \u015fi e evident din tot discursul lui c\u0103 s-a acomodat aici perfect gra\u0163ie carierei sale \u00eendelungate \u00een banking \u015fi experien\u0163ei foarte diverse, \u00een b\u0103nci, culturi financiare \u015fi zone ale lumii complet diferite. “De c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiu am vrut s\u0103 fiu bancher \u015fi toat\u0103 via\u0163a am lucrat ca bancher”, sun\u0103 pe scurt defini\u0163ia parcursului lui profesional.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nS-a n\u0103scut \u00een Grecia, tat\u0103l lui a fost bancher, fratele la fel, iar viziunea sa despre banking s-a format \u00een SUA, unde a plecat s\u0103 studieze \u00een 1968, anul c\u00e2nd URSS a invadat Cehoslovacia, iar Europa, cel pu\u0163in \u00een anumite zone, p\u0103rea mai pu\u0163in sigur\u0103. A studiat management interna\u0163ional la \u015ecoala Postuniversitar\u0103 Thunderbird din Arizona \u015fi “a\u015fa m-au g\u0103sit b\u0103ncile”, glume\u015fte el: Mellon Bank, Citibank sau Chase, ca \u015fi alte mari companii, recrutau personal din r\u00e2ndurile absolven\u0163ilor de acolo. \u00ce\u015fi aminte\u015fte primul interviu ratat cu Chase, mai exact cu Thomas Conigliaro, pe atunci CEO, care \u00eel \u00eentrebase ce creditori au prioritate \u00een cazul unui faliment bancar, iar el n-a \u015ftiut r\u0103spunsul. A avut succes \u00eens\u0103 cu Mellon Bank \u015fi Citibank \u015fi a ales-o pe prima fiindc\u0103 avea un program de training mai bun. Patru ani a lucrat pentru Mellon, la Pittsburgh \u015fi la Londra, apoi, din 1982, urm\u0103torii 17 ani i-a petrecut la Citibank, \u00een Arabia Saudit\u0103, la Los Angeles, Caracas, Costa Rica, Miami \u015fi apoi Atena, \u00een corporate banking \u015fi investment banking.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDup\u0103 ce Citibank a fost cump\u0103rat\u0103 \u00een 1998 de Travelers, s-a mutat la conducerea filialei Barclays din Grecia, unde a fost implicat \u00een v\u00e2nzarea acesteia c\u0103tre HSBC \u00een 2001, iar ulterior \u015fi-a continuat activitatea timp de un an ca vicepre\u015fedinte al Agricultural Bank of Greece, aceea\u015fi banc\u0103 unde a lucrat \u015fi tat\u0103l s\u0103u. “Apoi am primit un telefon de la premierul Costas Simitis, care m-a \u00eentrebat dac\u0103 nu vreau s\u0103 conduc General Bank of Greece, al c\u0103rei management tocmai demisionase. Peste \u00eenc\u0103 doi ani, \u00een 2004, General Bank devenea suficient de atractiv\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi v\u00e2ndut\u0103 c\u0103tre Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale. Pe atunci, co-CEO al Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale era Philippe Citerne, cel \u00een al c\u0103rui mandat a fost privatizat\u0103 BRD \u015fi care \u00een prezent lucreaz\u0103 pentru Bain & Co. la proiectul de restructurare a BCR. Hassiotis a r\u0103mas pre\u015fedinte al b\u0103ncii \u00eenc\u0103 jum\u0103tate de an, dup\u0103 care Nicholas Nanopoulos, \u015feful Eurobank, i-a oferit conducerea uneia dintre b\u0103ncile controlate de grup \u00een str\u0103in\u0103tate. “\u00abCe spui de Bulgaria?”, m-a \u00eentrebat. \u00abDar ce spune\u0163i de Rom\u00e2nia?\u00bb, am zis eu.” Numai c\u0103 pozi\u0163ia de CEO al Bancpost fusese ocupat\u0103 tocmai atunci de George Michelis, a\u015fa \u00eenc\u00e2t a acceptat \u015fefia Postbank din Bulgaria, unde a r\u0103mas timp de opt ani. “\u00centre timp am cump\u0103rat DZI Bank, ceea ce a urcat Postbank de pe locurile 7-8 \u00een sistem pe locurile 3-4.” C\u00e2nd i s-a oferit s\u0103 preia conducerea Bancpost anul trecut, “am spus: de ce nu? P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 mi-a luat opt ani ca s\u0103 ajung acolo unde voiam de la bun \u00eenceput”. Hassiotis este unul dintre cei doi expa\u0163i numi\u0163i recent la conducerea unei b\u0103nci de top din Rom\u00e2nia care au sosit aici din Bulgaria, cel\u0103lalt fiind Philippe Lhotte, noul \u015fef al BRD, care anterior a condus timp de \u015fapte ani filiala din Bulgaria a Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n\u00centrebat dac\u0103 i-a pl\u0103cut s\u0103 fie “un bancher globe-trotter”, r\u0103spunde nu numai c\u0103 da, dar \u015fi c\u0103 dac\u0103 ar fi s\u0103 aib\u0103 de ales din nou, ar face la fel. \u00cen primul r\u00e2nd fiindc\u0103 are o idee foarte \u00eenalt\u0103 despre profesiunea de bancher, despre care nu se fere\u015fte s\u0103 vorbeasc\u0103 nici acum, c\u00e2nd criza financiar\u0103 a \u00eentors o bun\u0103 parte a publicului \u00eempotriva celor care reprezint\u0103 acest mediu: “Am crezut mereu din toat\u0103 inima c\u0103 bancherii sunt \u00een majoritate cov\u00e2r\u015fitoare oameni onorabili, bine inten\u0163iona\u0163i \u015fi c\u0103 rolul lor pe lume e s\u0103 sprijine comunitatea, afacerile, familiile, iar cei mai mul\u0163i chiar fac asta. Profesiunea de bancher \u00ee\u0163i d\u0103 posibilitatea s\u0103 influen\u0163ezi \u00een bine lucrurile \u00een societate, b\u0103ncile sunt institu\u0163ii onorabile \u015fi de aceea oamenii le \u00eencredin\u0163eaz\u0103 ceea ce au mai valoros din punct de vedere material – banii lor”. \u015ei apoi pentru c\u0103 “bancherii m-au
\n\u00eenv\u0103-\u0163at tot ce \u015ftiu, mi-au oferit ocazia s\u0103 c\u0103l\u0103toresc \u00een toat\u0103 lumea \u015fi s\u0103 fiu \u015fi pl\u0103tit pentru asta”. \u00centr-o carier\u0103 de bancher interna\u0163ional a constatat c\u0103 indiferent unde s-ar fi aflat, la Riad, Sofia, Caracas sau Los Angeles, procedurile, produsele, rutina \u015fi standardele profesiunii sunt destul de asem\u0103n\u0103toare. Dincolo de ele \u00eens\u0103, trei condi\u0163ii sunt esen\u0163iale nu doar pentru a fi bancher, dar \u015fi pentru a reu\u015fi \u00een orice profesie: s\u0103-\u0163i plac\u0103 ceea ce faci, s\u0103 fii cinstit \u00een orice faci \u015fi s\u0103 ai inten\u0163ii bune \u00eentotdeauna astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 vrei s\u0103 aju\u0163i oamenii, cei care beneficiaz\u0103 de munca ta: “Cuno\u015ftin\u0163ele le dob\u00e2nde\u015fti oricum \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd, experien\u0163a vine cu timpul, dar trebuie s\u0103 fii \u00eenainte de toate onorabil \u00een profesia ta”.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cenalt, cu ochi sfredelitori de grec, cu un discurs pres\u0103rat cu pilde \u015fi vorbind o englez\u0103 american\u0103 care mai ales c\u00e2nd pronun\u0163\u0103 “money” (\u015fi o face des) aduce aminte cumva de filmele clasice de la Hollywood, Hassiotis degaj\u0103 un gen de siguran\u0163\u0103 de sine care nu seam\u0103n\u0103 cu aerul de certitudine \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 specific corporati\u015ftilor afla\u0163i \u00een primii ani de carier\u0103. “Nu v\u0103 teme\u0163i c\u0103 o s\u0103 face\u0163i gre\u015feli. Toat\u0103 lumea le face, \u015fi eu am f\u0103cut destule gre\u015feli; ave\u0163i grij\u0103 doar s\u0103 nu le repeta\u0163i… de mai mult de dou\u0103 ori”, a sunat, de exemplu, unul dintre sfaturile lui pentru tinerii ce se preg\u0103tesc s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 o carier\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“Nu v\u0103 teme\u0163i de pa\u015fii laterali sau chiar \u00eenapoi pe care a\u0163i putea s\u0103-i face\u0163i \u00eenainte de a ajunge apoi s\u0103 face\u0163i doi pa\u015fi \u00eenainte. Fi\u0163i preg\u0103ti\u0163i s\u0103 accepta\u0163i un salariu mai mic sau o func\u0163ie inferioar\u0103 la un moment dat”, spune el, exemplific\u00e2nd cu cazul unui prieten ce \u00eei ceruse rapid o m\u0103rire de salariu \u015fi o promovare pe c\u00e2nd lucrau la Barclays \u015fi pe care nu l-a refuzat atunci, dar l-a avertizat c\u0103 \u00eei va fi mai greu ulterior, c\u00e2nd va pleca \u00een alt\u0103 companie, s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 un post pe m\u0103sura viitoarei func\u0163ii dorite. Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani, prietenul i-a spus c\u0103 a avut dreptate, pentru c\u0103 a\u015fa a ratat angajarea \u00eentr-o func\u0163ie de CEO \u00eentr-o companie unde a vrut s\u0103 plece. “A\u015fa \u00eenc\u00e2t e bine de \u015ftiut c\u0103 promov\u0103rile \u015fi m\u0103ririle de salariu nu sunt \u00eentotdeauna cel mai bun lucru.”<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Despre fuziunea Eurobank cu National Bank of Greece, respectiv fuziunea Bancpost cu Banca Rom\u00e2neasc\u0103, aflat\u0103 actualmente la orizont, spune c\u0103 e “o oportunitate fantastic\u0103”, fiindc\u0103 vine la momentul potrivit. \u00cen opinia lui Hassiotis, unirea celor dou\u0103 grupuri va fi benefic\u0103 pentru clien\u0163i, prin produsele noi pe care le va aduce pe pia\u0163\u0103 \u015fi prin serviciile \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite, dar \u015fi pentru angaja\u0163i, care vor lucra \u00eentr-o institu\u0163ie mai mare \u015fi mai puternic\u0103, iar toate acestea se vor traduce \u00een rezultate financiare mai bune. “Sistemul bancar va avea de c\u00e2\u015ftigat, la r\u00e2ndul s\u0103u, printr-o consolidare \u00eentr-o pia\u0163\u0103 unde \u00een continuare sunt prea multe b\u0103nci” – \u015fi unde BNR a insistat mereu pentru reducerea costurilor \u015fi restructurarea capacit\u0103\u0163ilor nerentabile. “Fuziunea va crea sinergii care vor duce la cre\u015fterea productivit\u0103\u0163ii \u015fi la o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 5-6%, ceea ce cre\u015fte importan\u0163a sistemic\u0103 a noii institu\u0163ii. Dimensiunea are importan\u0163\u0103 decisiv\u0103 \u00een banking.” Bancpost se afla pe locul al zecelea \u00een topul b\u0103ncilor la finele anului 2012, cu active de 12,1 mld. lei \u015fi o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 3,3%, iar Banca Rom\u00e2neasc\u0103 pe locul 12, cu active de 7 mld. lei \u015fi o cot\u0103 de pia\u0163\u0103 de 1,9%. Ambele b\u0103nci, ca \u015fi celelalte cu ac\u0163ionariat elen, Alpha Bank \u015fi Piraeus, au pierdut constant cot\u0103 de pia\u0163\u0103 din 2009 \u00eencoace.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen Grecia, fuziunea National Bank of Greece cu Eurobank va crea cel mai mare grup financiar din \u0163ar\u0103, cu active de circa 174 mld. euro, un portofoliu de credite de 113 mld. euro \u015fi depozite de 85 mld. euro, conform datelor financiare disponibile dup\u0103 primele nou\u0103 luni din 2012, precum \u015fi o prezen\u0163\u0103 semnificativ\u0103 \u00een Turcia, Rom\u00e2nia \u015fi Serbia. Fuziunea este a\u015fteptat\u0103 s\u0103 genereze reduceri de costuri de p\u00e2n\u0103 la 630 mil. euro anual dup\u0103 2015. NBG a anun\u0163at deja c\u0103 va reduce personalul cu cca. 15%, respectiv p\u00e2n\u0103 la 2.000 de locuri de munc\u0103, \u00een preg\u0103tirea fuziunii cu Eurobank. Procesul prelu\u0103rii va presupune ca ac\u0163ionarii Eurobank s\u0103 primeasc\u0103 58 de ac\u0163iuni la noua banc\u0103 \u00een schimbul a 100 de ac\u0163iuni Eurobank. Propunerea \u00een acest sens, formulat\u0103 de NBG toamna trecut\u0103, la c\u00e2teva luni dup\u0103 e\u015fecul planului de fuziune din 2011 \u00eentre Alpha Bank \u015fi Eurobank, a fost acceptat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent de peste 84% din ac\u0163ionarii Eurobank. \u00cen Rom\u00e2nia, unde NBG de\u0163ine 99,3% din ac\u0163iunile B\u0103ncii Rom\u00e2ne\u015fti, iar Eurobank de\u0163ine 93,8% din ac\u0163iunile Bancpost, NBG i-a transmis \u00een februarie B\u0103ncii Na\u0163ionale inten\u0163ia de a prelua o participa\u0163ie de control indirect\u0103 la Bancpost, iar tranzac\u0163ia a fost deja aprobat\u0103 de Consiliul Concuren\u0163ei.<\/p>\n

<\/p>\n

Pentru Hassiotis, “strict dintr-un punct de vedere tehnocratic, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 m-am mai ocupat \u015fi de alte fuziuni bancare”, prioritatea \u00een contextul unific\u0103rii Bancpost cu Banca Rom\u00e2neasc\u0103 va fi s\u0103 asigure armonizarea func\u0163ion\u0103rii celor dou\u0103 b\u0103nci, dac\u0103 ac\u0163ionarii \u00eel vor p\u0103stra la conducerea noii entit\u0103\u0163i. \u00centr-un astfel de proces, dup\u0103 perfectarea tranzac\u0163iei din punct de vedere juridic, care dureaz\u0103 \u015fi cel mai pu\u0163in, primul lucru de f\u0103cut este fuziunea opera\u0163ional\u0103, respectiv crearea de noi produse pe baza celor existente \u00een ambele b\u0103nci, ceea ce poate dura circa cel pu\u0163in \u015fase luni. \u00cen a doua faz\u0103, noua entitate trebuie s\u0103 fie corect organizat\u0103, ca structur\u0103 care s\u0103 reflecte priorit\u0103\u0163ile managementului, ale planului de business; \u00een al treilea r\u00e2nd, \u015fi probabil cel mai greu \u00eentr-o fuziune bancar\u0103, este integrarea sistemelor informatice. “O serie de probleme pot ap\u0103rea la nivelul integ\u0103rii bazelor de date, pentru c\u0103 acestea implic\u0103 banii b\u0103ncilor \u015fi ai clien\u0163ilor \u015fi protejarea intimit\u0103\u0163ii. Acesta e procesul care dureaz\u0103 cel mai mult.”<\/p>\n

\u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00eens\u0103 este important factorul uman, subliniaz\u0103 bancherul: la ce bun s\u0103 ai o fuziune frumos executat\u0103 dac\u0103 ai dou\u0103 culturi diferite, incapabile s\u0103 comunice \u015fi s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103? “Pentru mine, aceasta e provocarea mare a unei fuziuni: cum faci s\u0103 ai dou\u0103 culturi pe care s\u0103 le armonizezi. De aceea, \u00een cele mai multe cazuri de fuziune sunt utile serviciile de consultan\u0163\u0103, care vin din afar\u0103 cu o perspectiv\u0103 impar\u0163ial\u0103 \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 evalueze situa\u0163ia \u015fi s\u0103 determine c\u0103ile de urmat pentru combinarea celor dou\u0103 structuri de personal \u015fi aplicarea planurilor managementului.” Din punctul lui de vedere, cuv\u00e2ntul-cheie \u00een astfel de situa\u0163ii este: “comunicare, comunicare, comunicare. Orice faci, trebuie s\u0103 comunici cu oamenii \u015fi s\u0103 te asiguri c\u0103 \u00een\u0163eleg ceea ce vrei s\u0103 fac\u0103”. Cunosc\u00e2nd p\u0103r\u0163ile implicate \u00een unificarea celor dou\u0103 b\u0103nci \u00een Rom\u00e2nia \u015fi gradul lor de profesionalism, Hassiotis se declar\u0103 \u00eencrez\u0103tor c\u0103 procesul se va desf\u0103\u015fura coerent \u015fi se va \u00eencheia cu bine, \u00een folosul clien\u0163ilor \u015fi \u00een raport de transparen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de ei. “Oper\u0103m \u00eentr-un mediu puternic concuren\u0163ial \u015fi nu ne putem permite s\u0103 ne pierdem clien\u0163ii \u00een cursul unui astfel de proces.”<\/p>\n

Procesele de consolidare \u015fi transformare a unor afaceri \u00een urma unei crize financiare nu sunt nout\u0103\u0163i pentru el. \u00cel citeaz\u0103 pe Walter Wriston, fostul CEO al Citibank, care spunea “statele nu dau faliment”; totu\u015fi, pe c\u00e2nd Hassiotis lucra pentru Citibank \u00een Costa Rica, la sf\u00e2r\u015fitul anilor ’80, a f\u0103cut parte din comitetul care a negociat \u00een numele unui grup de creditori format din 400 de b\u0103nci restructurarea datoriei \u0163\u0103rii, aflate pe atunci la a treia sau a patra intrare \u00een incapacitate de plat\u0103. Crizele financiare din America Latin\u0103 au ap\u0103rut \u00eens\u0103 strict fiindc\u0103 statele datorau bani b\u0103ncilor, subliniaz\u0103 el; criza de acum a \u00eenceput \u00een SUA la nivelul creditelor ipotecare substandard din cauza lichidit\u0103\u0163ii excesive de pe pia\u0163\u0103 care \u00ee\u015fi c\u0103uta un debu-\u015feu \u00een pia\u0163a imobiliar\u0103 \u015fi a l\u0103comiei unora dintre b\u0103ncile de investi\u0163ii intrate pe acest segment de produse. Ulterior, efectele s-au repercutat \u00een Europa, \u00eentr-o criz\u0103 simultan\u0103 a statelor, a b\u0103ncilor, a \u00eencrederii \u015fi a pie\u0163elor, dar cu accente diferite: \u00een Islanda \u015fi Irlanda, problema a fost primordial la nivelul b\u0103ncilor, care au adus \u00een dificultate state cu politici fiscale s\u0103n\u0103toase; \u00een Grecia, dimpotriv\u0103, b\u0103ncile erau s\u0103n\u0103toase, \u00eens\u0103 guvernele au fost cele care au supra\u00eenda-torat \u0163ara. “\u00cen mod firesc, b\u0103ncile nu puteau func\u0163iona \u00een Grecia f\u0103r\u0103 s\u0103 cumpere obliga\u0163iunile emise de stat, iar din cauza acestor obliga\u0163iuni b\u0103ncile au ajuns ele \u00eensele \u00een dificultate. De aceea e incorect s\u0103 se spun\u0103 c\u0103 b\u0103ncile grece\u015fti \u015fi-au creat singure problemele financiare.”<\/p>\n

Pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, din punctul lui de vedere, are \u015fanse de cre\u015ftere mai mari dec\u00e2t alte \u0163\u0103ri din zon\u0103: estimarea oficial\u0103 de cre\u015ftere economic\u0103 pentru anul acesta e de 1,6%, una dintre cele mai bune din Europa. Pe de alt\u0103 parte, cel pu\u0163in din punct de vedere al infrastructurii are nevoie de investi\u0163ii serioase, a\u015fa \u00eenc\u00e2t va avea nevoie de o cre\u015ftere mai mare a PIB, “cel pu\u0163in 3,5-4% anual, pentru a putea sim\u0163i diferen\u0163a”. De unde ar veni aceast\u0103 cre\u015ftere? \u0162in\u00e2nd cont de rela\u0163iile comerciale str\u00e2nse ale Rom\u00e2niei cu \u0163\u0103ri din zona euro ca Germania, Fran\u0163a, Italia, “vrem \u015fi trebuie s\u0103 sim\u0163im \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri \u00een situa\u0163ia lor financiar\u0103, \u00een sentimentul \u015fi viziunea lor despre viitor. Din nefericire, de optimismul sau de lipsa lor de optimism depinde modul cum ne mi\u015fc\u0103m noi \u00een Rom\u00e2nia”.<\/p>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 sectoare men\u0163ionate \u00een mod curent \u015fi corect ca motoare de cre\u015ftere pentru Rom\u00e2nia – \u015fi care reprezint\u0103 oportunit\u0103\u0163i directe \u015fi imediate pentru afacerile Bancpost: agricultura (al c\u0103rei poten\u0163ial e limitat \u00eens\u0103 de f\u0103r\u00e2mi\u0163area propriet\u0103\u0163ilor agricole), energia, fondurile europene (dac\u0103 vor fi atrase mai eficient dec\u00e2t \u00een anii trecu\u0163i). Iar \u00een acest context, crucial\u0103 r\u0103m\u00e2ne percep\u0163ia, perspectiva oamenilor de afaceri, a comunit\u0103\u0163ii de business; “ea nu se schimb\u0103 fiindc\u0103 eu, banca, le dau bani, ci fiindc\u0103 ei simt c\u0103 m\u00e2ine va fi mai bine dec\u00e2t azi, c\u0103 dac\u0103 decid s\u0103 lanseze un proiect \u015fi s\u0103 cheltuiasc\u0103 bani, oportunit\u0103\u0163ile \u00eei a\u015fteapt\u0103. Noi vrem s\u0103 facem afaceri \u015fi avem acum mai mul\u0163i bani dec\u00e2t putem da. Dar pentru ca situa\u0163ia s\u0103 se schimbe, psihologia pie\u0163ei trebuie s\u0103 se schimbe”. Or, cine o poate schimba? “Noi to\u0163i, fiecare \u00een felul lui, dar \u015fi guvernan\u0163ii, \u00een Rom\u00e2nia ca \u015fi \u00een orice alt\u0103 \u0163ar\u0103, avem responsabilitatea de a crea un climat de siguran\u0163\u0103, de optimism, o viziune a viitorului. Eu, banca, nu pot face asta. Ei trebuie s-o fac\u0103.”<\/p>\n

<\/p>\n

C\u00e2t prive\u015fte sistemul bancar din Rom\u00e2nia, Hassiotis \u00eel apreciaz\u0103 drept “foarte, foarte s\u0103n\u0103tos” \u015fi unul care se bucur\u0103 de \u00eencrederea popula\u0163iei \u015fi a companiilor, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 baza de depozite din sistem continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, iar rata de adecvare a capitalului \u00een sistem se apropie de 15%, \u00een timp ce \u00een Europa b\u0103ncile “se pot considera norocoase dac\u0103 ajung la 8%”. \u00cen condi\u0163iile \u00een care veniturile b\u0103ncilor au sc\u0103zut, iar provizioanele au crescut, c\u0103ile de urmat sunt reducerile de costuri, lichidarea portofoliilor de credite cu probleme \u015fi g\u0103sirea unor moduri noi de generare a veniturilor, care s\u0103 nu implice neap\u0103rat nevoia de fonduri noi, av\u00e2nd \u00een vedere costul ridicat al acestora – de exemplu, produsele bazate pe asigur\u0103ri sau fondurile mutuale \u015fi c\u0103i noi de v\u00e2nzare a produselor. “Sistemul trebuie s\u0103 se regleze \u00een cele din urm\u0103. C\u00e2nd propria ta banc\u0103 central\u0103 \u00ee\u0163i spune c\u0103 trebuie s\u0103 te restructurezi, s\u0103 tai costurile, dar sistemul continu\u0103 s\u0103 produc\u0103 pierderi doi, trei ani la r\u00e2nd, e clar c\u0103 trebuie s\u0103 faci ceva.” Dar cum faci restructur\u0103rile? “Dac\u0103 am 1.000 de angaja\u0163i, anun\u0163 public c\u0103 trebuie s\u0103 concediez 10 din ei ca s\u0103 rec\u00e2\u015ftig profitabilitate \u015fi procedez ca atare: acesta e stilul american. Stilul european e altfel: da, \u00eemi dau seama c\u0103 trebuie s\u0103 restructurez, dar nu o voi face at\u00e2t de \u00een for\u0163\u0103, pentru c\u0103 sunt atent la aspectul social al concedierilor.” Dintr-o perspectiv\u0103 tehnocratic\u0103, afirm\u0103 bancherul elen, Europa cheltuie\u015fte mai mult pe protec\u0163ia social\u0103 ca pondere \u00een PIB dec\u00e2t orice alt continent, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mai pu\u0163ini bani de la stat merg c\u0103tre proiecte productive \u015fi eficiente.<\/p>\n

“\u00censeamn\u0103 c\u0103 modelul american e automat de preferat? Nu exist\u0103 un singur r\u0103spuns posibil; eu \u00eemi pun la r\u00e2ndul meu \u00eentrebarea. \u015etiu doar c\u0103 trebuie s\u0103 devenim mai competitivi, chiar dac\u0103 asta \u00eenseamn\u0103 ni\u015fte decizii dure.” Ca unul ce a condus procese de restructurare de-a lungul carierei, r\u0103spunde \u00eens\u0103 ferm la \u00eentrebarea despre sfaturile pe care le-ar da celor ce \u015fi-ar pierde slujba: s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een sine \u015fi \u00een imaginea lor despre sine, s\u0103 nu ia concedierea personal, s\u0103 persevereze \u015fi s\u0103 fie receptivi \u015fi flexibili, inclusiv la posibilitatea de a re\u00eencepe \u00een alt\u0103 parte munca \u00een posturi inferioare sau cu salarii mai mici. “\u00ab\u00cenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 accepta\u0163i respingerea\u00bb, e un sfat pe care l-a\u015f da \u015fi celor trei copii ai mei. P\u0103stra\u0163i-v\u0103 atitudinea: eu sunt puternic, capabil, sunt \u00een regul\u0103 \u015fi am s\u0103 trimit 100, 1.000, 1.001 CV-uri, iar dac\u0103 voi fi respins o dat\u0103, de dou\u0103 ori, voi \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 perseverez, pentru c\u0103 \u015ftiu c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 voi ob\u0163ine ceea ce-mi doresc. Doar pentru c\u0103 unii nu m\u0103 apreciaz\u0103 acum, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 n-am nicio valoare \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 disper.”<\/p>\n

Pentru un bancher a c\u0103rui carier\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum s-a concentrat \u00een mari corpora\u0163ii financiare, elogiul pe care-l aduce ideii de antreprenor \u015fi independen\u0163ei \u00een g\u00e2ndire a celor ce construiesc afaceri de la zero e remarcabil. “Cu tot respectul pentru multina\u0163ionale, la un anumit nivel executivii lor sunt uneori departe de via\u0163a real\u0103 \u015fi de realitatea afacerilor. De la antreprenori, \u00een schimb, care \u00ee\u015fi risc\u0103 propriii bani \u015fi au totul de pierdut dac\u0103 nu reu\u015fesc, avem de \u00eenv\u0103\u0163at multe. Acum, la v\u00e2rsta mea, prefer s\u0103 discut cu antreprenorii, tocmai pentru c\u0103 eu nu am avut ocazia s\u0103 m\u0103 aflu, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 acum, \u00een situa\u0163ia lor.” Ce antreprenori admir\u0103? La fel de clar cum \u00ee\u015fi aminte\u015fte primul interviu de angajare sus\u0163inut la Chase \u00ee\u015fi aminte\u015fte \u015fi prima convorbire pe care a avut-o, ca trainee la Mellon Bank la finele anilor ’70, cu un client al b\u0103ncii – \u015feful Toro, un furnizor american de ma\u015fini de desz\u0103pezire \u015fi de tuns iarba. “\u0102sta e planul meu de afaceri; arat\u0103-mi cum s\u0103 fac bani”, i-a spus acela. “Era un om de afaceri adev\u0103rat, care mi-a ar\u0103tat imediat care mi-e locul, a\u015fa bancher \u00een ascensiune cum eram. Nu ca s\u0103 m\u0103 intimideze, ci s\u0103-mi arate c\u0103 orice om este exact at\u00e2t de bun pe c\u00e2t este experien\u0163a sa, bagajul s\u0103u de cuno\u015ftin\u0163e.”<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu a avut ocazia s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 mul\u0163i oameni de afaceri “str\u0103luci\u0163i” – inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, adaug\u0103 \u015feful Bancpost. “Antreprenorii merit\u0103 admira\u0163ie, pentru c\u0103 ei sunt cei care au idei \u015fi le pun \u00een practic\u0103, \u00ee\u015fi pun la b\u0103taie banii \u00eentr-o manier\u0103 corect\u0103 spre a crea ceva de valoare, \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 locuri de munc\u0103 \u015fi ajut\u0103 societatea, economia \u0163\u0103rii lor. De aceea m\u0103 m\u00e2ndresc c\u0103 lucrez \u00eentr-o institu\u0163ie bancar\u0103 care sus\u0163ine mediul de afaceri \u015fi, prin extensie, comunitatea unde func\u0163ioneaz\u0103.” \u015ei tot de aceea \u0163ine \u015fi ca propriii s\u0103i copii s\u0103 exploreze calea antreprenoriatului – fiica lui studiaz\u0103 actualmente la Babson School din SUA, una dintre cele mai bune \u015fcoli pentru antreprenori. “Dac\u0103 nu am avea antreprenori, nu ar exista un Steve Jobs, un Bill Gates, at\u00e2\u0163ia al\u0163i oameni minuna\u0163i care \u015fi-au \u00eemplinit visul \u015fi au inovat”, insist\u0103 Hassiotis, slujindu-se la un moment dat \u015fi de o autoironie menit\u0103 s\u0103 explice mai clar ideea lui despre creativitatea antreprenorilor ca o calitate ce transcende, de fapt, abordarea strict\u0103 de business: “Eu sunt plicticos: \u00eentr-o discu\u0163ie \u00eei spun interlocutorului s\u0103 sar\u0103 peste detalii \u015fi s\u0103-mi spun\u0103 direct esen\u0163ialul. Dar dac\u0103 toat\u0103 lumea ar proceda la fel, n-am avea poe\u0163i, n-am avea muzicieni, literatur\u0103, art\u0103, lumea ar fi un loc s\u0103rac \u015fi f\u0103r\u0103 culoare”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adept al unei culturi de business de \u015fcoal\u0103 american\u0103, bazat\u0103 pe o idee de r\u0103spundere a bancherului \u015fi a omului de afaceri fa\u0163\u0103 de binele societ\u0103\u0163ii pe care rareori am auzit-o exprimat\u0103 at\u00e2t de ap\u0103sat \u00een Rom\u00e2nia, Anthony Hassiotis a venit la Bucure\u015fti dup\u0103 34 de ani de carier\u0103 petrecu\u0163i \u00een SUA, Marea Britanie, America Latin\u0103, Grecia \u015fi Bulgaria. Noul CEO al Bancpost a vorbit pe larg la evenimentul Meet the CEO despre restructur\u0103rile \u015fi fuziunile necesare \u00een sistemul bancar \u015fi despre cum pot face bani b\u0103ncile \u00een perioada post-criz\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,16291],"tags":[32529,7267,8677,202,532,16001],"class_list":["post-78989","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-meet-the-ceo","tag-anthony-hassiotis","tag-banci","tag-bancpost","tag-cover-story","tag-eveniment","tag-meet-the-ceo"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/78989","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=78989"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/78989\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":92217,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/78989\/revisions\/92217"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=78989"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=78989"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=78989"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}