![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5531\/10537809\/2\/9-socol.jpg\")
<\/a><\/strong><\/p>\n\nFigura 1 Evolu\u0163ia soldului bugetar efectiv \u015fi al soldului bugetar structural \u00een Rom\u00e2nia \u00een perioada 2000-2009<\/strong> <\/p>\n \n\u00cen plus, Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 con\u00advear\u00adg\u0103 pe termen scurt c\u0103tre res\u00adpectarea \u0163intelor prev\u0103zute \u00een Com\u00adpac\u00adtul Fiscal, adic\u0103 un deficit bugetar efec\u00adtiv mai mic de 3% din PIB \u015fi un deficit structural de sub 0,7% din PIB. Mai ad\u0103ug\u0103m aici nevoia de cre\u015ftere a spa\u0163iului fiscal pentru investi\u0163ii \u00een s\u0103n\u0103\u00adtate, educa\u0163ie, infrastructur\u0103, cofinan\u00ad\u0163area fondurilor europene \u015f.a.<\/p>\n \nDe \u00eendat\u0103 ce am argumentat nevoia ajus\u00adt\u0103rii fiscale at\u00e2t \u00een 2010, c\u00e2t \u015fi \u00een 2012, s\u0103 mergem mai departe \u015fi s\u0103 evalu\u0103m pro\u00adgramul de austeritate pro\u00admo\u00advat \u00een 2010 \u015fi programul de con\u00adso\u00adli\u00addare fiscal\u0103 im\u00adplementat \u00eencep\u00e2nd cu 2012 \u015fi con\u00adti\u00adnuat \u00een anul curent. Pentru ca ana\u00adliza s\u0103 fie obiectiv\u0103, propun s\u0103 folosim c\u00e2teva din\u00adtre criteriile de evaluare con\u00adsi\u00adderate re\u00adlevante de c\u0103tre economistul-\u015fef al FMI Olivier Blan\u00adchard, chiar dac\u0103 vor\u00adbe\u015f\u00adte din nou mai ales pentru \u0163\u0103rile dez\u00advol\u00adtate (vezi http:\/\/blog-imfdirect.imf.org\/ 2010\/06\/24\/ten-commandments-for-fiscal-adjustment-in-advanced-economies\/) precum \u015fi alte criterii de bun-sim\u0163 economic.<\/p>\n \n1. Programul de ajustare s\u0103 aib\u0103 \u0163in\u00adte credibile, cu o ancor\u0103 bine definit\u0103. Stra\u00adtegia fiscal-bugetar\u0103 2011-2013 prevedea ca \u0163int\u0103 ob\u0163inerea unui deficit de 4,4% din PIB \u00een 2011 \u015fi de 3% din PIB \u00een 2012. \u0162inta nu a fost credibil\u0103 pentru 2011, c\u00e2nd s-a atins 5,5% din PIB, dar a fost corect\u0103 pentru 2012 c\u00e2nd obiec\u00adtivul de reducere a deficitului a defi\u00adcitului dup\u0103 metodologie ESA a fost \u00eendeplinit.<\/p>\n \n2. Programul de ajustare fiscal\u0103 tre\u00adbuie s\u0103 \u0163inteasc\u0103 reducerea pe termen lung a datoriei publice \u00een PIB. Adic\u0103 deficitele nu trebuie am\u00e2nate \u015fi puse \u00een c\u00e2rca genera\u0163iilor viitoare. Aici exist\u0103 o mare diferen\u0163\u0103 \u00eentre calitatea planului de austeritate promovat de guvernul Boc \u015fi cel promovat de guvernul Ponta – este vorba despre aruncarea \u00een viitor a pro\u00adblemelor, respectiv am\u00e2narea defici\u00adte\u00adlor. Dac\u0103 \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani ajus\u00adtarea se f\u0103cea prin am\u00e2narea deficitelor, cre\u015f\u00adterea datoriei \u015fi aruncarea proble\u00adme\u00adlor \u00een viitor (vezi des\u00adp\u0103gubirile pentru pro\u00adprietarii de imo\u00adbile na\u0163ionalizate, des\u00adp\u0103gubiri pentru pro\u00adfesori, judec\u0103tori \u015f.a., am\u00e2\u00adn\u0103ri la plata medicamentelor, arie\u00adrate etc.), anul trecut datoria guver\u00adna\u00admental\u0103 net\u0103 a crescut mult mai pu\u0163in dec\u00e2t \u00een anii trecu\u0163i, de la 32,6% din PIB \u00een 2011 la 35,5% din PIB \u00een 2012 (cre\u015f\u00adtere de 3,4 puncte procentuale din PIB, mai mic\u0103 dec\u00e2t cre\u015fterea de 4,2 puncte procentuale din PIB \u00een 2011 fa\u0163\u0103 de 2010). Pentru 2013 estim\u0103rile arat\u0103 o cre\u015f\u00adtere de doar 0,7% din PIB fa\u0163\u0103 de 2012. Cu toate c\u0103 \u015fi acum se observ\u0103 o rezis\u00adten\u0163\u0103 puternic\u0103 a arieratelor la sc\u0103\u00addere, mai ales a celor de la nivel local \u015fi \u00een companiile de stat.<\/p>\n \n3. Pachetul de ajustare trebuie s\u0103 cu\u00adprind\u0103 reforme pro cre\u015ftere econo\u00admi\u00adc\u0103 sustenabil\u0103. \u00cen 2010 unele inten\u0163ii au fost corecte, dar implementate prost – vezi flexibilizarea pie\u0163ei muncii, cre\u015f\u00adte\u00adrea v\u00e2rstei de pensionare, programul Rabla \u015f.a. Altele au fost doar inten\u0163ii bune – adoptarea Legii Responsa\u00adbili\u00adt\u0103\u0163ii Fiscale f\u0103r\u0103 a o completa cu sanc\u00ad\u0163iuni pentru nerespectarea prevederilor ei, a Legii unitare a salariz\u0103rii, cea a pensiilor \u015f.a., reglement\u0103ri neaplicate niciodat\u0103 \u00een mod real. Multe dintre m\u0103surile fiscale au lovit nu numai cererea agregat\u0103, dar \u015fi PIB-ul poten\u0163ial – vezi estimarea Co\u00admi\u00adsiei Europene pe baza modelului QUEST conform c\u0103reia cre\u015fterea TVA \u00een 2010 a rupt circa 0,5 puncte pro\u00adcen\u00adtua\u00adle din rata de cre\u015ftere a PIB poten\u0163ial (\u015fi a\u015fa redus\u0103 la jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de pe\u00adrioa\u00adda precriz\u0103) sau adoptarea impo\u00adzitului minim pe cifra de afaceri care a avut puternice efecte negative asupra ofertei agregate inter\u00adne. \u00cen 2012 \u015fi 2013, \u00een lipsa unui spa\u0163iu fiscal de stimulare a economiei, a fost\/este nevoie de g\u0103sirea unor solu\u0163ii inovatoare de stimulare a economiei reale. M\u0103sura de stimulare a sectorului IT, cre\u015fterea deductibilit\u0103\u0163ii la chel\u00adtuielile de cercetare dezvoltare de la 20% la 50%, programul Noua Cas\u0103, con\u00adsolidarea instrumentelor de ga\u00adran\u00adtare \u015fi contragarantare pentru stimu\u00adlarea credit\u0103rii IMM, crearea de centre de colectare \u015fi prelucrare produse agri\u00adco\u00adle, dar \u015fi continuarea schemelor de aju\u00adtor de stat \u00een domeniul auto \u015fi pentru inves\u00adti\u0163iile creatoare de locuri de munc\u0103 (ajutor de stat r\u0103mas la plat\u0103 de circa 115 milioane euro pentru investiti\u0163ii cu\u00adprinse \u00eentre 5 \u015fi 30 milioane euro \u015fi crea\u00adtoare de locuri de munc\u0103 \u015fi 70 milioane euro pentru investi\u0163ii de peste 50 mi\u00adlioane euro) sunt m\u0103suri de natur\u0103 a sti\u00admu\u00adla oferta intern\u0103, crearea de locuri de munc\u0103 \u015fi cre\u015fterea PIB poten\u0163ial.<\/p>\n \n4. Programul de ajustare s\u0103 fie echi\u00adtabil. Trebuie s\u0103 se \u00eenceap\u0103 cu reducerea risi\u00adpei \u015fi cu evaziunea. \u00cen 2010 s-a \u00eence\u00adput cu ajustarea puternic\u0103 a sectorului privat \u015fi a veniturilor indivizilor, dar nu s-a \u00eenl\u0103turat risipa banului public. Dimpotriv\u0103, cheltuielile cu bunurile \u015fi ser\u00adviciile au crescut, iar evaziunea fiscal\u0103 a r\u0103mas endemic\u0103. S-a \u00eenceput cu t\u0103ieri de venituri afect\u00e2nd puternic categoriile vulnerabile. \u00cen 2012 s-au re\u00eentregit salariile bugetarilor, iar \u00een 2013 valoarea punctului de pensie va cre\u015fte cu 4%. Este evident, pentru a avea o consoli\u00adda\u00adre continu\u0103 credibil\u0103 trebuie s\u0103 se mear\u00adg\u0103 cu m\u0103suri bine \u0163intite c\u0103tre cei vul\u00adnerabili. Este necesar ca reformele s\u0103 aib\u0103 un grad rezonabil de acceptabi\u00adli\u00adtate social\u0103.<\/p>\n \n5. Programul de ajustare trebuie s\u0103 cu\u00adprind\u0103 \u00een mod clar componenta de finan\u00ad\u0163are, mai bine zis nevoia de finan\u00ad\u0163are a lui. Stabilirea exclusiv\u0103 a \u0163intei de de\u00adficit nu confer\u0103 angajare respon\u00adsa\u00adbil\u0103. Trebuie mereu comunicat\u0103 nevoia de finan\u0163are a programului, mixul de sur\u00adse de finan\u0163are, capacitatea de a ram\u00adbur\u00adsa banii etc. \u00cen 2009 \u015fi 2010, Guvernul – mai bine zis mini\u015ftrii finan\u00ad\u0163elor din acea perioad\u0103 – a fost prins \u00een ofsaid. Bugetele nerealist fundamen\u00adtate au determinat \u00eemprumuturile de urgen\u0163\u0103 \u015fi pe termene scurte, m\u0103rind presiunea pe costurile de finan\u0163are de la bugetul de stat a cheltuielilor cu do\u00adb\u00e2n\u00adzile \u015fi eliminarea spa\u0163iului fiscal rezultat din m\u0103surile de austeritate. Nu mai este cazul acum. Rom\u00e2nia are un buffer consistent (este corect s\u0103 spunem c\u0103 \u00eel are de mai mult de un an \u015fi este con\u00adsolidat), are predictibilitate \u00een finan\u0163are \u015fi se \u00eemprumut\u0103 la randamente ce ating noi minime istorice.<\/p>\n \n6. M\u0103surile din programul de ajustare s\u0103 aib\u0103 o secven\u0163ialitate op\u00adtim\u0103. Niciunul dintre cele dou\u0103 etape de ajustare nu a fost satisf\u0103c\u0103toare conform acestui criteriu. Mai este de lucrat aici.<\/p>\n \n7. Comunicarea programului tre\u00adbuie s\u0103 fie clar\u0103, responsabil\u0103. Nu exist\u0103 termen de compara\u0163ie \u00eentre programul de austeritate din 2009 \u015fi programul de consolidare fiscal\u0103 de acum. De altfel, am spus-o \u015fi o repet, mare parte din e\u015fecul electoral al fostei puteri a fost cau\u00adzat\u0103 de lipsa de consisten\u0163\u0103 a comunic\u0103rii. Un program de ajustare de asemenea magnitudine trebuie comu\u00adnicat zilnic. Cuvinte simple, schimbare de discurs \u00een func\u0163ie de publicul c\u0103ruia se adreseaz\u0103 comunicatorul etc. Nu se comunic\u0103 doar ce se crede c\u0103 s-a rezolvat, ci se explic\u0103 cum s-a ajuns aici – f\u0103r\u0103 patim\u0103 politic\u0103 – se spune pas cu pas ce s-a reu\u015fit s\u0103 se fac\u0103 \u015fi ce nu. Se ofer\u0103 \u0163inte de timp credibile.<\/p>\n \nPentru c\u0103 analiza tinde s\u0103 devin\u0103 prea lung\u0103, m\u0103 opresc aici. Sunt c\u00e2teva considera\u0163ii, cu siguran\u0163\u0103 incomplete, dar par\u0163ial l\u0103muritoare.<\/p>\n
\nFigura 2 Evolu\u0163ia deficitului bugetar efectiv \u015fi a deficitului structural<\/strong><\/p>\n