![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10525083\/6\/grafic-1.jpg?width=800&height=600\")
<\/p>\nDac\u0103 \u00een 2009, primul an al crizei, num\u0103rul celor care \u015fi-au schimbat domiciliul a fost \u00een media obi\u015fnuit\u0103, de circa 350.000 de oameni, \u00een 2010 valoarea a crescut la un uluitor 458.995 de persoane, practic un jude\u0163 de dimensiunea Aradului, a Buz\u0103ului sau Boto\u015fanilor s-a mutat. Ce op\u0163iuni are un bucure\u015ftean s\u0103tul de aglomera\u0163ie, de \u015fmecheri, de poluare sau de orice altceva, unde poate merge \u015fi ce afaceri poate s\u0103 porneasc\u0103? Cam 25.000 de oameni fug anual din Capital\u0103, chiar dac\u0103 pentru unii schimbarea de buletin este la o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u0163 distan\u0163\u0103 de marele ora\u015f, \u00een Ilfov, de exemplu. \u00cemplinirea visului de a pune pe picioare o afacere proprie, o via\u0163\u0103 mai lini\u015ftit\u0103, un aer mai pu\u0163in poluat sau pur \u015fi simplu o oportunitate \u00een carier\u0103 sunt motive la fel de bune pentru a p\u0103r\u0103si Capitala \u015fi a construi o nou\u0103 via\u0163\u0103 \u00eentr-un alt ora\u015f.<\/p>\n
“Am fost surprins\u0103 de firma de consultan\u0163\u0103 care mi-a propus o \u00eent\u00e2lnire (…) Am ales atunci repede, dar numai dup\u0103 ce am aflat toate informa\u0163iile disponibile. N-am regretat niciodat\u0103”, poveste\u015fte Camelia Dragomirescu, director de marketing la Ambient, afacere dezvoltat\u0103 de antreprenorul Ioan Ciolan. Pentru aceast\u0103 slujb\u0103, Camelia Dragomirescu a dat Bucure\u015ftiul pe Sibiu, de\u015fi \u00een 2010, dup\u0103 cum spune chiar ea, avea o slujb\u0103 complex\u0103 \u00een top management la Pepsi – execution performance manager, “o func\u0163ie cu nume \u00eenc\u00e2lcit, care practic \u00eensemna c\u0103 auditam respectarea regulilor de marketing \u015fi mercantizare de c\u0103tre colegii din v\u00e2nz\u0103ri \u015fi distribuitori”. Ea este numai unul dintre cei \u015fase manageri pe care antreprenorul rom\u00e2n i-a convins s\u0103 mearg\u0103 \u00een ora\u015ful din inima \u0163\u0103rii, venind din pozi\u0163ii de conducere \u00een companii din Capital\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Directorul de resurse umane al Ambient, Judith Kis, are o experien\u0163\u0103 aparte: deopotriv\u0103 a statutului de angajat care s-a relocat, dar \u015fi a antreprenorului, \u00eentruc\u00e2t so\u0163ul ei, Alex Balog, a renun\u0163at la func\u0163ia de director general la firma de betoane a concernului Strabag pentru a pune pe picioare o afacere de familie la Sibiu.”\u00cen octombrie 2009, dup\u0103 na\u015fterea celui de-al doilea copil, am \u00eenceput s\u0103 fim mai deschi\u015fi c\u0103tre oportunit\u0103\u0163i care s\u0103 ne aduc\u0103 mai aproape de familie \u015fi de cultura german\u0103”, poveste\u015fte ea. \u00cen Bucure\u015fti, cred ei, le-ar fi fost mai greu cu doi copii, iar oportunit\u0103\u0163ile de a g\u0103si o bon\u0103 vorbitoare de limba german\u0103 erau reduse. Or, acest lucru era foarte important pentru ei: “Vorbim trei limbi \u00een familie: germana, maghiara \u015fi rom\u00e2na”. \u00cen acea perioad\u0103, Alex Balog a primit c\u00e2teva contracte de consultan\u0163\u0103 \u00een zon\u0103, Judith era \u00een concediu pentru cre\u015fterea copilului, iar schimbarea a fost u\u015foar\u0103.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 Sibiu, pe lista ora\u015felor care trezesc interesul celor care vor s\u0103 se relocheze se plaseaz\u0103 la loc frunta\u015f Timi\u015foara, fapt deloc nea\u015fteptat, din prisma PIB-ului zonal mare (al doilea la nivelul \u00eentregii \u0163\u0103ri), a num\u0103rului ridicat de investi\u0163ii str\u0103ine atrase, a \u015fomajului sc\u0103zut, a apropierii geografice de Vest. Jude\u0163ul Timi\u015f este frunta\u015f \u00een clasamentul noilor locuri de munc\u0103 create prin investi\u0163ii \u00een 2011, cu 1.052 de slujbe noi, urmat de Prahova (928), Satu Mare (960), Tulcea (686) \u015fi Cara\u015f-Severin (659). Jude\u0163ul mai are, a\u015fa cum arat\u0103 datele transmise de Camera de Comer\u0163, Industrie \u015fi Agricultur\u0103 Timi\u015f, cel pu\u0163in un atu important: zece capitale europene sunt situate pe o raz\u0103 de aproximativ 500 km.<\/p>\n
Alegerea unui loc anume pentru cei ce vor s-o ia de la zero \u0163ine, \u00een general, de ce anume \u00ee\u015fi dore\u015fte fiecare, spun, la unison, at\u00e2t cei care au f\u0103cut acest pas, c\u00e2t \u015fi profesioni\u015fti din domenii variate – de la transport \u015fi logistic\u0103 p\u00e2n\u0103 la real estate. Recomandarea antreprenorului Adrian Crivii, care a cl\u0103dit firma de evaluare Darian, are dou\u0103 componente.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10525083\/7\/grafic-2.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n
Pentru cei dornici s\u0103 fac\u0103 afaceri, tot ora\u015fele mari – cum sunt Cluj,Timi\u015foara, Bra\u015fov, Oradea – vor constitui o alegere potrivit\u0103, av\u00e2nd o calitate a vie\u0163ii mai bun\u0103 dec\u00e2t la Bucure\u015fti \u015fi condi\u0163ii de dezvoltare potrivite. “\u00cen general, ora\u015fele din Vestul \u0163\u0103rii sunt mai dezvoltate \u015fi preg\u0103tite pentru investitori \u00eens\u0103 \u015fi pre\u0163urile imobiliarelor sunt mai ridicate”, apreciaz\u0103 Crivii.<\/p>\n
“Oportunit\u0103\u0163i mari, dac\u0103 avem \u00een vedere valorile propriet\u0103\u0163ilor imobiliare, sunt \u00een sud \u015fi estul \u0163\u0103rii, dar aici mentalit\u0103\u0163ile, societatea, autorit\u0103\u0163ile sunt mai pu\u0163in preg\u0103tite pentru investi\u0163ii.” Pe de alt\u0103 parte, continu\u0103 Crivii ra\u0163ionamentul, avantajul evident al ora\u015felor mai mici este faptul c\u0103 timpul are viteza mai redus\u0103, \u00een concordan\u0163\u0103 cu dimensiunea ora\u015fului. “Bucure\u015ftiul ofer\u0103 cea mai trepidant\u0103 \u015fi provocatoare via\u0163\u0103, oportunit\u0103\u0163i profesionale mai mari, evenimente culturale \u015fi de petrecere a timpului liber, dar \u015fi pre\u0163uri pe m\u0103sur\u0103”, spune Crivii.<\/p>\n
\u00cen privin\u0163a unei destina\u0163ii alese pentru relocare, “\u00een general, un r\u0103spuns a\u015fteptat ar fi Timi\u015foara, Cluj, Constan\u0163a sau orice ora\u015f mare care are poten\u0163ial de dezvoltare, dar unde nu prea v\u0103d care ar fi diferen\u0163a fa\u0163\u0103 de Bucure\u015fti – aglomera\u0163ie mai mic\u0103, stres mai pu\u0163in, acces mai u\u015for la infrastructur\u0103 \u015fi la network”, spune C\u0103t\u0103lin Olteanu, director general al firmei de logistic\u0103 FM Logistic. El puncteaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een aceste situa\u0163ii, nou-veni\u0163ii trebuie s\u0103 \u00eenfrunte concuren\u0163a din partea celor care au crescut \u015fi s-au format \u00een acele ora\u015fe.<\/p>\n
E\u015fti s\u0103tul de Bucure\u015fti? Ce ora\u015f ai alege ca s\u0103 \u00eencepi o nou\u0103 via\u0163\u0103?<\/strong><\/span><\/p>\n <\/p>\n Chiar dac\u0103 vine s\u0103pt\u0103m\u00e2nal la Bucure\u015fti, el prefer\u0103 s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een Timi\u015foara, pe de-o parte din cauza influen\u0163ei germanice, mo\u015ftenite din perioada ocupa\u0163iei imperiale, iar pe de alt\u0103 parte pentru c\u0103 e mai aproape de p\u00e2rtiile de schi din Austria. C\u0103t\u0103lin Olteanu spune c\u0103 sunt mul\u0163i manageri din Timi\u015foara \u015fi Cluj care fac frecvent naveta la Bucure\u015fti – “\u00een genere plec\u0103m to\u0163i naveti\u015ftii luni-mar\u0163i \u015fi ne \u00eentoarcem joi – vineri, dup\u0103 caz”.<\/p>\n La fel de adev\u0103rat, adaug\u0103 tot el, este c\u0103, de\u015fi \u00een provincie via\u0163a e mai pu\u0163in complicat\u0103 \u015fi timpul petrecut \u00eenspre \u015fi dinspre munc\u0103 e mai scurt, trebuie c\u00e2nt\u0103rit dezavantajul distan\u0163ei fa\u0163\u0103 de un aeroport interna\u0163ional (cele din ora\u015fele noastre fiind mai degrab\u0103 regionale), dar \u015fi distan\u0163ele fa\u0163\u0103 de ambasade, structuri guvernamentale sau sedii centrale ale unui poten\u0163ial partener interna\u0163ional. “Pot s\u0103 spun din experien\u0163\u0103 c\u0103 aceia ce nu locuiesc \u00een Bucure\u015fti se transform\u0103 \u00een naveti\u015fti la Bucure\u015fti…” Totu\u015fi, pentru unii dintre cei care se mut\u0103, traficul din alte ora\u015fe este floare la ureche fa\u0163\u0103 de cel din Capital\u0103, iar asta se traduce \u00een ore bune “salvate” \u00een fiecare zi.<\/p>\n “\u00cemi petreceam \u00een Bucure\u015fti cam trei ore zilnic \u00een ma\u015fin\u0103, \u00een drum spre \u015fi dinspre serviciu plus alte zeci de ore \u00een delega\u0163ii \u00een \u0163ar\u0103”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Camelia Dragomirescu, care era cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103 pasionat\u0103 de audiobook-uri – a\u015fa reu\u015fea s\u0103 foloseasc\u0103 timpul din trafic. “Odat\u0103 venit\u0103 la Sibiu, am revenit la c\u0103r\u0163i, acum nu mai am timp s\u0103 ascult nici \u015ftirile la radio \u00een ma\u015fin\u0103 pentru c\u0103 drumurile sunt scurte, iar audiobook-uri sunt \u00abrezervate\u00bb pentru deplas\u0103rile lungi.” Una peste alta, subliniaz\u0103 ea, trebuie evaluate deopotriv\u0103 plusurile \u015fi minusurile pe care mutarea \u00eentr-un ora\u015f mai mic le poate ridica – “poate continuarea studiilor nu mai e posibil\u0103, poate marea \u015fi plaja nu vor mai fi la doar dou\u0103 ore de mers cu ma\u015fina”.<\/p>\n Mii de oameni pleac\u0103 anual din ora\u015ful d\u00e2mbovi\u0163ean, dovad\u0103 \u015fi datele INS referitoare la schimbarea de domiciliu: nu mai pu\u0163in de 25.000 de oameni au plecat din Bucure\u015fti \u00een 2011. Sociologul Mihaela Alexandru, research director & co-founder \u00een cadrul 360insights, spune c\u0103 motivele acestei decizii sunt, foarte probabil, “diferite \u00een func\u0163ie de segmentul de v\u00e2rst\u0103 \u015fi psihografic de care vorbim”. Sunt tineri activi, de peste 30 de ani, care au ajuns la un anumit statut social, se poate spune c\u0103 au avut succes, fiind \u00een posturi de conducere, bine pl\u0103tite, de cele mai multe ori \u00een corpora\u0163ii. \u015ei totu\u015fi, la un anumit moment decid s\u0103 renun\u0163e la tot \u015fi s\u0103 fac\u0103 altceva sau s\u0103 se relocheze \u00een alt ora\u015f.<\/p>\n Este vorba despre cei care cred c\u0103 la nivel personal costul acestui succes este prea mare – fie pentru c\u0103 au renun\u0163at la ceea ce \u00ee\u015fi doreau, fie pentru c\u0103 au sim\u0163it c\u0103 se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de ceea \u00ee\u015fi doresc de la via\u0163\u0103. De aceea decid, explic\u0103 Mihaela Alexandru, c\u0103 e mai bine s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 spre sine, c\u0103tre ceea ce \u00ee\u015fi doresc, ce le face pl\u0103cere \u015fi o iau pur \u015fi simplu de la zero – de cele mai multe ori \u00eentr-un domeniu pe care l-au avut ca “hobby” sau \u00eentr-un domeniu conex. Oamenilor le place ideea de a rec\u00e2\u015ftiga controlul asupra propriei vie\u0163i, f\u0103r\u0103 condi\u0163ion\u0103ri generate de normele sociale, de ceea este considerat “bine” sau “de succes”.<\/p>\n \u00cen opinia lui Ion Lixandru, vicepre\u015fedinte al Uniunii Na\u0163ionale a Transportatorilor Rutieri din Rom\u00e2nia, cei ce vor s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Bucure\u015ftiul trebuie s\u0103 ia \u00een calcul \u015fi ora\u015fe ca Arad, Cluj, Bra\u015fov, Pite\u015fti, Constan\u0163a, Bac\u0103u, Suceava sau Craiova – care dup\u0103 dezvoltarea Ford a impus reguli \u00een ora\u015f \u015fi a atras pe orizontal\u0103 dezvoltarea multor afaceri. La capitolul plusurilor din dreptul acestor ora\u015fe, mai cu seam\u0103 pentru antreprenori, Lixandru plaseaz\u0103 costurile salariale mai mici, via\u0163a mai ieftin\u0103, un respect mai mare al angaja\u0163ilor pentru compania \u00een care lucreaz\u0103, \u015fcolile bune cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la nivelul gimnazial \u015fi chiar f\u0103r\u0103 probleme \u00een concuren\u0163a cu Bucure\u015ftiul \u00een cazul centrelor universitare.<\/p>\n “De regul\u0103 sunt preferate ora\u015fele ardelene, din pricina rapacit\u0103\u0163ii liderilor locali din Oltenia sau Moldova”, adaug\u0103 Lixandru. Tot el spune c\u0103 ora\u015ful Arad a cunoscut \u00een ultimii ani o dezvoltare extraordinar\u0103, dep\u0103\u015find chiar ritmul din Timi\u015foara, care puncteaz\u0103 mai bine \u00een ce prive\u015fte studiile universitare, cultura \u015fi spitalele. \u015ei Bac\u0103ul a recuperat, din punct de vedere economic, foarte mult \u00een ultimii ani, spune vicepre\u015fedintele UNTRR.<\/p>\n O imagine clar\u0103 ofer\u0103 dezvoltarea Ploie\u015ftiului, care g\u0103zduie\u015fte zeci de investi\u0163ii, de ordinul sutelor de milioane de euro – de la Procter & Gamble, British American Tobacco sau Coca-Cola HBC p\u00e2n\u0103 la cele zece parcuri industriale. C\u0103tre fabricile \u015fi sediile companiilor care au ales Ploie\u015ftiul pentru investi\u0163ii sunt chiar bucure\u015fteni care fac zilnic naveta. Aurelian Gogulescu, pre\u015fedintele Camerei de Comer\u0163 \u015fi Industrie Prahova, spune c\u0103 “specificul jude\u0163ului este unul industrial, de aceea industria prelucr\u0103toare \u015fi produc\u0103toare de utilaje \u015fi m\u0103rfuri industriale va continua s\u0103 se dezvolte”. El indic\u0103 faptul c\u0103 \u00een octombrie 2013 va fi inaugurat la Ploie\u015fti cel mai mare mall din Europa de Sud-Est – AFI Palace.<\/p>\n <\/p>\n Mai mult, cel mai mare parc logistic \u015fi industrial din sud-estul continentului, plasat la Arice\u015ftii Rahtivani, urmare a unei investi\u0163ii finale \u00een valoare de aproximativ 750 de milioane de euro, va putea g\u0103zdui \u015fi dezvolta activit\u0103\u0163i logistice de mare amploare. \u00cen opinia lui Aurelian Gogulescu, un bun poten\u0163ial de dezvoltare a afacerilor \u00een jude\u0163 se plaseaz\u0103 \u015fi \u00een domeniul turismului, al energiilor regenerabile, agriculturii – toate sectoarele oferind deopotriv\u0103 \u015fanse pentru cei ce doresc s\u0103 se angajeze sau s\u0103 \u00eenceap\u0103 afaceri. \u00cen 2011, jude\u0163ul Prahova s-a situat pe locul doi \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 valoarea investi\u0163iilor realizate (74 de milioane de euro) \u015fi dup\u0103 num\u0103rul de locuri de munc\u0103 nou create prin investi\u0163iile efectuate (928 de slujbe), puncteaz\u0103 Gogulescu.<\/p>\n Cu un volum de investi\u0163ii de 14,8 milioane de euro \u00een 2011, Suceava ocup\u0103 locul 17 la nivel na\u0163ional \u00een clasamentul jude\u0163elor \u00een func\u0163ie de sumele de bani atrase pentru investi\u0163ii. Lucian Gheorghiu, director general al Camerei de Comer\u0163 \u015fi Industrie Suceava, spune c\u0103 \u00een 2011 cifra de afaceri net\u0103 a firmelor din jude\u0163 a crescut cu aproape 14%, la peste 10,4 milioane de lei. \u00cen acela\u015fi timp \u015fi valoarea profitului a crescut cu nou\u0103 procente fa\u0163\u0103 de 2010, dar a sc\u0103zut rata profitabilit\u0103\u0163ii la 4,47% \u00een 2011. Cele mai mari cifre de afaceri sunt realizate de firme din produc\u0163ia de furnire \u015fi panouri din lemn, produc\u0163ia de \u00eembr\u0103c\u0103minte, fabricarea de lactate \u015fi \u00eenghe\u0163at\u0103. “Bucovina s-a promovat \u015fi au fost dezvoltate diverse afaceri ce au promovat denumirea regiunii istorice (dar \u015fi m\u0103rci regionale, cum este Dorna) la nivel de brand at\u00e2t na\u0163ional, c\u00e2t \u015fi interna\u0163ional”, declar\u0103 Gheorghiu.<\/p>\n De pe urma acestui brand au avut de c\u00e2\u015ftigat at\u00e2t firmele din turism, dar \u015fi cele din domeniul produc\u0163iei \u015fi prelucr\u0103rii produselor alimentare (carne, lapte, \u00eenghe\u0163at\u0103) \u015fi \u00eembutelierea apei minerale. “Dezvoltarea acestor domenii de activitate face atractiv\u0103 \u00een continuare dezvoltarea unor start-up-uri \u015fi evadarea \u00een aceast\u0103 zon\u0103 a unor investi\u0163ii \u015fi antreprenori at\u00e2t \u00een aceste domenii, c\u00e2t \u015fi a unora conexe,” spune Gheorghiu. El d\u0103 ca exemplu activitatea turistic\u0103 foarte dezvoltat\u0103 \u00een segmentele de agrement, relaxare, ecumenic, balnear din zon\u0103, care las\u0103 deschis\u0103 ni\u015fa unor afaceri \u00een acest domeniu sau chiar pentru investi\u0163ii \u00een noi pensiuni.<\/p>\n Un rol cheie \u00een dezvoltarea oric\u0103rui ora\u015f o au investi\u0163iile \u00een infrastructur\u0103, iar Ion Lixandru d\u0103 ca exemplu terminarea coridorului IV Constan\u0163a – Bucure\u015fti – Pite\u015fti – Sibiu – Deva – Arad \u015fi conexarea la sistemul de autostr\u0103zi din Vest. Ora\u015fele adiacente coridorului din zona de vest a \u0163\u0103rii vor favoriza, \u00een opinia lui Lixandru, investi\u0163ii \u00een industria de automotive, iar \u00een partea de sud-est se vor dezvolta ora\u015fele Slobozia, C\u0103l\u0103ra\u015fi, Turnu M\u0103gurele, Zimnicea, \u00een care sunt prelucrate produse din B\u0103r\u0103gan \u015fi Balta Br\u0103ilei. Conform celor mai recente date, dup\u0103 sumele de bani atrase pentru investi\u0163ii, \u00een top s-au plasat, \u00een 2011, jude\u0163ele Cluj (178,7 mil. euro), Mure\u015f (156,4 mil. euro), Prahova (73,2 mil. euro), Olt (49,7 mil. euro) \u015fi S\u0103laj (47,1 mil. euro), se arat\u0103 \u00een raportul “Rom\u00e2nia: tabloul investi\u0163ional regional \u00een anii 2011 \u015fi 2012”.<\/p>\n Una peste alta, planul realist al unei afaceri trebuie s\u0103 urmeze mirosul banilor, un exemplu \u00een acest sens fiind chiar parcursul antreprenorului Marcel B\u0103rbu\u0163, care dup\u0103 Revolu\u0163ie s-a \u00eentors la Bucure\u015fti de peste hotare, “pentru c\u0103 aici mi-am petrecut copil\u0103ria \u015fi am f\u0103cut \u015fcoala”. Afacerea \u00eens\u0103 a pornit-o la Oradea, acolo unde, spune el, a g\u0103sit partenerii potrivi\u0163i. “A\u015fa a \u00eenceput povestea Adeplast, \u00een 1996, cu 10.000 de dolari, patru parteneri \u015fi un produs, la acea vreme, unic pe pia\u0163\u0103: AF – adeziv de faian\u0163\u0103.” Ora\u015ful avea avantajul de a fi aproape de Austria, acolo unde, poveste\u015fte B\u0103rbu\u0163, “aveam un rost, acolo era familia \u015fi parteneri \u00een diverse afaceri pe care le derulam \u00een acel moment”. Odat\u0103 cu evolu\u0163ia fabricii de mortare uscate de la Oradea a ajuns la concluzia c\u0103 pentru a fi \u00een “inima” afacerilor \u015fi pentru a putea cre\u015fte Adeplast, \u00eei mai trebuia cel pu\u0163in o fabric\u0103, \u00een sudul \u0163\u0103rii, l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti.<\/p>\n A g\u0103sit un spa\u0163iu l\u00e2ng\u0103 Ploie\u015fti, unde a ridicat \u00een 2008 fabrica de mortare. Urma banilor l-a purtat \u00eens\u0103 apoi \u00eentr-o alt\u0103 parte a \u0163\u0103rii, la Roman (jude\u0163ul Neam\u0163), loc pe care \u00eel consider\u0103 “o necesitate, pentru c\u0103 nu mai vrem s\u0103 transport\u0103m marfa din Ploie\u015fti spre Moldova”, explic\u0103 B\u0103rbu\u0163. Mai mult, Roman este aproape de Republica Moldova \u015fi Ucraina, \u0163\u0103ri \u00een care Adeplast a \u00eenceput s\u0103 exporte. Compania a \u00eenregistrat o cifr\u0103 de afaceri de 185 milioane lei anul trecut, \u00een cre\u015ftere cu 30% fa\u0163\u0103 de 2011, iar profitul a fost de aproximativ 14 milioane lei, fa\u0163\u0103 de 6 milioane de lei \u00een 2011.<\/p>\n “Suntem \u00een continuare pe harta investitorilor str\u0103ini, iar aceste investi\u0163ii merg de cele mai multe ori c\u0103tre ora\u015fele mari. Ceea ce trebuie s\u0103 facem este s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163im infrastructura \u015fi calitatea preg\u0103tirii resursei umane, deoarece azi, ca \u00eentotdeauna, investi\u0163iile str\u0103ine merg unde sunt \u00eendeplinite criteriile de competitivitate”, declar\u0103 Elena Badea, head of market enablement \u00een cadrul Ernst & Young. Tot ea adaug\u0103 c\u0103 este evident c\u0103 sunt multe ora\u015fe care nu au o strategie pentru a stimula \u015fi atrage investitorii, iar dac\u0103 o au, nu o pot implementa coerent \u015fi consecvent din lips\u0103 de finan\u0163are, de know-how, de cadru legislativ adecvat sau de alte resurse (inclusiv de personal).\n <\/p>\n <\/p>\n Lui C\u0103t\u0103lin Olteanu, \u00een schimb, nu i se par deloc evidente demersurile autorit\u0103\u0163ilor de a atrage \u015fi stimula investitorii, ba chiar “pare mai degrab\u0103 o strategie opus\u0103 – s\u0103 vin\u0103 investitorul, s\u0103 dea un \u00abpremiu\u00bb mic la prim\u0103rie ca s\u0103 \u00eel l\u0103s\u0103m s\u0103 fac\u0103 ceva”.\u00cen acela\u015fi registru se \u00eenscrie \u015fi opinia antreprenorului Adrian Crivii, care a cl\u0103dit firma de evaluare Darian: “Din p\u0103cate, dac\u0103 vorbim de strategie, acest cuv\u00e2nt este necunoscut at\u00e2t pentru guvernan\u0163i, c\u00e2t \u015fi pentru administra\u0163iile locale. Legisla\u0163ia, sistemul de impozitare deficitar \u015fi \u00eenvechit, birocra\u0163ia \u015fi corup\u0163ia sunt elemente care caracterizeaz\u0103 administra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, fiind piedici pentru investi\u0163ii \u015fi investitori”.<\/p>\n Un indiciu despre c\u00e2t de preocupa\u0163i \u015fi interesa\u0163i sunt oficialii locali de atragerea investi\u0163iilor este \u015fi gradul de r\u0103spuns al autorit\u0103\u0163ilor la \u00eentreb\u0103rile Business Magazin privind strategia jude\u0163ean\u0103 \u00een acest sens: din 15 solicit\u0103ri, doar patru r\u0103spunsuri primite: de la Suceava, Prahova, Timi\u015foara \u015fi Bra\u015fov.\u00cen opinia Elenei Badea, cel mai important ar fi \u00eens\u0103 ca \u00een fiecare ora\u015f mai mare s\u0103 existe o echip\u0103 de speciali\u015fti la prim\u0103rie, care s\u0103 nu fie afectat\u0103 de schimb\u0103rile rezultate \u00een urma alegerilor. “Evident, sunt multe alte lucruri care ar putea fi men\u0163ionate, \u00eens\u0103, dac\u0103 se spune c\u0103 \u00abomul sfin\u0163e\u015fte locul\u00bb, cred c\u0103 \u00abingredientul\u00bb cel mai important \u00een succesul oric\u0103rui proiect r\u0103m\u00e2n tot oamenii”, adaug\u0103 Badea. Ora\u015fele bine gospod\u0103rite sunt cele care au \u015fanse mai mari s\u0103 atrag\u0103 antreprenori, tineri, familii, o nou\u0103 via\u0163\u0103. Nu este u\u015for, puncteaz\u0103 reprezentanta E&Y, s\u0103 porne\u015fti o afacere nici \u00een Bucure\u015fti, iar \u00een provincie poate fi chiar \u015fi mai greu. “Cred c\u0103 \u015fansa ora\u015felor mici este atragerea tinerilor care vor s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, s\u0103 fac\u0103 ferme organice sau ateliere de artizanat sau orice alt business care s\u0103 le aduc\u0103 un trai decent, \u00een ora\u015ful p\u0103rin\u0163ilor, redescoperit ca oaz\u0103 de lini\u015fte \u015fi o via\u0163\u0103 mai aproape de comunitate”, adaug\u0103 Elena Badea.<\/p>\n Cei care vor s\u0103 investeasc\u0103 \u00een provincie trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 pia\u0163a c\u0103reia se adreseaz\u0103 – dac\u0103 este strict local\u0103, se reflect\u0103 \u00een cifre semnificativ diferite de un exerci\u0163iu similar \u00een Capital\u0103. O afacere care are o ni\u015f\u0103 drept segment \u0163int\u0103 poate avea succes \u00een Bucure\u015fti, cu c\u00e2teva mii de clien\u0163i, dar \u00eentr-un alt ora\u015f poate lucra \u00een pierdere, dac\u0103 segmentul respectiv, mult mai mic acolo, nu compenseaz\u0103, poate, nici costurile fixe, spune Camelia Dragomirescu. Tot ea atrage aten\u0163ia c\u0103 salariile din Capital\u0103 sunt mai mari dec\u00e2t \u00een restul ora\u015felor. Dragomirescu spune c\u0103 a cunoscut sibieni, n\u0103scu\u0163i sau naturaliza\u0163i, care au afaceri mici sau mari \u00een domenii foarte diverse. \u00cen ora\u015f sunt c\u00e2teva companii rom\u00e2ne\u015fti mari \u015fi longevive, cu acoperire \u00een toat\u0103 \u0163ara – Ambient fiind una dintre ele. “\u015etiu \u015fi oameni care stau aici \u015fi lucreaz\u0103 de acas\u0103 pentru clien\u0163i de pe alte continente – meseria lor nu necesit\u0103 neap\u0103rat \u00eent\u00e2lnirea fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, iar conexiunea bun\u0103 la internet o compenseaz\u0103 pe de-a-ntregul”, afirm\u0103 directorul de marketing al Ambient.<\/p>\n Judith Kis spune c\u0103 nu a regretat niciodat\u0103 decizia de a se muta din Bucure\u015fti, dar \u00eentr-un fel “ne lipse\u015fte, pentru c\u0103 are plusurile \u015fi farmecul s\u0103u incontestabil”. Din aceast\u0103 schimbare a tras \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte, anume c\u0103 “antreprenoriatul este mai dificil \u015fi mai volatil dec\u00e2t pare din perspectiva angajatului”. De la \u00eenceputul acestui an, so\u0163ul ei, Alex Kis, conduce afacerea familiei, plasat\u0103 \u00een domeniul serviciilor ospitaliere – pensiunea Smarald \u015fi Judith Bistro.<\/p>\n O categorie aparte sunt tinerii care pleac\u0103 din ora\u015fe pentru a-\u015fi construi o via\u0163\u0103 la \u0163ar\u0103. De\u015fi nu exist\u0103 date concrete referitor la c\u00e2\u0163i dintre cei care au primit fonduri europene au plecat dinspre ora\u015f spre sat, datele Ministerului Agriculturii arat\u0103 c\u0103 \u00een 2012 m\u0103sura 112 – “Instalarea tinerilor fermieri” – a fost cea mai accesat\u0103 m\u0103sur\u0103 de investi\u0163ii din Programul Na\u0163ional de Dezvoltare Rural\u0103 2007-2013. \u00cen total, num\u0103rul cererilor depuse p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment se apropie de 22.550, \u00eensum\u00e2nd aproape 630 de milioane euro. Aproape 8.000 de tineri au solicitat numai anul trecut fonduri europene nerambursabile pentru aceast\u0103 m\u0103sur\u0103, “valoarea eligibil\u0103 a solicit\u0103rilor dep\u0103\u015find 272 milioane euro, fa\u0163\u0103 de 121 milioane de euro euro aloca\u0163i pentru aceast\u0103 sesiune”, arat\u0103 ministerul. Cele mai multe dintre proiectele tinerilor fermieri vizeaz\u0103 investi\u0163ii mixte (culturi vegetale \u015fi cre\u015fterea animalelor), fiind urmate de proiecte pentru investi\u0163ii \u00een culturi de c\u00e2mp. Num\u0103rul solicit\u0103rilor de anul trecut este asem\u0103n\u0103n\u0103tor cu cel din 2011, dar de peste dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t \u00een 2010 \u015fi 2009. Ca destina\u0163ie, cele mai multe cereri de finan\u0163are au fost depuse \u00een jude\u0163ul Tulcea (1.173 proiecte, cu o valoare nerambursabil\u0103 de 36,6 milioane euro), urmat de Bihor (1.362 proiecte cu o valoare nerambursabil\u0103 de 39,7 milioane euro), Dolj (1.351 proiecte depuse, \u00eensum\u00e2nd 33,7 miliane euro nerambursabili) \u015fi Arad (1.313 proiecte, solicit\u00e2nd fonduri europene de 34 milioane euro).<\/p>\n Mai este \u00eens\u0103, \u00een mod evident, cel pu\u0163in o categorie de oameni care fug de marile ora\u015fe. Pensionarii, de pild\u0103, au tendin\u0163a s\u0103 migreze c\u0103tre satele sau ora\u015fele natale, fugind de agita\u0163ia \u015fi costurile ridicate ale vie\u0163ii din Capital\u0103. Ei inverseaz\u0103 astfel migra\u0163ia generat\u0103 de industralizarea din perioada comunist\u0103, argumenteaz\u0103 reprezentanta 360insights. \u00cen plus, “standardul de \u00ab\u00eemplinire\u00bb social\u0103 este exprimat \u015fi prin achizi\u0163ia unei case, \u00een care s\u0103 te retragi la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, s\u0103 te bucuri de relaxare \u015fi lini\u015fte”, declar\u0103 Mihaela Alexandru. Majoritatea or\u0103\u015fenilor spun c\u0103 \u00ee\u015fi doresc s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi fac\u0103 o cas\u0103 cu gr\u0103din\u0103, undeva \u00een afara ora\u015fului, \u00een care s\u0103 se retrag\u0103 \u015fi unde s\u0103 scape de stres \u015fi de agita\u0163ie.<\/p>\n \u00centre cei care p\u0103r\u0103sesc Bucure\u015ftiul se num\u0103r\u0103 tinerii cu v\u00e2rste \u00eentre 22 \u015fi 25 de ani care vin \u00een acest ora\u015f ca s\u0103 studieze, sper\u00e2nd ca, la terminarea studiilor s\u0103 se \u015fi angajeze, cunoscut fiind c\u0103 \u015fomajul este mult mai mare \u00een provincie. \u00cen general, nivelul de trai este mai sc\u0103zut \u00een alte regiuni ale \u0163\u0103rii – \u00een regiunea de nord-est de pild\u0103, venitul mediu disponibil pe membru de familie este de 2,5 ori mai mic dec\u00e2t \u00een Bucure\u015fti – Ilfov. Se poate \u00eent\u00e2mpla \u00eens\u0103 ca planul de acas\u0103 s\u0103 nu se potriveasc\u0103 cu realitatea din Bucure\u015fti \u015fi atunci se \u00eentorc de cele mai multe ori la familie, costurile de \u00eentre\u0163inere fiind astfel mai mici.<\/p>\n \u015ei, adaug\u0103 sociologul Mihaela Alexandru, mai este o categorie care se mut\u0103 \u00een suburbiile Bucure\u015ftiului, p\u0103str\u00e2nd locul de munc\u0103 din ora\u015f, dar aleg s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 o cas\u0103 \u00een apropierea Bucure\u015ftiului pentru a sc\u0103pa de via\u0163a la bloc. “Este vorba de popula\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103, activ\u0103, cu un nivel de venit peste medie, cu posturi \u00een management sau middle management”, adaug\u0103 reprezentanta 360insigths.<\/p>\n Una peste alta, fiecare trebuie s\u0103 c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 ce i se potrive\u015fte mai bine \u015fi, mai ales, ce pre\u0163 este dispus s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru asta. Ca regul\u0103 general\u0103, nivelul veniturilor \u015fi costul vie\u0163ii sunt \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu dimensiunea ora\u015fului \u015fi stresul implicit. La fel de adev\u0103rat \u00eens\u0103 este c\u0103 profitul unei ferme este pu\u0163in dependent de apropierea de vreun ora\u015f, iar freelancerii sau investitorii pe burs\u0103 nu au nevoie dec\u00e2t de un laptop \u015fi o bun\u0103 conexiune la net, indiferent dac\u0103 sunt \u00een inima Bucure\u015ftiului sau \u00een creierul mun\u0163ilor. A\u015fa c\u0103 la fel de important\u0103 cum este alegerea unui ora\u015f pentru relocare este \u015fi alegerea activit\u0103\u0163ii potrivite.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Multe din marile na\u0163ii au ap\u0103rut \u015fi s-au men\u0163inut pentru c\u0103 au plecat \u00eentr-o direc\u0163ie oarecare: unii au plecat spre vest, al\u0163ii spre sud sau spre soare-r\u0103sare. Migra\u0163ia antreprenorilor \u015fi a for\u0163ei de munc\u0103 au creat \u00een lumea modern\u0103 enclave de ingeniozitate, cum este Silicon Valley \u015fi definesc lumea globalizat\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia criza a pus \u00een mi\u015fcare grupuri importante de persoane.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,306,202,149,10343,23100],"class_list":["post-77402","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-bucuresti","tag-cover-story","tag-investitii","tag-plecare","tag-provincie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/77402","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=77402"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/77402\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":90731,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/77402\/revisions\/90731"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=77402"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=77402"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=77402"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/strong><\/span><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10525083\/5\/caseta.jpg?width=800&height=600\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10525083\/4\/caseta-2.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/10525083\/3\/caseata-3.jpg?width=700&height=525\")
<\/p>\n