\nConstruc\u0163ia bugetului pe 2013 pleac\u0103 de la c\u00e2teva ipoteze simple: pruden\u0163\u0103, corectitudine, transparen\u0163\u0103, ajustare calitativ\u0103, model inteligent de cre\u015ftere economic\u0103, reducerea risipei, extinderea num\u0103rului de contribuabili \u015f.a.<\/p>\n
\nPruden\u0163\u0103.<\/strong> Pentru prima dat\u0103, proiec\u0163ia de buget pleac\u0103 cu o cre\u015ftere economic\u0103 realist\u0103. 1,6% rat\u0103 de cre\u015ftere a PIB real \u00een anul 2013 este o \u0163int\u0103 fezabil\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care economiile rezultate din reducerea risipei vor fi direc\u0163ionate inteligent c\u0103tre stimularea mediului privat, singurul creator de valoare ad\u0103ugat\u0103 sus\u0163inut\u0103. Pruden\u0163a caracterizeaz\u0103 de fapt to\u0163i indicatorii macroeconomici de fundamentare a bugetului pe 2013, \u00eencep\u00e2nd de la deficitul bugetar estimat la 2,1% din PIB p\u00e2n\u0103 la cifra privind num\u0103rul de angaja\u0163i – 4,48 milioane persoane. Mai mult, ponderea estimat\u0103 a veniturilor bugetare cuprinde exclusiv m\u0103surile de taxare – plusul de 0,5% din PIB pe veniturile bugetare din 2013 reflect\u0103 strict pachetul fiscal aplicat de Ministerul Finan\u0163elor. La solicitarea FMI, niciun leu \u00een plus \u00een programarea veniturilor din reducerea evaziunii fiscale \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea colect\u0103rii, de\u015fi Ministerul Finan\u0163elor va propune un plan consistent \u00een aceste direc\u0163ii. Plusul cert de venituri din aceste activit\u0103\u0163i va servi drept finan\u0163are a unor m\u0103suri de stimulare, de ce nu reducerea CAS la angajator sau\/\u015fi implementarea programului pilot de reducere a TVA la gr\u00e2u, f\u0103in\u0103 \u015fi p\u00e2ine.<\/p>\n \nCorectitudine.<\/strong> Proiec\u0163ia de buget arat\u0103 o prioritizare corect\u0103 a problemelor cu care se confrunt\u0103 acum Rom\u00e2nia \u015fi a solu\u0163iilor de rezolvare a acestor dezechilibre. Sunt prev\u0103zute sume importante pentru plata arieratelor – un comportament corect \u00een rela\u0163ia stat-privat, sunt stabilite clar \u00een buget plata cre\u015fterilor salariale din 2012 \u015fi a cre\u015fterii pensiilor cu 4%, plata cre\u015fterii salariilor bugetarilor cu 7,4%; cre\u015fterea salariului minim \u00een dou\u0103 trepte, la 750 lei de la 1 februarie \u015fi 800 lei la 1 iulie; plata arieratelor la medicamente (3,5 mld. lei) \u015fi cre\u015fterea cofinan\u0163\u0103rii fondurilor europene cu 4 mld. lei (de la 17 miliarde la 21 miliarde). Exist\u0103 un impuls fiscal consistent pentru economie – statul va cheltui cu 15 miliarde de lei mai mult dec\u00e2t \u00een 2012. Poate fi considerat un stimul pentru dezvoltare, mai ales c\u0103 exist\u0103 angajamentul pentru prioritizarea proiectelor de investi\u0163ii \u015fi cre\u015fterea efectului de multiplicare a acestor cheltuieli publice.<\/p>\n \nTransparen\u0163\u0103.<\/strong> Prezentarea prietenoas\u0103 a cifrelor din buget va fi continuat\u0103 cu implementarea unei baze de date cu informa\u0163ii privind situa\u0163ia financiar\u0103 curent\u0103 (\u015fi istoric\u0103) a companiilor de stat aflate \u00een proprietatea administra\u0163iei publice centrale sau locale. Acela\u015fi principiu va fi extins pentru toate institu\u0163iile publice.<\/p>\n \nAjustare fiscal\u0103 calitativ\u0103.<\/strong> \u00cen 2013, Rom\u00e2nia va continua consolidarea fiscal\u0103 \u00een scopul reducerii deficitelor \u015fi asigur\u0103rii unui spa\u0163iu fiscal necesar investi\u0163iilor mai mari \u00een educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate \u015fi infrastructur\u0103. Consolidarea fiscal\u0103 va fi una echitabil\u0103, f\u0103r\u0103 adoptarea de m\u0103suri care s\u0103 afecteze popula\u0163ia cu venituri reduse. Se va trece de la consolidarea fiscal\u0103 pur cantitativ\u0103 la cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii acesteia prin reducerea risipei la cheltuielile publice, cre\u015fterea colect\u0103rii veniturilor la buget \u015fi reducerea evaziunii fiscale. Rom\u00e2nia va continua corec\u0163ia fiscal\u0103 mut\u00e2nd accentul pe mecanisme privind disciplina fiscal\u0103 continu\u0103, prioritizarea investi\u0163iilor publice, reforme sustenabile \u00een educa\u0163ie \u015fi s\u0103n\u0103tate, dar \u015fi scheme de stimulare a investi\u0163iilor private \u00een domenii cu valoare ad\u0103ugat\u0103 ridicat\u0103. Prioritare sunt reformele \u00een administrarea companiilor de stat, \u00een colectarea veniturilor fiscale, managementul cheltuielilor publice, \u00een educa\u0163ie \u015fi s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n \nCre\u015ftere economic\u0103 inteligent\u0103.<\/strong> Se urm\u0103re\u015fte m\u0103rirea investi\u0163iilor \u00een energie, agricultur\u0103 \u015fi clustere de competitivitate, dar \u015fi o cre\u015ftere economic\u0103 incluziv\u0103. Miza prioritar\u0103 este legat\u0103 de cre\u015fterea ratei de absorb\u0163ie a fondurilor structurale \u015fi de coeziune, ca surs\u0103 principal\u0103 de finan\u0163are pentru investi\u0163ii \u00een cre\u015fterea de competitivitate a economiei \u015fi crearea de locuri de munc\u0103. Accelerarea reformelor structurale \u00een domeniile strategice \u015fi stimularea utiliz\u0103rii rezervelor interne mari de eficien\u0163\u0103 vor ajuta economia rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103-\u015fi fructifice poten\u0163ialul de cre\u015ftere economic\u0103 (vor contribui la m\u0103rirea ritmului de cre\u015ftere a PIB poten\u0163ial). Spa\u0163iul fiscal creat din managementul mai bun al cheltuielilor publice va fi folosit pentru stimularea dezvolt\u0103rii mediului de afaceri \u015fi crearea de locuri de munc\u0103. Reducerea poverii fiscale pentru agen\u0163ii economici corec\u0163i, prin extinderea num\u0103rului de contributori la bugetul de stat, va stimula oferta agregat\u0103.<\/p>\n \nReducerea risipei.<\/strong> Poate primul pilon \u00een viziunea program\u0103rii bugetare este legat de reducerea risipei. Monitorizarea strict\u0103 a execu\u0163iei bugetare la principalii ordonatori de credite \u015fi \u00een sectorul companiilor de stat, transferul anumitor investi\u0163ii c\u0103tre finan\u0163area din fonduri europene \u015fi prioritizarea investi\u0163iilor pun stavil\u0103 \u00een finan\u0163area ineficient\u0103 a g\u0103urilor negre din economie. Trebuie introduse contractele de performan\u0163\u0103 pentru toate companiile de stat, cu indicatori clari, cuantificabili privind performan\u0163a managerilor companiilor de stat. Controalele \u00eencruci\u015fate pe buget, stabilirea de normative clare privind achizi\u0163iile de bunuri \u015fi servicii \u00een aceste companii, \u00eencadrarea cu personal \u015f.a. ar fi de dorit pentru disciplina financiar\u0103 \u00een domeniu.<\/p>\n \nDe ce proiec\u0163ia de buget poate stimula PIB-ul poten\u0163ial? Cheia este urm\u0103toarea: se caut\u0103 m\u0103suri care cu minim de finan\u0163are s\u0103 aduc\u0103 maximum de efecte de multiplicare, care s\u0103 “ating\u0103” at\u00e2t cre\u015fterea ratei de ocupare, a factorului capital, c\u00e2t \u015fi stimularea Productivit\u0103\u0163ii Totale a Factorilor. Exemplu: m\u0103sura prin care se majoreaz\u0103 deducerea suplimentar\u0103, la calculul profitului impozabil, pentru activit\u0103\u0163i de cercetare-dezvoltare, prin cre\u015fterea procentului luat \u00een calcul, de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile. Stimuleaz\u0103 firmele s\u0103 investeasc\u0103 \u00een cercetare dezvoltare, productivitate mai mare, costuri mai reduse \u015fi calitate mai bun\u0103, pre\u0163uri mai mici \u015fi posibil profituri mai mari, \u00eencas\u0103ri mai mari la buget. Mai apoi, prin folosirea unor tehnologii \u00eenalte, produsele fabricate \u00een Rom\u00e2nia vor fi mai ieftine si cu un grad de prelucrare mai mare, cre\u015fte competitivitatea Rom\u00e2niei, cresc exporturile. Investi\u0163iile \u00een cercetare dezvoltare \u00eenseamn\u0103 crearea de locuri de munc\u0103 care presupun calificare \u00eenalt\u0103, m\u0103rirea num\u0103rului de lucr\u0103tori cu salarii mari. \u00cen plus, cre\u015fterea investi\u0163iilor realizate de firme \u00een cercetare dezvoltare presupune convergen\u0163\u0103 c\u0103tre una dintre \u0163intele strategiei Europa 2020.<\/p>\n