\nProblema nu e nou\u0103. Din anii ’90 \u00eenc\u0103, unii economi\u015fti se tot \u00eentreab\u0103: alegem infla\u0163ia ori \u015fomajul? Numai c\u0103 numeroase \u0163\u0103ri, de multe ori, s-au ales \u015fi cu infla\u0163ie, \u015fi cu \u015fomaj. Acum, \u00een anii crizei, dezbaterea a fost reactivat\u0103. Au disp\u0103rut multe locuri de munc\u0103 \u015fi, potrivit multor opinii, pentru a fi evitat\u0103 o cre\u015ftere masiv\u0103 a \u015fomajului… solu\u0163ia ar putea fi infla\u0163ia. Dilema infla\u0163ie sau \u015fomaj poate fi \u00eens\u0103 discutat\u0103 doar pe termen scurt. Pe termen mediu, lupta \u00eempotriva infla\u0163iei constituie cea mai bun\u0103 solu\u0163ie a men\u0163inerii locurilor de munc\u0103. Dar lucrurile nu pot fi simplificate. \u00cen ecua\u0163ie sunt mai multe necunoscute. Iar alternativa infla\u0163ie-\u015fomaj nu poate fi absolutizat\u0103.<\/p>\n
\nLa noi, lucrurile sunt \u015fi mai complicate. Starea economic\u0103 a \u0163\u0103rii s-a caracterizat \u00eentotdeauna prin dificult\u0103\u0163i numeroase \u015fi mari. Re\u0163etele altora nu ne-au ajutat \u00een niciun fel. Tiparele nu ni s-au potrivit. Orice fel de \u00eencercare de a aplica “etichete” s-a lovit, \u00een cazul \u0163\u0103rii noastre, de o sumedenie de particularit\u0103\u0163i greu de definit. \u015ei cu at\u00e2t mai greu de st\u0103p\u00e2nit. Ne-am convins, de-a lungul anilor, c\u0103 de infla\u0163ie nu putem sc\u0103pa u\u015for. Fiindc\u0103 \u00een acest proces se reflect\u0103 cu deosebire problemele unui sistem economic ce n-a ajuns la eficien\u0163a dorit\u0103. Dar \u015fi o defla\u0163ie, ce s-ar putea produce din cauza pr\u0103bu\u015firii puterii de cump\u0103rare, ar fi catastrofal\u0103. Ea trebuie evitat\u0103 cu orice pre\u0163. Dar tot cu orice pre\u0163 trebuie s\u0103 fie evitate noi explozii infla\u0163ioniste. Mai cu seam\u0103, trebuie evitate \u015focurile tip anii ’90, cu salturi mari ale infla\u0163iei \u00een sus, apoi cu salturi la fel de mari \u00een jos, dup\u0103 care urmau alte urcu\u015furi.<\/p>\n
\nF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 este important s\u0103 cunoa\u015ftem starea noastr\u0103 actual\u0103, \u00een compara\u0163ie cu realitatea care a devenit istorie. Dar este \u015fi mai important s\u0103 ne compar\u0103m cu realitatea din jurul nostru, cu adev\u0103rurile lumii \u00een care tr\u0103im. \u00cen zona euro bun\u0103oar\u0103, pre\u0163urile cresc cu 1-2 procente pe an. La noi se \u00eenregistreaz\u0103 o infla\u0163ie apropiat\u0103 de 5 la sut\u0103. Diferen\u0163a de infla\u0163ie dintre noi \u015fi \u0163\u0103rile din zona euro se reflect\u0103 \u00een standardul de via\u0163\u0103. Dar \u015fi pe pia\u0163a valutar\u0103. Un curs leu-euro echilibrat va fi greu de atins f\u0103r\u0103 stabilizarea pre\u0163urilor. \u00cen anii cu rate mari ale infla\u0163iei p\u00e2n\u0103 \u015fi munca, \u00een loc s\u0103 aduc\u0103 bel\u015fug, ne-a adus pagube. De aici \u015fi deruta at\u00e2tor milioane de oameni care muncesc din greu \u015fi sunt pl\u0103ti\u0163i\u2026 dup\u0103 buget. Ei nu \u00een\u0163eleg c\u0103 singura leg\u0103tur\u0103 adev\u0103rat\u0103 se stabile\u015fte \u00eentre venituri \u015fi eficien\u0163a muncii. Tendin\u0163a lor \u00eens\u0103 e de a face o alt\u0103 leg\u0103tur\u0103, \u00eentre venituri \u015fi pre\u0163uri. Leg\u0103tur\u0103 ce nu poate fi dec\u00e2t fals\u0103, fiindc\u0103 \u00eei face s\u0103 nu \u00een\u0163eleag\u0103 nimic din ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Din cauz\u0103 c\u0103 ei confund\u0103 efectul cu cauza. Dar at\u00e2t veniturile lor modeste, c\u00e2t \u015fi pre\u0163urile din pia\u0163\u0103, mai mari, nu sunt dec\u00e2t instrumente cu care se ia temperatura \u00een economie. Ambele termometre m\u0103soar\u0103 efecte: veniturile indic\u0103 p\u00e2n\u0103 la ce cote se poate urca plata muncii; \u00een acela\u015fi timp, pre\u0163urile arat\u0103 valoarea de pia\u0163\u0103 a produselor, fie ele bunuri economice, fie servicii. Din acest raport lipse\u015fte tocmai baza: munca \u00eens\u0103\u015fi. A\u015fa cum este \u00een realitate: bine sau r\u0103u f\u0103cut\u0103. Veniturile vor face fa\u0163\u0103 pre\u0163urilor numai atunci c\u00e2nd vor fi rodul unei munci competitive, orientate cu fa\u0163a spre pia\u0163\u0103. Dac\u0103 pe pia\u0163\u0103 nu se ivesc destui cump\u0103r\u0103tori care s\u0103 aprecieze munca \u015fi s\u0103 poat\u0103 pl\u0103ti un pre\u0163 bun, de unde rentabilitate? Economia are o regul\u0103 de fier: suma \u00eencasat\u0103 din v\u00e2nz\u0103ri s\u0103 fie mai mare dec\u00e2t suma cheltuit\u0103 \u00een produc\u0163ie. Altfel…<\/p>\n
\nDac\u0103 salariile cresc f\u0103r\u0103 a fi \u00eenso\u0163ite de mai mult\u0103 eficien\u0163\u0103, nu se mai poate ob\u0163ine profit dec\u00e2t prin explozia pre\u0163urilor. Prin infla\u0163ie, a\u015fadar. Calea-i deci alta: cre\u015ftere economic\u0103 \u00eentr-un climat mai pu\u0163in infla\u0163ionist. A\u015fa c\u0103 ar fi periculos dac\u0103 ar fi l\u0103sat\u0103 infla\u0163ia s-o ia razna, \u00een speran\u0163a c\u0103 vom sc\u0103pa de \u015fomaj. Pentru c\u0103 nu vom sc\u0103pa.<\/p>\n
\nSolu\u0163ia e una singur\u0103: \u015fi cre\u015ftere economic\u0103; \u015fi locuri de munc\u0103; \u015fi reducerea infla\u0163iei. E drept, acest drum e greu de parcurs. Greu, dar nu imposibil.<\/p>\n