{"id":77076,"date":"2013-01-21T00:57:35","date_gmt":"2013-01-21T00:57:35","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=77076"},"modified":"2026-04-03T10:17:42","modified_gmt":"2026-04-03T10:17:42","slug":"cum-ar-fi-sa-ti-tiparesti-ficatul-acasa-revolutia-imprimantelor-3d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=77076","title":{"rendered":"Cum ar fi s\u0103-\u0163i tip\u0103re\u015fti ficatul acas\u0103? Revolu\u0163ia imprimantelor 3D"},"content":{"rendered":"

Este deja folosit\u0103 \u00een produc\u0163ia mondial\u0103 \u015fi \u00eencepe s\u0103-\u015fi fac\u0103 loc acum \u015fi \u00een via\u0163a de zi cu zi, \u00een medicin\u0103 sau \u00een art\u0103. Impactul \u015fi efectele pe care le-ar putea avea asupra lumii \u015fi asupra felului \u00een care se produc \u015fi se cump\u0103r\u0103 obiecte sunt \u00eens\u0103 neb\u0103nuite.<\/p>\n

,,Ceai, Earl Grey, fierbinte.” Cu siguran\u0163\u0103 v\u0103 aminti\u0163i celebra replic\u0103 a c\u0103pitanului Jean-Luc Picard din Star Trek atunci c\u00e2nd cerea computerului b\u0103utura preferat\u0103 \u015fi apoi a\u015ftepta ca aceasta s\u0103 se materializeze din nimic. Replicatorul, c\u0103ci a\u015fa se numea computerul cu pricina, primea comanda vocal\u0103 \u015fi o procesa prin intermediul unei aplica\u0163ii software, put\u00e2nd crea practic orice obiect cerut. Oric\u00e2t de imposibil sun\u0103, scenariul demn de orice film sau serial SF este mai aproape de realitate dec\u00e2t v\u0103 imagina\u0163i.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Tehnologia de imprimare tridimensional\u0103, folosit\u0103 la nivel industrial \u00een lume de mai bine de un deceniu, \u00eencepe acum s\u0103-\u015fi fac\u0103 loc la o scar\u0103 mai mare, inclusiv \u00een casele oamenilor. {i v\u0103 poate furniza nu ceaiul, dar cea\u015fca din care s\u0103 v\u0103 be\u0163i ceaiul \u00een fiecare diminea\u0163\u0103. Chiar \u015fi casele \u00een sine ar putea fi tip\u0103rite cu o asemenea imprimant\u0103 de mari dimensiuni, dup\u0103 spusele unui inginer profesor de la University of Southern California. Behrokh Khoshnevis vorbea anul trecut, cu ocazia unei prezent\u0103ri sus\u0163inute la TEDx, despre o imprimant\u0103 de mari dimensiuni care ar putea s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 o locuin\u0163\u0103 personalizat\u0103 p\u00e2n\u0103 la cel mai mic detaliu pentru a corespunde preten\u0163iilor viitorilor proprietari. Nimic nou, prototipul imprimantei create de el a tip\u0103rit \u00eenc\u0103 din 2005 un perete de un metru \u015fi jum\u0103tate lungime, un metru \u00een\u0103l\u0163ime \u015fi 15 centimetri grosime, “cel mai marcant perete din istorie de la Marele Zid Chinezesc \u00eencoace”, a\u015fa cum l-a numit chiar Khoshnevis. O cas\u0103 cu suprafa\u0163a de aproximativ 200 de metri p\u0103tra\u0163i ar putea fi tip\u0103rit\u0103 astfel \u00een mai pu\u0163in de o zi.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Posibilit\u0103\u0163ile sunt, cel pu\u0163in teoretic, nelimitate. Nu numai c\u0103 pot fi tip\u0103rite cu o imprimant\u0103 3D obiecte dintre cele mai variate, de la componente pentru avioane, automobile sau dispozitive electronice \u015fi p\u00e2n\u0103 la c\u0103ni sau obiecte decorative, dar tehnologia este reg\u0103sit\u0103 inclusiv \u00een medicin\u0103, unde se experimenteaz\u0103 \u00een prezent tip\u0103rirea de \u0163esut moale \u015fi, \u00eentr-un viitor nu foarte \u00eendep\u0103rtat, chiar \u015fi de organe. Prin urmare, o nou\u0103 revolu\u0163ie industrial\u0103 este la un pas de realitate \u015fi are toate \u015fansele s\u0103 atrag\u0103 dup\u0103 sine \u015fi o revolu\u0163ie a inova\u0163iei.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cenainte de toate \u00eens\u0103, trebuie explicat cum func\u0163ioneaz\u0103 tip\u0103rirea \u00een format tridimensional. De la sine \u00een\u0163eles, procesul porne\u015fte \u00eentr-un soft din calculator (nume precum AutoCad, 3D Max, Rhino sau SketchUp fiind printre cele mai des \u00eent\u00e2lnite) unde are loc modelarea tridimensional\u0103 a obiectului care se vrea tip\u0103rit. Pasul urm\u0103tor este tip\u0103rirea propriu-zis\u0103, cu o imprimant\u0103 special\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Exist\u0103 \u00een prezent mai multe tehnologii prin care un obiect oarecare poate fi realizat 3D. Una dintre ele, cea mai frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 de altfel \u015fi totodat\u0103 \u015fi cea mai ieftin\u0103, este tip\u0103rirea cu material plastic, cunoscut de speciali\u015fti sub numele de ABS (acrilonitril-butadien-stiren). Imprimanta modeleaz\u0103 plasticul \u015fi \u00eel picur\u0103 strat cu stat \u00een forma dorit\u0103. O alta, mai costisitoare at\u00e2t din punct de vedere financiar, c\u00e2t \u015fi al timpului necesar realiz\u0103rii produsului finit, dar \u015fi mult mai precis\u0103 \u015fi detaliat\u0103, este tip\u0103rirea \u00een format tridimensional folosind un praf compozit pe care imprimanta \u00eel modeleaz\u0103 cu ajutorul unui aditiv. \u015ei nu \u00een ultimul r\u00e2nd, mai exist\u0103 \u015fi posibilitatea prelucr\u0103rii unor r\u0103\u015fini speciale cu ajutorul luminii sau laserului. Orice obiect care poate fi desenat \u00eentr-o aplica\u0163ie software sau chiar scanat cu un scanner 3D, care fotografiaz\u0103 practic obiectul din mai multe unghiuri pentru a crea o imagine tridimensional\u0103, poate fi tip\u0103rit cu o imprimant\u0103 3D. Nenum\u0103rate companii au adoptat \u00een ultimii ani tehnologia \u00een produc\u0163ia pe care o desf\u0103\u015foar\u0103, fie \u015fi numai pentru prototipuri realizate \u00eentr-un timp infinit mai scurt dec\u00e2t prin metode tradi\u0163ionale, lucru care nu face dec\u00e2t s\u0103 gr\u0103beasc\u0103 procesul de produc\u0163ie, fie chiar pentru diverse componente \u00eencorporate \u00een produsele pe care le comercializeaz\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Produc\u0103torul GE Aviation, numai unul din exemplele de companii care \u00eencorporeaz\u0103 tehnologia la nivel industrial, a cump\u0103rat la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut Morris Technologies, o companie micu\u0163\u0103 din statul american Ohio care a investit \u00eens\u0103 foarte mult \u00een imprimante 3D industriale, \u015fi urmeaz\u0103 s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 la scar\u0103 mare componente folosite \u00een motoarele avioanelor sale. Inclusiv \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 ini\u0163iative, timide ce-i drept, prin care \u00een special produc\u0103torii de automobile lucreaz\u0103 prototipuri cu asemenea imprimante. A\u015fadar, sunt \u015fanse foarte mari s\u0103 ave\u0163i \u00een cas\u0103 componente 3D \u00een dispozitivele pe care le folosi\u0163i zi de zi f\u0103r\u0103 m\u0103car s\u0103 v\u0103 da\u0163i seama de acest lucru.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen medicin\u0103, implica\u0163iile sunt chiar mai mari. Se lucreaz\u0103, de pild\u0103, la perfec\u0163ionarea tehnologiei a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi imprimate \u0163esut moale, vene, artere \u015fi chiar \u015fi organe. “Producem deja \u0163esut organic din mostre de celule, \u0163esut care poate fi folosit \u00een cercetarea \u015fi dezvoltarea de produse farmaceutice”, exemplific\u0103 Keith Murphy, directorul executiv al companiei americane Organovo, modul \u00een care tehnologia poate revolu\u0163iona domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii. “Tip\u0103rirea propriu-zis\u0103 dureaz\u0103 \u00eentre 12 \u015fi 24 de ore, ceea ce permite ob\u0163inerea de rezultate mai rapide \u015fi mai relevante \u00een domeniu, precum \u015fi implicarea mai mic\u0103 a animalelor pentru experimente, a\u015fa cum se procedeaz\u0103 \u00een mod tradi\u0163ional \u00een cercetare”, a completat executivul. Este prin urmare lesne de \u00een\u0163eles cum p\u00e2n\u0103 la recoltarea de celule stem \u015fi imprimarea unui organ func\u0163ional \u00een doar c\u00e2teva zile sau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai este doar un pas.<\/p>\n

Revolu\u0163ia creativit\u0103\u0163ii despre care vorbeam vine \u00eens\u0103 din cu totul alt\u0103 direc\u0163ie. Tehnologia de imprimare 3D face loc unei ni\u015fe prea pu\u0163in explorate deocamdat\u0103, dar cu un poten\u0163ial imens. Afaceri \u00eentregi pot lua na\u015ftere pe seama acestei tendin\u0163e tehnologice, magazinele de printare de obiecte tridimensionale personalizate fiind un singur exemplu. Apari\u0163ia unor arti\u015fti \u00een opere de art\u0103 printate este de asemenea o ramifica\u0163ie important\u0103 a tehnologiei. \u015ei nu \u00een ultimul r\u00e2nd, trecerea imprim\u0103rii 3D de la pasiune la banalitate ar putea \u00eensemna pentru mul\u0163i folosirea unei asemenea imprimante pentru tip\u0103rirea oric\u0103ror obiecte utile \u00een via\u0163a de zi cu zi. Jay Leno, de exemplu, face deja de ceva vreme acest lucru, folosind tehnologia pentru a \u00eenlocui piese greu de g\u0103sit pentru colec\u0163ia sa de ma\u015fini de epoc\u0103. Dar ce-a\u0163i spune dac\u0103 a\u0163i putea s\u0103 tip\u0103ri\u0163i inelele de la perdeaua de du\u015f dac\u0103 cele existente se rup sau, \u00eentr-un exces de creativitate, s\u0103 be\u0163i \u00een fiecare zi cafeaua \u00eentr-o can\u0103 diferit\u0103, tras\u0103 la imprimant\u0103?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Mult mai simplu spus, popularizarea tehnologiei ar putea \u00eensemna o cale deschis\u0103 pentru antreprenoriat \u015fi pentru o serie de businessuri cu totul noi. Lan\u0163ul american Staples, de pild\u0103, are deja \u00een plan s\u0103-\u015fi extind\u0103 activitatea prin oferta de servicii de tip\u0103rire 3D. Prin “Staples Easy 3D”, consumatorii vor avea posibilitatea s\u0103 trimit\u0103 de acas\u0103 o imagine \u015fi s\u0103 ridice obiectul 3D din cel mai apropiat magazin sau chiar s\u0103 \u00eel primeasc\u0103 acas\u0103 prin curier. Tot \u00een SUA, peste 4.400 de designeri \u015fi antreprenori comercializeaz\u0103 prin platforma Stepways produse tip\u0103rite \u00een format tridimensional, ajung\u00e2nd la o cifr\u0103 de afaceri cumulat\u0103 de c\u00e2teva sute de mii de euro.<\/p>\n

Imprimantele 3D nu sunt totu\u015fi o pia\u0163\u0103 foarte mare. Estimate la aproximativ un miliard de euro \u00een lume anul trecut, v\u00e2nz\u0103rile de astfel de imprimante, semnate de nume precum Stratasys, 3D Systems, Objet sau Proto Labs, ar urma s\u0103 ajung\u0103 la 2,25 miliarde de euro \u00een 2016 \u015fi la aproape 4 miliarde de euro \u00een 2020, potrivit companiei de cercetare Wohlers Associates. “\u00cen Rom\u00e2nia \u00eens\u0103, pia\u0163a este foarte mic\u0103”, spune Ioan B\u0103la\u015fa, directorul general al Mons Medius, companie care distribuie printre altele imprimante 3D la nivel local. O cifr\u0103 exact\u0103 este greu de avansat, \u00eens\u0103 cel mai probabil v\u00e2nz\u0103rile anuale ajung cu greu de ordinul sutelor de mii de euro.<\/p>\n

<\/p>\n

Evolu\u0163ia \u015fi rezultatele afacerilor construite \u00een jurul acestei tehnologii sunt \u00eens\u0103 aproape imposibil de cuantificat. O imprimant\u0103 3D pentru mediul industrial cost\u0103 \u00eentre 45.000 \u015fi 150.000 de euro, potrivit unui raport al companiei de cercetare. “Pre\u0163ul poate ajunge chiar \u015fi la un milion de euro \u00een func\u0163ie de anumi\u0163i parametri”, precizeaz\u0103 Claudiu R\u0103doi, 3D sales engineer la Z Spot Media, unul dintre pu\u0163inii distribuitori din Rom\u00e2nia de astfel de echipamente, al\u0103turi de Mons Medius sau Pro4DForm. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi modele mai ieftine pentru acas\u0103 sau pentru afaceri care folosesc tehnologia \u00een special pentru prototipuri. \u00cen cazul din urm\u0103, pre\u0163urile pleac\u0103 de la c\u00e2teva mii de euro \u015fi urc\u0103 spre 40.000 de euro. O imprimant\u0103 pentru pasiona\u0163i poate ajunge s\u0103 coste chiar \u015fi numai c\u00e2teva sute de euro, cum este Portabee, care se vinde la pu\u0163in peste 350 de euro, \u00een timp ce plasticul necesar imprim\u0103rii tridimensionale cost\u0103 22,5 euro kilogramul.<\/p>\n

De altfel, miza cea mai mare o reprezint\u0103 acum tocmai transformarea tehnologiei \u00eentr-una accesibil\u0103 oricui, cu eforturi din ce \u00een ce mai vizibile \u00een acest sens, cel pu\u0163in la nivel mondial. Maxim Lobovsky, un t\u00e2n\u0103r antreprenor din Massachusetts, SUA, a propus un proiect pentru o imprimant\u0103 3D ieftin\u0103, adresat\u0103 consumatorilor, la Kickstarter, site care faciliteaz\u0103 antreprenorilor accesul la finan\u0163are atras\u0103 prin str\u00e2ngere de fonduri de la mici investitori. A sperat s\u0103 atrag\u0103 o investi\u0163ie de 75.000 de euro \u015fi a ajuns \u00een final la o sum\u0103 de 2,17 milioane de euro. “Exist\u0103 o cerere uria\u015f\u0103”, a spus el. “Imprimantele 3D profesionale cost\u0103 zeci de mii de dolari, iar cele mai accesibile sunt mai pu\u0163in profesionale. \u00centre ele exist\u0103 mult spa\u0163iu r\u0103mas neacoperit”, explic\u0103 Lobovsky, referindu-se la arhitec\u0163i, bijutieri sau al\u0163i asemenea me\u015fte\u015fugari care s-ar putea folosi de o imprimant\u0103 3D \u00een activitatea lor.<\/p>\n

Exemplul nu este singular. Brook Drumm s-a uitat tot spre Kickstarter ca s\u0103-\u015fi finan\u0163eze proiectul. Inspirat de Makerbot, o companie care a lansat o imprimant\u0103 3D mai ieftin\u0103, de aproximativ 1.500 de euro, Drumm \u015fi-a propus s\u0103 creeze un model chiar mai ieftin. A cerut timid 25.000 de dolari (aproximativ 18.700 de euro) pentru imprimanta Printbot al c\u0103rei pre\u0163 este de numai 400 de dolari (300 de euro), dar a atras \u00een schimb de peste 33 de ori mai mult dec\u00e2t a cerut, mai precis 830.000 de dolari (pu\u0163in peste 621.000 de euro).<\/p>\n

Obiectivul principal al industriei este s\u0103 demonstreze c\u0103 exist\u0103 o cerere mai mare pentru imprimante 3D \u00een r\u00e2ndul consumatorilor dec\u00e2t s-a anticipat p\u00e2n\u0103 acum. C\u00e2\u0163iva vizionari spun c\u0103 \u00eentre imprimantele 3D \u015fi computerele anilor ’70 este o asem\u0103nare izbitoare. Pe atunci, calculatoarele erau o ciud\u0103\u0163enie pe care o \u00een\u0163elegeau numai ni\u015fte b\u0103rbo\u015fi cu tricouri l\u0103l\u00e2i ce aveau s\u0103 fie numi\u0163i mai t\u00e2rziu IT-i\u015fti \u015fi de\u015fi, existau voci care prevesteau existen\u0163a unui astfel de dispozitiv \u00een orice cas\u0103 \u015fi birou din lume, o armat\u0103 de sceptici a sus\u0163inut cu t\u0103rie contrariul. Cam a\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum \u015fi cu imprimantele 3D. Un echipament exclusivist \u015fi implicit foarte scump, folosit p\u00e2n\u0103 acum doar de companii, \u00eencepe s\u0103-\u015fi fac\u0103 apari\u0163ia \u00een casele oamenilor. Nimeni nu \u015ftie exact la ce ajut\u0103, dar c\u00e2\u0163iva vizionari anticipeaz\u0103 o revolu\u0163ie nu numai a industriei hi-tech, ci, a\u015fa cum spuneam, \u015fi a creativit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Antreprenori \u00een domeniul imprim\u0103rii 3D au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, cu toate c\u0103 probabil pot fi num\u0103ra\u0163i pe degete. Alexandru Cristal (30 de ani) \u015fi Laura Steigerwald (31 de ani), doi fo\u015fti colegi de facultate la Arhitectur\u0103, au pornit \u00een 2006 ceea ce avea s\u0103 devin\u0103 trei ani mai t\u00e2rziu una dintre pu\u0163inele companii din Rom\u00e2nia care s\u0103 investeasc\u0103 \u00een aceast\u0103 tehnologie. Spot Design ofer\u0103 practic servicii de tip\u0103rire 3D \u00een praf compozit adresate cu prec\u0103dere arhitec\u0163ilor \u015fi studen\u0163ilor din domeniu, inginerilor proiectan\u0163i \u015fi modelatorilor 3D. Investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103, \u00een 2009, a fost de aproximativ 55.000 de euro prin leasing pentru imprimanta 3D Zcorp Spectrum 510 Full Color \u015fi firma urmeaz\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 o a doua imprimant\u0103 3D \u00een urm\u0103toarele luni, de ast\u0103 dat\u0103 \u00een valoare de numai 18.000 de euro. “F\u0103ceam machete imobiliare \u015fi lucram la proiecte de diplom\u0103 pentru studen\u0163ii de la Arhitectur\u0103, doar c\u0103 dura chiar \u015fi o lun\u0103 \u015fi jum\u0103tate s\u0103 finaliz\u0103m o lucrare prin metodele tradi\u0163ionale. Acum putem preda un proiect \u00een cel mult 10 zile”, explic\u0103 Alexandru Cristal.<\/p>\n

<\/p>\n

Dincolo de proiectele de diplom\u0103 ale viitorilor arhitec\u0163i cu pre\u0163uri de pornire de 150 de euro ce pot ajunge chiar \u015fi la peste 1.000 de euro \u00een func\u0163ie de complexitate, cei doi antreprenori au primit de-a lungul timpului \u015fi proiecte din mediul de business. Au lucrat, spre exemplu, macheta centrului istoric al Bucure\u015ftiului expus\u0103 \u00een muzeul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, au produs chiar prototipuri de dispozitive mobile pentru bra\u015fovenii de la Allview sau aparate de taxare RATB, iar anul trecut de s\u0103rb\u0103tori au avut un contract pentru globuri de Cr\u0103ciun, cu pre\u0163uri \u00eentre 15 \u015fi 20 de euro bucata. “Cererea e totu\u015fi destul de sc\u0103zut\u0103 pentru c\u0103 tehnologia nu e foarte cunoscut\u0103”, spune antreprenorul, cu men\u0163iunea c\u0103 imprimarea 3D \u00eenseamn\u0103 cel mult 10-15% din afacerile anuale care au dep\u0103\u015fit \u00een 2012 pragul de 100.000 de euro.<\/p>\n

Un obiect mic, precum un pandantiv sau ceva care s\u0103 \u00eencap\u0103 \u00een palm\u0103, necesit\u0103 \u00een jur de trei ore de munc\u0103 \u015fi poate costa chiar mai pu\u0163in de 10 euro. Macheta cl\u0103dirii BNR prezentat\u0103 \u00een paginile revistei a fost tip\u0103rit\u0103 \u00een aproximativ dou\u0103 zile \u015fi a costat 350 de euro. “Pot fi realizate orice fel de obiecte, dar o asemenea imprimant\u0103 nu este eficient\u0103 s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 un obiect m\u0103runt, costurile sunt prea mari”, explic\u0103 Alexandru Cristal de ce nu se justific\u0103 deocamdat\u0103 un business de tip\u0103rire de obiecte personalizate. Practic, consumatorii din mediul reziden\u0163ial sunt prea pu\u0163ini \u015fi chiar mai pu\u0163ini pot s\u0103 descarce de pe internet \u015fi s\u0103 manipuleze un fi\u015fier cu obiectul 3D pe care ar vrea s\u0103-l tip\u0103reasc\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 totu\u015fi posibilitatea s\u0103 apar\u0103 \u00een cur\u00e2nd \u015fi primii cump\u0103r\u0103tori casnici de imprimante 3D, dar probabil nu mai devreme de c\u00e2\u0163iva ani, anticipeaz\u0103 antreprenorul. Mai degrab\u0103 este loc pentru arti\u015fti sau al\u0163i mici antreprenori asemenea celor de pe platforma Stepways. “Tehnologia este \u00eenc\u0103 destul de scump\u0103. Asta e practic una dintre limit\u0103rile de acum ale domeniului. O alta e c\u0103 e greu s\u0103 faci acum un business profitabil din asta”, spune Alexandru Cristal.<\/p>\n

Tot la capitolul limit\u0103ri pentru pia\u0163a din Rom\u00e2nia trebuie luat \u00een calcul \u015fi faptul c\u0103 oferta distribuitorilor locali de imprimante 3D cuprinde doar echipamente profesionale, scumpe, care se adreseaz\u0103 cel mult micilor antreprenori, dar mai degrab\u0103 companiilor mari, \u00een special dintre cele cu activitate de produc\u0163ie sau unor institute de cercetare \u015fi universit\u0103\u0163i cu acces mai facil la fonduri europene. “A\u015ftept\u0103rile sunt mari, iar o asemenea investi\u0163ie e considerat\u0103 destul de riscant\u0103”, sus\u0163ine Narcis Barbari, proprietarul Pro4DForm, unul dintre distribuitorii acestei tehnologii \u00een Rom\u00e2nia, ale c\u0103rui afaceri au cobor\u00e2t, odat\u0103 cu criza, de la c\u00e2teva sute de mii de euro pe an la c\u00e2teva zeci de mii de euro. “Tehnologia nu a ap\u0103rut ca un moft, ci din necesitate, venind \u00een sprijinul inova\u0163iei, dar la nivelul imprimantelor din gama \u00abhobby\u00bb e o efervescen\u0163\u0103 ridicat\u0103 nu doar la noi, ci \u015fi la nivel interna\u0163ional, motiv pentru care distribuitorii nu sesizeaz\u0103 un poten\u0163ial ridicat \u00een aceast\u0103 zon\u0103”, explic\u0103 Barbari.<\/p>\n

Spre deosebire de marile pie\u0163e interna\u0163ionale, Rom\u00e2nia este a\u015fadar \u00eentr-un stadiu incipient din punctul de vedere al tehnologiei de imprimare 3D. “Suntem cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103 fa\u0163\u0103 de SUA sau de Occident. Mul\u0163i se intereseaz\u0103 despre imprimante, primim zilnic solicit\u0103ri \u015fi facem demonstra\u0163ii destul de des, dar pu\u0163ini ajung s\u0103 \u015fi cumpere”, sus\u0163ine Claudiu R\u0103doi de la Z Spot Media. Distribuitorul are \u00een ofert\u0103 inclusiv un echipament considerat ieftin \u00een domeniu, de 1.100 de euro f\u0103r\u0103 TVA, dar nici a\u015fa clien\u0163ii nu se \u00eenghesuie. “Nu oricine poate folosi o asemenea imprimant\u0103, trebuie s\u0103 ai ceva cuno\u015ftin\u0163e \u015fi \u00eenclina\u0163ii \u00een acest sens”, adaug\u0103 el. Tocmai din acest motiv, clien\u0163ii lor, asemenea celorlal\u0163i distribuitori din pia\u0163\u0103, sunt mai degrab\u0103 companii cu activitate \u00een zona de produc\u0163ie, universit\u0103\u0163i \u015fi centre de cercetare \u015fi dezvoltare. Loc de cre\u015ftere este \u00eens\u0103 destul, sus\u0163ine R\u0103doi, numai c\u0103 pia\u0163a trebuie educat\u0103 \u00eenainte, pentru c\u0103 analiz\u00e2nd domeniul strict din punctul de vedere al cifrelor, investi\u0163ia financiar\u0103 \u015fi de timp este mai mic\u0103 \u00een cazul unui proiect care folose\u015fte tehnologia de imprimare 3D dec\u00e2t pentru unul derulat prin metode tradi\u0163ionale.<\/p>\n

“Poten\u0163ialii clien\u0163i trebuie s\u0103 vad\u0103 ce pot face cu o asemenea imprimant\u0103 tridimensional\u0103, s\u0103 \u0163in\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 obiectul rezultat”, spune Ioan B\u0103la\u015fa de la Mons Medius, care, \u00een semn de sus\u0163inere, a oferit clien\u0163ilor \u015fi partenerilor \u015fi servicii de tip\u0103rire 3D, tocmai \u00een scopul de a contribui la educarea industriei. \u00cen cl\u0103direa de birouri din zona Pipera a Capitalei sunt “expuse” nenum\u0103rate obiecte tip\u0103rite cu modelele de imprimante pe care distribuitorul le vinde. Unele sunt chiar obiecte func\u0163ionale, turnate ca atare de echipamentele de printare, precum o cheie francez\u0103 sau o sfer\u0103 decorativ\u0103 care con\u0163ine \u00een interior altele dou\u0103, dup\u0103 cum explic\u0103 Lauren\u0163iu Iosipescu, director \u015fi specialist \u00een tehnologia de imprimare 3D \u00een cadrul companiei. “Cu siguran\u0163\u0103 este un domeniu care va lua amploare. E greu \u00eens\u0103 de spus cu exactitate c\u00e2nd”, apreciaz\u0103 B\u0103la\u015fa.<\/p>\n

Cel mai probabil, popularizarea imprimantelor 3D se va \u00eent\u00e2mpla atunci c\u00e2nd oamenii vor \u00een\u0163elege c\u0103 pot tip\u0103ri aproape orice au nevoie \u00een cas\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fie nevoie s\u0103 se urce \u00een ma\u015fin\u0103, s\u0103 mearg\u0103 la magazin \u015fi s\u0103 cumpere ceva produs \u00een China, urcat \u00eentr-un container \u015fi ajuns apoi \u00eentr-un raft din hipermarket sau din magazinul de la col\u0163. E un lucru care, \u00een alte p\u0103r\u0163i ale lumii, a \u00eenceput s\u0103 se \u00eent\u00e2mple deja.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tehnologia de tip\u0103rire 3D apare \u00een lista tehnologiilor emergente, al\u0103turi de chirurgia robotic\u0103, transplantul de creier uman, inteligen\u0163a artificial\u0103, arma cu plasm\u0103 sau automobilul capabil s\u0103 zboare \u015fi s\u0103 se conduc\u0103 singur. Pu\u0163ine au dep\u0103\u015fit \u00eens\u0103 stadiul de teorie sau de cercetare \u015fi s-au concretizat \u00een experimente \u015fi chiar mai pu\u0163ine, printre care \u015fi tehnologia despre care se vorbe\u015fte \u00een acest articol, pot fi \u00eent\u00e2lnite \u00een prezent \u00een via\u0163a real\u0103. Imprimarea de obiecte \u00een format tridimensional poate \u00eensemna o adev\u0103rat\u0103 revolu\u0163ie la nivel de inova\u0163ie \u015fi poate schimba cu totul regulile capitalismului.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,31184,265,204],"class_list":["post-77076","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-imprimante-3d","tag-inovatie","tag-tehnologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/77076","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=77076"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/77076\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":90426,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/77076\/revisions\/90426"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=77076"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=77076"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=77076"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}