GERMANIA – C\u00c2T DE MULT\u0102 R\u0102BDARE?
\nAnul a \u00eenceput cu un mesaj nepl\u0103cut de la Angela Merkel. Criza datoriilor de stat din zona euro este departe de final, a apreciat cancelarul german \u00een alocu\u0163iunea de Anul Nou, iar situa\u0163ia economic\u0103 se va \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163i \u00een 2013 fa\u0163\u0103 de anul anterior. Merkel i-a \u00eendemnat pe germani la r\u0103bdare, de\u015fi criza se prelunge\u015fte de la finalul anului 2009, \u015fi a \u00eencercat s\u0103-i \u00eencurajeze afirm\u00e2nd c\u0103 reformele adoptate de UE pentru a ataca miezul problemei \u00eencep s\u0103-\u015fi fac\u0103 efectul.<\/p>\n
“Mediul economic nu va fi mai u\u015for, ci mai dificil anul viitor. Acest lucru nu trebuie s\u0103 ne descurajeze, ci, din contr\u0103, s\u0103 ne stimuleze”, a spus cancelarul german, liderul celei mai mari economii europene, care suport\u0103 cea mai mare parte din finan\u0163area programelor anticriz\u0103 ale UE.<\/p>\n
“Reformele pe care le-am adoptat \u00eencep s\u0103 produc\u0103 efecte. Dar avem \u00een continuare nevoie de mult\u0103 r\u0103bdare. Criza este \u00eenc\u0103 departe de a fi dep\u0103\u015fit\u0103.” Merkel se afl\u0103 la \u00eenceputul unui an electoral \u015fi va cere, probabil, \u00een septembrie, \u00eencrederea germanilor pentru un al treilea mandat de cancelar. Criza a transformat guvernarea Angelei Merkel. Ceilal\u0163i \u015fefi de stat din zona euro continu\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 spre Berlin \u015fi Frankfurt pentru leadership, \u00een timp ce o parte dintre germani \u015fi unii parlamentari din coali\u0163ia de guvernare sunt nemul\u0163umi\u0163i de rolul de principal finan\u0163ator pentru problemele din sudul continentului.<\/p>\n
Cancelarul german r\u0103mas anul trecut f\u0103r\u0103 un aliat important, fostul pre\u015fedinte francez Nicolas Sarkozy pierz\u00e2nd alegerile \u00een favoarea unui candidat de st\u00e2nga. Fran\u00e7ois Hollande a promovat \u00een timpul campaniei electorale o abordare procre\u015ftere a crizei europene, \u00een opozi\u0163ie cu politicile de austeritate sus\u0163inute de la Berlin.<\/p>\n
ALUNGAREA LUI DEPARDIEU. Fran\u00e7ois Hollande a avut \u00eens\u0103 un \u00eenceput dificil de mandat, cu numeroase nepl\u0103ceri, iar 2013 se anun\u0163\u0103 un an greu pentru statul social francez, pe fondul fr\u00e2n\u0103rii economiei europene. Este dificil de determinat cu certitudine care a fost cea mai grea lovitur\u0103 \u00eencasat\u0103 de Hollande \u00een cele \u015fapte luni care s-au scurs de la \u00eenceputul mandatului s\u0103u: concedierile masive anun\u0163ate de Peugeot \u015fi alte companii importante sau scandalul privind taxa de 75% dorit\u0103 de guvern pentru veniturile personale mai mari de un milion de euro pe an. Cel mai recent, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a Fran\u0163ei a respins pe 29 decembrie proiectul de impozitare cu 75% a veniturilor mari.<\/p>\n
Decizia a stins dezbaterile aprige din ultimele luni pe tema ambi\u0163iosului proiect fiscal, care a st\u00e2rnit schimburi acide de replici \u00eentre liderii mediului de afaceri francez \u015fi reprezentan\u0163ii guvernului, culmin\u00e2nd cu emigrarea lui Gerard Depardieu.Hollande nu renun\u0163\u0103. Fran\u0163a vrea s\u0103 ajusteze \u00een urm\u0103toarea perioad\u0103 proiectul de taxare a veniturilor mari pentru a-l adapta exigen\u0163elor Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale, guvernul anun\u0163\u00e2nd pe 3 ianuarie c\u0103 va propune anul viitor o variant\u0103 modificat\u0103 a legii.<\/p>\n
Pe un alt front, Hollande se preg\u0103te\u015fte pentru consecin\u0163ele politice ale concedierilor anun\u0163ate de companiile franceze, \u00een frunte cu disponibiliz\u0103rile masive de la Peugeot. Cel mai mare constructor auto din Fran\u0163a va concedia 8.000 de angaja\u0163i \u015fi va \u00eenchide fabrica de la Aulnay, din apropierea Parisului. Problemele Peugeot pot fi reg\u0103site \u015fi la al\u0163i produc\u0103tori de ma\u015fini din Europa, precum Opel sau Fiat, \u015fi \u00ee\u015fi au r\u0103d\u0103cinile \u00een sc\u0103derea cererii din Europa de Vest, determinat\u0103 de o combina\u0163ie \u00eentre pierderea \u00eencrederii consumatorilor din nord \u015fi declinul veniturilor celor din sud, pe fondul crizei datoriilor de stat. Companiile mai pu\u0163in dependente de pia\u0163a european\u0103, precum Volkswagen sau Renault, au evitat p\u00e2n\u0103 acum restructur\u0103rile de amploare \u00een Europa.<\/p>\n
<\/p>\n
Mediul de afaceri francez cere mai mult\u0103 flexibilitate pe pia\u0163a muncii \u015fi taxe mai mici pentru a spori competitivitatea produc\u0163iei locale pe pia\u0163a global\u0103. Hollande a promis \u00een campanie evitarea concedierilor, crearea de locuri de munc\u0103 \u015fi cre\u015ftere economic\u0103.Tot \u00een 2013, guvernul francez va planifica reduceri de cheltuieli menite s\u0103 aduc\u0103 deficitul bugetar sub 3% din PIB anul viitor, de la 4,5% \u00een prezent. Premierul Jean-Marc Ayrault a declarat pe 3 ianuarie, la prima \u015fedin\u0163\u0103 a Cabinetului din acest an, c\u0103 priorit\u0103\u0163ile pentru acest an sunt revigorarea cre\u015fterii economice, st\u0103vilirea cre\u015fterii \u015fomajului \u015fi identificarea zonelor unde ar putea fi efectuate t\u0103ieri ale cheltuielilor statului.<\/p>\n
Trecerea prin Parlament a reducerilor de cheltuieli vizate de guvern ar putea fi \u00eens\u0103 dificil\u0103 \u00een contextul alegerilor locale care vor avea loc anul viitor. Mul\u0163i dintre parlamentari sunt totodat\u0103 primari \u015fi vor \u00eencerca s\u0103 ob\u0163in\u0103 noi mandate \u00een 2014. De asemenea, angaja\u0163ii din sectorul public \u015fi sindicali\u015ftii reprezint\u0103 o parte consistent\u0103 a electoratului actualului guvern.
\nCheltuielile publice reprezint\u0103 \u00een Fran\u0163a 56,3% din PIB, inclusiv pe fondul sistemului generos de transferuri sociale. Consilierii lui Hollande pe probleme economice au recunoscut c\u0103 sunt \u00een pan\u0103 de idei \u00een privin\u0163a poten\u0163ialelor zone unde ar putea fi reduse costurile, potrivit Reuters.<\/p>\n
Ayrault a mai precizat, la \u00eenceput de an, c\u0103 guvernul va prezenta \u00een urm\u0103toarele luni proiecte legislative pentru flexibilizarea angaj\u0103rilor \u015fi concedierilor, chiar dac\u0103 negocierile dintre sindicate \u015fi patronate nu vor da rezultate. Premierul a spus c\u0103 executivul va propune \u00een aprilie o legisla\u0163ie prin care companiile s\u0103 fie obligate s\u0103 numeasc\u0103 \u00een consiliile de administra\u0163ie angaja\u0163i cu statut de membru sindical pentru a determina sindicatele s\u0103 cedeze \u00een privin\u0163a flexibiliz\u0103rii pie\u0163ei muncii \u00een schimbul cre\u015fterii influen\u0163ei \u00een zona deciziilor strategice.<\/p>\n
SPANIA, \u00ceMPRUMUTURI RECORD. Criza se vede altfel din sudul zonei euro. Provoc\u0103rile anului 2013 sunt altele pentru Spania \u015fi Grecia, \u0163\u0103ri unde \u015fomajul a dep\u0103\u015fit 25% pe fondul blocajului economic generat de t\u0103ierea sever\u0103 a cheltuielilor publice, de criza de \u00eencredere \u015fi de finan\u0163are.Guvernul premierului Mariano Rajoy \u00eencearc\u0103 s\u0103 aduc\u0103 sub control deficitul bugetar, estimat la 7,4% din PIB pentru acest an, tot mai dificil de finan\u0163at de pe pie\u0163e din cauza dob\u00e2nzilor ridicate cerute de investitori, \u00eengrijora\u0163i de situa\u0163ia sistemului bancar spaniol \u015fi de cheltuielile sc\u0103pate de sub control la nivelul administra\u0163iilor regionale.<\/p>\n
Spania \u015fi-a dep\u0103\u015fit anul trecut \u0163inta de finan\u0163are \u00een pofida costurilor mai ridicate, f\u0103r\u0103 a apela la programul de achizi\u0163ii de obliga\u0163iuni al B\u0103ncii Centrale Europene. Guvernul a atras suma record de 97,1 miliarde euro. Pentru 2013, anali\u015ftii financiari cita\u0163i de Bloomberg anticipeaz\u0103 c\u0103 Spania va \u00eemprumuta peste 110 miliarde euro, \u00een timp ce estim\u0103rile oficiale ale Trezoreriei indic\u0103 o \u0163int\u0103 de finan\u0163are de 90,4 miliarde euro.<\/p>\n
Guvernul a am\u00e2nat decizia privind accesarea unui sprijin financiar de la UE, \u00eens\u0103 recesiunea \u015fi \u015fomajul complic\u0103 ecua\u0163ia pentru Rajoy, care spune c\u0103 nu \u015ftie \u00eenc\u0103 ce efecte benefice ar avea o interven\u0163ie extern\u0103 \u00een Spania. Orice ajutor extern ar fi \u00eenso\u0163it de condi\u0163ii economice \u015fi fiscale care ar \u00eengr\u0103di suveranitatea guvernului, perspectiv\u0103 nedorit\u0103 la Madrid.<\/p>\n
MAI BINE PENTRU GRECIA. Pentru Grecia, anul 2013 \u00eencepe at\u00e2t de prost \u00eenc\u00e2t nu pare s\u0103 fie loc dec\u00e2t pentru mai bine. Eurogroup a decis \u00een decembrie s\u0103 acorde Atenei urm\u0103toarele tran\u015fe din finan\u0163area extern\u0103, blocate \u00een var\u0103 din cauza tensiunilor politice, iar liderii europeni au transmis semnale clare c\u0103 nu vor permite temuta ie\u015fire a Greciei din zona euro.
\nPre\u015fedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat pentru ziarul elen To Vima, \u00eentr-un interviu publicat la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut, c\u0103 economia Greciei va reveni pe cre\u015ftere \u00eenainte de finalul lui 2013.<\/p>\n
Grecia a pierdut aproximativ o cincime din PIB dup\u0103 cei patru ani de criz\u0103, \u015fomajul dep\u0103\u015fe\u015fte 25%, iar presa str\u0103in\u0103 abund\u0103 de reportaje care ilustreaz\u0103 \u00een mod dramatic greut\u0103\u0163ile din via\u0163a de zi cu zi a celor mai s\u0103raci dintre greci.<\/p>\n
ITALIA PARE C\u0102 A EVITAT DEZASTRUL.
\nFinalul anului trecut a adus tensiuni la Roma. Silvio Berlusconi a retras sprijinul parlamentar pentru guvernul de tehnocra\u0163i introdus \u00een 2011 pentru a opri cre\u015fterea costurilor de finan\u0163are \u015fi a evita o criz\u0103 a datoriilor de stat pentru a treia mare economie din zona euro. Alegerile au fost programate pentru luna februarie, iar premierul tehnocrat Mario Monti a anun\u0163at c\u0103 va candida \u00een fruntea unei coali\u0163ii de centru, cu o agend\u0103 proeuropean\u0103, care are \u00een vedere reforma economic\u0103.\n <\/p>\n
<\/p>\n
Favorit la c\u00e2\u015ftigarea alegerilor, potrivit sondajelor, este Pier Luigi Bersani, care candideaz\u0103 la func\u0163ia de premier sus\u0163inut de Partidul Democrat, forma\u0163iune de centru-st\u00e2nga, cu promisiuni de protec\u0163ie a angaja\u0163ilor \u015fi pensionarilor. Acelea\u015fi sondaje sugereaz\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 Bersani ar putea avea probleme \u00een privin\u0163a ob\u0163inerii unei majorit\u0103\u0163i \u00een Senat dac\u0103 nu va atrage o parte din forma\u0163iunile politice care \u00eel sus\u0163in pe Monti prin acceptarea par\u0163ial\u0103 a agendei acestuia. Pe de alt\u0103 parte, anali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 \u015fansele lui Bersani s-ar \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i dac\u0103 acesta s-ar distan\u0163a de programul liberal al lui Monti. Bersani a promis c\u0103 va respecta angajamentele Italiei fa\u0163\u0103 de UE \u00een privin\u0163a deficitului bugetar, oferind \u00een acela\u015fi timp sprijin muncitorilor \u015fi pensionarilor. Candidatul de centru-st\u00e2nga a afirmat recent c\u0103 sus\u0163ine o parte dintre m\u0103surile dorite de Monti.
\nPie\u0163ele nu au reac\u0163ionat \u00eenc\u0103 la luptele politice din Italia, costurile de finan\u0163are men\u0163in\u00e2ndu-se \u00een decembrie la minimul ultimilor doi ani, \u00eens\u0103 evolu\u0163ia dob\u00e2nzilor \u00een urm\u0103toarele luni depinde de rezultatul alegerilor. Chiar \u015fi o cre\u015ftere de scurt\u0103 durat\u0103 a costurilor de finan\u0163are poate pune Italia \u00een dificultate. Guvernul trebuie s\u0103 \u00eemprumute \u00een acest an aproximativ 30 miliarde euro pe lun\u0103 pentru a refinan\u0163a una dintre cele mai mari datorii de stat din zona euro, de 126% din PIB.
\nSPAIMELE ECONOMIEI EUROPENE.
\n\u00cen timp ce liderii UE se concentreaz\u0103 pe proiecte pe termen lung, precum introducerea unui sistem centralizat de supraveghere bancar\u0103 ca prim pas pentru proiectul unei Europe integrate, federalizate, economia european\u0103 se va confrunta \u00een viitorul apropiat cu un nou val de \u015fomeri, provocat de restructur\u0103rile din industria auto.
\nUniunea bancar\u0103 este \u00een curs de implementare. Un nou departament al BCE va fi responsabil de supravegherea b\u0103ncilor din zona euro, prelu\u00e2nd o parte din atribu\u0163iile b\u0103ncilor na\u0163ionale. Statele non-euro pot opta s\u0103 fie incluse sub umbrela sistemului centralizat. Supravegherea b\u0103ncilor mari, de importan\u0163\u0103 sistemic\u0103, va fi principala preocupare a noului mecanism, \u00een timp ce institu\u0163iile de credit mai mici vor continua s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00een fa\u0163a b\u0103ncilor centrale na\u0163ionale. Proiectele europene pe termen lung menite s\u0103 atace criza datoriilor de stat la r\u0103d\u0103cini nu sunt \u00eenso\u0163ite de m\u0103suri de politic\u0103 economic\u0103 pe termen scurt pentru a combate cre\u015fterea \u015fomajului, deficitul de \u00eencredere \u015fi sc\u0103derea competitivit\u0103\u0163ii, care \u00eemping zona euro, \u00eencet dar sigur, spre o nou\u0103 rund\u0103 de recesiune.
\nSUA PE CALE S\u0102 \u00ce\u015eI REVIN\u0102. Peste ocean, situa\u0163ia arat\u0103 diferit. Statele Unite se bucur\u0103 de \u00eenceputul a ceea ce pare o revenire economic\u0103, \u00een pofida problemelor persistente cu deficitul bugetar \u015fi datoria de stat. \u015eomajul a sc\u0103zut sub pragul de 8 la sut\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een ultimii 4 ani, iar v\u00e2nz\u0103rile auto au crescut \u00een 2012 la cel mai ridicat nivel din 2007, cu performan\u0163e nea\u015fteptat de solide pe segmentul automobilelor de lux.
\nDup\u0103 evitarea la limit\u0103 a “pr\u0103pastiei fiscale” la \u00eenceputul acestui an, congresmenii americani se preg\u0103tesc pentru o nou\u0103 b\u0103t\u0103lie: negocierea unui nou acord pentru cre\u015fterea plafonului datoriei de stat a SUA \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul lunii februarie. Pre\u015fedintele Barack Obama caut\u0103 s\u0103 se distan\u0163eze de noua dezbatere pentru a evita un nou compromis nepl\u0103cut, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een urm\u0103 cu un an \u015fi jum\u0103tate, c\u00e2nd Partidul Republican a reu\u015fit s\u0103-\u015fi impun\u0103 agenda de reducere a cheltuielilor publice \u00een schimbul ridic\u0103rii limitei datoriei publice pentru a evita defaultul. Pozi\u0163ia lui Obama este c\u0103 ridicarea plafonului datoriei de stat nu este negociabil\u0103, fiind o chestiune de responsabilitate, \u00een timp ce republicanii, care controleaz\u0103 majoritatea \u00een Camera Reprezentan\u0163ilor, se arat\u0103 dispu\u015fi s\u0103 consfin\u0163easc\u0103 m\u0103sura doar \u00een schimbul unor t\u0103ieri semnificative de cheltuieli.
\nDincolo de impasul politic continuu de la Washington pe tema modalit\u0103\u0163ilor de reducere a deficitului bugetar \u015fi a datoriei de stat, politicienii americani trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii pentru stimularea economiei \u015fi reducerea \u015fomajului dincolo de programele de relaxare cantitativ\u0103 ale Rezervei Federale. O parte dintre oficialii Fed consider\u0103 c\u0103 programul “QE3” prin care banca central\u0103 injecteaz\u0103 85 miliarde de dolari pe lun\u0103 \u00een economie prin achizi\u0163ii directe de obliga\u0163iuni poate fi \u00eenchis \u00een acest an.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La \u00eenceput de an, toat\u0103 lumea se \u00eentrece \u00een predic\u0163ii. Presa, anali\u015ftii \u015fi uneori politicienii caut\u0103 s\u0103 anticipeze ce va aduce noul an \u00een privin\u0163a problemelor mai mult sau mai pu\u0163in importante care \u00eei preocup\u0103, de la chestiuni ap\u0103s\u0103toare precum criza din zona euro, bugetul SUA sau soarta industriei japoneze a electronicelor \u015fi p\u00e2n\u0103 la ce mai preg\u0103te\u015fte Apple. Politicienii sunt, \u00een prezent, principalii actori ai dramei.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[30735,17309,30877],"class_list":["post-76633","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-an","tag-politicieni","tag-priviri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/76633","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=76633"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/76633\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":90025,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/76633\/revisions\/90025"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=76633"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=76633"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=76633"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}