{"id":76353,"date":"2013-01-06T23:43:55","date_gmt":"2013-01-06T23:43:55","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=76353"},"modified":"2026-04-03T09:59:12","modified_gmt":"2026-04-03T09:59:12","slug":"va-fi-2013-anul-furtunii-perfecte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=76353","title":{"rendered":"Va fi 2013 anul furtunii perfecte?"},"content":{"rendered":"

DUP\u0102 CE AU P\u0102C\u0102TUIT ANI LA R\u00c2ND PRIN OPTIMISM EXAGERAT, economi\u015ftii \u015fi anali\u015ftii financiari s-au apropiat tot mai mult de extrema cealalt\u0103 din 2009 \u00eencoace, prezic\u00e2nd pentru fiecare an care a urmat evenimente care nu au avut loc – fie dep\u0103\u015firea crizei printr-o \u00eentoarcere la cre\u015ftere economic\u0103 durabil\u0103, fie diverse catastrofe – destr\u0103marea zonei euro, revolte sociale de propor\u0163ii, pr\u0103bu\u015firi ale pie\u0163elor financiare, c\u0103derea SUA \u00een recesiune, intrarea Chinei \u00een criz\u0103, conflicte militare multilaterale. Sau m\u0103car pomenind de eventualitatea lor, ca s\u0103 nu ri\u015fte s\u0103 rateze ocazia de a le fi prevestit.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Comun\u0103 \u00een toate aceste previziuni eronate a fost, mai mult dec\u00e2t dorin\u0163a de a se impune pe pia\u0163a ideilor cu c\u00e2te un scenariu de efect, speran\u0163a nerostit\u0103 c\u0103 anul care urma s\u0103 vin\u0103 (respectiv 2010, 2011, 2012) ar fi putut aduce, \u00een fine, o tran\u015fare a problemelor crizei, cu o cotitur\u0103 decisiv\u0103, fie ea \u015fi violent\u0103, dincolo de care Criza cu C mare s\u0103 poat\u0103 fi dep\u0103\u015fit\u0103 prin \u00eenlocuirea vechii paradigme (cre\u015ftere pe deficit \u015fi datorie, economia financiar\u0103 prosper\u00e2nd \u00een dauna economiei reale, uniuni monetare disfunc\u0163ionale) cu una nou\u0103, mai s\u0103n\u0103toas\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Acum, pentru prima oar\u0103 de la \u00eenceputul crizei, nu am mai v\u0103zut nicio previziune care s\u0103 anun\u0163e ceva decisiv pentru 2013. At\u00e2t anali\u015ftii, c\u00e2t \u015fi publicul au \u00een\u0163eles c\u0103 ner\u0103bdarea din anii trecu\u0163i nu mai are obiect: pe de o parte, nimeni nu mai crede c\u0103 schimbarea de paradigm\u0103 mai sus pomenit\u0103 mai poate avea loc \u00een doar c\u00e2teva luni, fie ele \u015fi 12 luni; pe de alt\u0103 parte, ac\u0163iunile Rezervei Federale, ale B\u0103ncii Centrale Europene, dep\u0103\u015firea “piscului fiscal” \u00een SUA \u015fi primii pa\u015fi concre\u0163i spre Statele Unite ale Europei au f\u0103cut s\u0103 dispar\u0103 frica de un nou crah bursier ori de o explozie de propor\u0163ii a tensiunilor sociale acumulate din cauza austerit\u0103\u0163ii, dar \u00een acela\u015fi timp au f\u0103cut s\u0103 dispar\u0103 \u015fi speran\u0163a c\u0103 dezechilibrele rezultate din anii de dinainte de criz\u0103 s-ar mai putea rezolva f\u0103r\u0103 continuarea corec\u0163iilor dureroase \u00een nivelul de trai al cet\u0103\u0163enilor din Europa \u015fi America.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

UN AN DE TRANZI\u0162IE. No\u0163iunea de “furtun\u0103 perfect\u0103” a fost an de an vehiculat\u0103 de pesimi\u015ftii din categoria lui Nouriel Roubini, \u00een\u0163eleas\u0103 drept o iminent\u0103 combina\u0163ie distructiv\u0103 \u00eentre mai mul\u0163i factori de risc care lovesc \u00een acela\u015fi timp (intrarea \u00een incapacitate de plat\u0103 a mai multor \u0163\u0103ri din zona euro, intrarea SUA \u00een recesiune ca efect al crizei fiscale, un r\u0103zboi \u00een Orientul Mijlociu, o \u00eencetinire marcat\u0103 a cre\u015fterii \u00een pie\u0163ele \u00een curs de dezvoltare). Acum \u00eens\u0103, din discursul casandrelor a disp\u0103rut prevestirea unei “furtuni” iminente pe pie\u0163ele financiare, devenit\u0103 improbabil\u0103 gra\u0163ie abunden\u0163ei de bani virtuali produ\u015fi de b\u0103ncile centrale \u015fi gra\u0163ie faptului c\u0103 Germania, nu doar pentru c\u0103 \u00een 2013 are alegeri generale, a ar\u0103tat clar c\u0103 vrea s\u0103 apere cu orice pre\u0163 unitatea zonei euro.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“Riscul unei ie\u015firi a Greciei din zona euro sau al pierderii accesului pe pie\u0163ele financiare pentru Spania \u015fi Italia s-a redus pentru 2013. Dar criza fundamental\u0103 din zona euro nu a fost rezolvat\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 un an de tergivers\u0103ri ar putea re\u00eenvia aceste riscuri \u00eentr-o form\u0103 virulent\u0103 \u00een 2014 sau mai t\u00e2rziu”, scria \u00een decembrie Nouriel Roubini \u00eentr-un comentariu pentru Project Syndicate. Problema n-ar mai fi deci acum de a vindeca o boal\u0103 acut\u0103, ci de a trata una cronic\u0103, \u00eentruc\u00e2t criza din zona euro va persista \u015fi \u00een urm\u0103torii ani: cum chestiunea datoriilor, recuperarea competitivit\u0103\u0163ii, restructurarea b\u0103ncilor \u015fi unificarea fiscal\u0103 \u015fi bancar\u0103 a Europei au nevoie de timp, cre\u015fterea economic\u0103 va continua s\u0103 fie fr\u00e2nat\u0103 de politicile de austeritate, de lipsa de resurse a b\u0103ncilor pentru \u00eemprumuturi \u015fi de moneda euro prea puternic\u0103, crede Roubini. “Mai mult, recesiunea de la periferia zonei euro s-a \u00eentins acum spre centrul zonei euro, cu o reducere a cre\u015fterii \u00een Fran\u0163a \u015fi stagnare \u00een Germania, din moment ce economia \u00een pie\u0163ele ei de export fie cade (restul zonei euro), fie \u00eencetine\u015fte (China \u015fi restul Asiei).”<\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

MAI BINE DE-AT\u00c2T NU SE POATE. Dac\u0103 a\u015fa arat\u0103 cea mai pesimist\u0103 previziune, tema anului 2013 r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 \u015fi \u00een majoritatea analizelor consultate de noi g\u0103sirea c\u0103ilor de reluare a cre\u015fterii economice pe termen scurt. “Din cauza chestiunii datoriilor, cererea intern\u0103 \u00een zona euro – consum \u015fi investi\u0163ii – va r\u0103m\u00e2ne slab\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t motorul de cre\u015ftere trebuie c\u0103utat \u00een afar\u0103, \u00een special pentru Germania, \u0163ar\u0103 care depinde de exporturi”, afirm\u0103 Mildred Hager-Germain, analist al grupului Erste, \u00een raportul de prognoz\u0103 pentru 2013.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Cum pie\u0163ele principale de export ale Germaniei, locomotiva european\u0103, sunt SUA \u015fi Italia, sunt \u015fanse mari pentru “o redresare lent\u0103” a zonei euro \u00een 2013, \u00een forma unei cre\u015fteri a PIB de 0,4% \u015fi de 1% \u00een 2014, apreciaz\u0103 ea. America \u00ee\u015fi revine pe seama cererii interne \u015fi a amelior\u0103rii pie\u0163ei imobiliare, care ar urma s\u0103 compenseze reducerea cheltuielilor guvernamentale, permi\u0163\u00e2nd o cre\u015ftere economic\u0103 de circa 2%, cu poten\u0163ial de a urca spre 2,5% \u00een 2014, ceea ce e o veste bun\u0103 nu numai pentru Europa, ci pentru economia mondial\u0103. \u00cen ce prive\u015fte Italia, declinul PIB ar urma s\u0103 se opreasc\u0103 \u00een acest an, dup\u0103 doi ani de recesiune, dac\u0103 politicile de reform\u0103 a pie\u0163ei muncii \u015fi de stimulare a competitivit\u0103\u0163ii promovate anul trecut de guvernul Monti vor continua \u015fi dup\u0103 alegerile din februarie.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen practic\u0103, un astfel de scenariu n-ar urma s\u0103 aduc\u0103 \u00eens\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire real\u0103 a nivelului de trai din moment ce “pia\u0163a muncii \u00ee\u015fi revine de obicei dup\u0103 ce \u00ee\u015fi revine economia, astfel \u00eenc\u00e2t \u015fomajul din zona euro va ajunge la un maxim abia spre finele lui 2013, \u00een jur de 11,8% (fa\u0163\u0103 de 11,5% \u00een 2012), pentru a cunoa\u015fte abia o reducere u\u015foar\u0103 la 11,5% \u00een 2014. \u00cen SUA, proasp\u0103t \u00eencheiatul acord de dep\u0103\u015fire a “piscului fiscal” prin major\u0103ri de taxe \u015fi t\u0103ieri de cheltuieli de cca 304 mld. dolari reprezint\u0103 un pachet de austeritate echivalent cu 1,9% din PIB, mai aspru dec\u00e2t cele introduse de Marea Britanie, Fran\u0163a sau Spania \u00een ultimii ani, ceea ce a dat na\u015ftere deja unor comentarii \u00eengrijorate dincolo de Ocean, cu estim\u0103ri ale JP Morgan vorbind deja de un efect negativ asupra cre\u015fterii economice de p\u00e2n\u0103 la 1%.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

CEA MAI MARE AMENIN\u0162ARE. A\u015fa se explic\u0103 semnalele de alarm\u0103 din alte analize, \u00een primul r\u00e2nd din raportul ONU din decembrie privind economia global\u0103 \u00een 2013, care sus\u0163ine c\u0103 “perspectivele pentru urm\u0103torii doi ani continu\u0103 s\u0103 fie problematice, caracterizate de incertitudini majore”, \u00eentruc\u00e2t “multe economii vor continua s\u0103 func\u0163ioneze sub poten\u0163ial \u015fi nu se vor recupera locurile de munc\u0103 pierdute \u00een timpul Marii Recesiuni”. ONU anticipeaz\u0103 c\u0103 dup\u0103 cre\u015fterea global\u0103 a PIB de 2,2% \u00een 2012 va urma un avans de 2,4% \u00een 2013 \u015fi de 3,2% \u00een 2014, astfel \u00eenc\u00e2t cel mai mult vor avea de suferit \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare \u015fi cele subdezvoltate, unde posibilit\u0103\u0163ile de reducere a s\u0103r\u0103ciei se vor \u00eengusta, odat\u0103 cu spa\u0163iul fiscal pentru investi\u0163ii \u00een educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate \u015fi infrastructur\u0103 \u015fi cu capacitatea de a atrage asisten\u0163\u0103 financiar\u0103 extern\u0103 \u015fi de a face fa\u0163\u0103 unor eventuale \u015focuri ale pre\u0163urilor la materiile prime. Aici e de men\u0163ionat totu\u015fi c\u0103 raportul nu prevede niciun nou \u015foc petrolier, ci o ieftinire a barilului de \u0163i\u0163ei Brent la o medie de 105 dolari \u00een 2013-2014, de la 110 \u00een 2012.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Pe ansamblul \u0163\u0103rilor dezvoltate, amenin\u0163area cea mai mare este \u015fomajul pe termen lung (peste un an), a c\u0103rui inciden\u0163\u0103 era de peste 35% \u00een iulie 2013, afect\u00e2nd circa 17 milioane de persoane. “Cu c\u00e2t mai mare este propor\u0163ia celor prin\u015fi \u00een \u015fomaj pe termen lung, cu at\u00e2t mai mare va fi impactul asupra productivit\u0103\u0163ii economiilor pe termen mediu \u015fi lung”, arat\u0103 ONU, preciz\u00e2nd c\u0103 \u00een lipsa unei strategii interna\u0163ionale coordonate de creare a locurilor de munc\u0103 \u015fi de stimulare a cre\u015fterii economice, “rata ocup\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103 nu se va \u00eentoarce la nivelurile de dinainte de criz\u0103 dec\u00e2t mult dup\u0103 2016”. Pentru Europa, riscul v\u0103zut de ONU const\u0103 \u00een “cercul vicios format de \u015fomajul ridicat, dezintermedierea financiar\u0103 care love\u015fte \u00een companii \u015fi consumatori, fragilitatea sistemului bancar, austeritate \u015fi cre\u015ftere economic\u0103 slab\u0103”, a c\u0103rui manifestare nu va permite dec\u00e2t o cre\u015ftere economic\u0103 de 0,6% anul acesta \u015fi de 0,8% la anul pentru UE (zona euro: 0,3%, respectiv 1,4%; noile state membre – 2%, respectiv 2,9%). \u00cen privin\u0163a Europei Centrale \u015fi de Est, economi\u015ftii institu\u0163iei atrag aten\u0163ia c\u0103 bilan\u0163ul ar putea fi \u00eens\u0103 mult mai prost dac\u0103 situa\u0163ia \u00een zona euro se deterioreaz\u0103 \u00een continuare.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Nici SUA nu stau cu mult mai bine \u00een prognoza ONU (numai 1,7% \u00een 2013, fa\u0163\u0103 de 2,1% anul trecut, respectiv 2,7% la anul), riscul cel mare fiind legat aici de o posibil\u0103 sc\u0103dere a cererii agregate cu p\u00e2n\u0103 la 4% din PIB din cauza m\u0103surilor de austeritate necesare pentru dep\u0103\u015firea “piscului fiscal”. \u00cen Asia, Japonia nu va mai reu\u015fi s\u0103 ating\u0103 cre\u015fterea de 1,5% din 2012, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd cu un minim de 0,6% pentru 2013 \u015fi 0,8% pentru 2014, din cauza major\u0103rilor de taxe \u015fi a reducerii cheltuielilor cu scopul de a reduce datoria public\u0103. Cele mai norocoase regiuni ale lumii se anun\u0163\u0103 Asia de Sud-Est (6%; 6,3%), precum \u015fi marile economii emergente din grupul BRICS – China (7,9%; 8%) Rusia (3,6%; 4,2%) Brazilia (4%; 4,4%) \u015fi Africa de Sud (3,1%; 3,8%).<\/p>\n

<\/p>\n

F\u0102R\u0102 EURO LA 5 LEI. Din perspectiva bancherilor, mai pu\u0163in preocupa\u0163i de aspectele sociale \u015fi mai mult de atractivitatea regiunilor pentru investi\u0163ii, grupurile care prezint\u0103 cel mai mare interes sunt pie\u0163ele emergente \u015fi de frontier\u0103 din Asia Emergent\u0103, America Latin\u0103, Europa Emergent\u0103, Orientul Mijlociu \u015fi Africa. A\u015fa arat\u0103 ordinea preconizat\u0103 pentru 2013 a atractivit\u0103\u0163ii acestor pie\u0163e pentru fluxurile externe de capital privat, conform Institutului de Finan\u0163e Interna\u0163ionale, principala asocia\u0163ie mondial\u0103 a b\u0103ncilor. Fa\u0163\u0103 de raportul din var\u0103, ultimul raport al IFI a ameliorat estimarea cu 106 mld. dolari, la un total de 1.148 mld. reprezent\u00e2nd fluxuri de capital privat, adic\u0103 aproape de nivelul din 2010, din care 536 mld. reprezint\u0103 investi\u0163ii str\u0103ine directe. Din total, Europa Emergent\u0103 (unde partea leului o are Rusia) ar urma s\u0103 atrag\u0103 208,6 mld. dolari, fa\u0163\u0103 de cca 176 mld. \u00een 2012, sum\u0103 din care investi\u0163iile str\u0103ine directe vor reprezenta cca 77 mld. dolari.<\/p>\n

Anali\u015ftii Danske Bank noteaz\u0103 impactul pozitiv pe care o redresare a economiilor emergente \u00een 2013 \u00eel va avea, la r\u00e2ndul ei, pentru companiile din SUA \u015fi Europa, contribuind, \u00eentre altele, la scenariul pozitiv al ie\u015firii zonei euro din recesiune (de\u015fi cu un bilan\u0163 foarte firav, cu cre\u015ftere de 0,3%) \u015fi la o cre\u015ftere economic\u0103 global\u0103 de 3,8% \u00een 2013. Alte b\u0103nci, precum Citigroup sau Cr\u00e9dit Agricole, nuan\u0163eaz\u0103 \u00eens\u0103 perspectiva \u00een cazul Europei Centrale \u015fi de Est, care r\u0103m\u00e2ne vulnerabil\u0103 at\u00e2t din cauza faptului c\u0103 mare parte din exporturile ei se duc spre zona euro, c\u00e2t \u015fi din cauza procesului de dezintermediere ce va continua la nivelul b\u0103ncilor din Vest. S\u00e9bastien Barb\u00e9, analist al Cr\u00e9dit Agricole, vorbe\u015fte de “un an 2013 nespectaculos, dar decent”, din moment ce prognoza PIB pentru aceast\u0103 regiune (o cre\u015ftere de 2,8%) r\u0103m\u00e2ne oricum mult mai bun\u0103 dec\u00e2t pentru zona euro, care ar urma s\u0103 stagneze.<\/p>\n

\u00centr-un asemenea context, Rom\u00e2nia se prezint\u0103 relativ bine, cu o cre\u015ftere a PIB estimat\u0103 de Cr\u00e9dit Agricole la 1,5% \u00een acest an (fa\u0163\u0103 de mai pu\u0163in de 1% pentru Cehia sau Ungaria) \u015fi de 2,7% la anul, de Erste la 1,1% \u015fi 2,3%, respectiv de Citigroup la 1,7% \u015fi 2,8%, av\u00e2nd ca resorturi o absorb\u0163ie mai bun\u0103 a fondurilor europene, o m\u0103rire a cheltuielilor de consum \u015fi o continuare a reformelor \u00een cadrul unui nou program cu FMI. Ilker Domac \u015fi Gultekin Isiklar, cei doi anali\u015fti ai Citi care se ocup\u0103 de Rom\u00e2nia, spun c\u0103 problemele cu care vom avea de-a face \u00een 2013 din punct de vedere macroeconomic sunt legate de disciplina fiscal\u0103 (mai ales \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 Rom\u00e2nia a aderat la Tratatul fiscal al zonei euro, intrat \u00een vigoare la 1 ianuarie), fiindc\u0103 obliga\u0163ia de reducere \u00een continuare a deficitului bugetar leag\u0103 m\u00e2inile Guvernului \u00een materie de t\u0103ieri de taxe \u015fi impozite \u015fi \u00eel constr\u00e2nge s\u0103 ia m\u0103suri ferme de control al arieratelor \u015fi al cheltuielilor publice, care vor fi dificil de adoptat “dac\u0103 economia cre\u015fte sub a\u015ftept\u0103ri \u015fi dac\u0103 se materializeaz\u0103 riscul unei oboseli a reformelor”.<\/p>\n

Prin urmare, posibilele abateri de la disciplina fiscal\u0103, al\u0103turi de variabilele situa\u0163iei din zona euro, ar fi factorii care ar putea presa asupra leului \u00een 2013. Totu\u015fi, e important de observat c\u0103 nici Citi \u015fi nici alte b\u0103nci, nici m\u0103car cele mai pesimiste c\u00e2nd e vorba de prognoza de curs pentru leu, cum e Danske Bank, nu pariaz\u0103 pe vreo pr\u0103bu\u015fire a monedei rom\u00e2ne\u015fti: cursul estimat pentru euro \u00een acest an ar fi de 4,50 lei (Cr\u00e9dit Agricole), 4,55 lei (Danske Bank), 4,52 lei medie anual\u0103 (Erste), 4,45 lei la finele anului (Citigroup). Explica\u0163ia st\u0103 \u00een multiplele instrumente de care BNR dispune ca s\u0103 apere leul \u00een caz de nevoie, dar \u015fi \u00een lipsa de convingere a anali\u015ftilor financiari str\u0103ini c\u0103 ar mai exista cu adev\u0103rat motive de temere \u00een 2013. Anul electoral a trecut, noua guvernare e stabil\u0103, guvernan\u0163ii nu dau niciun semn c\u0103 ar vrea s\u0103 “ungarizeze” politicile, printr-o nesupunere fa\u0163\u0103 de FMI sau UE sau prin m\u0103suri care s\u0103 sperie investitorii, a\u015fa \u00eenc\u00e2t Rom\u00e2nia reintr\u0103 deocamdat\u0103 \u00een categoria “no news, good news”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Furtuna de pe pie\u0163ele financiare ori se am\u00e2n\u0103, ori nu mai vine deloc; \u00een schimb, r\u0103m\u00e2ne perfec\u0163iunea certitudinii c\u0103 \u015fomajul persistent va fi principala amenin\u0163are pentru economia global\u0103 \u015fi c\u0103 tema anului 2013 nu mai e conceperea unor planuri de reducere a datoriei statelor, ci g\u0103sirea unor solu\u0163ii rapide de stimulare a cre\u015fterii economice.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[24819,202,188,17106,11056,7183],"class_list":["post-76353","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-24819","tag-cover-story","tag-economie","tag-evolutii","tag-financiar","tag-tendinte"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/76353","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=76353"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/76353\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":89786,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/76353\/revisions\/89786"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=76353"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=76353"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=76353"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}