{"id":7628,"date":"2007-08-13T17:45:00","date_gmt":"2007-08-13T17:45:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=7628"},"modified":"2026-04-02T10:09:32","modified_gmt":"2026-04-02T10:09:32","slug":"mai-ieftin-cu-8","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=7628","title":{"rendered":"Mai ieftin cu 8%"},"content":{"rendered":"

Aprecierea leului este un moment potrivit pentru a importa, la costuri diminuate de un euro in scadere, echipamente si utilaje performante. Cat de mult au profitat intreprinzatorii romani de acest avantaj?<\/o:p><\/SPAN><\/P>


Pentru milioane de romani care au luat credite in euro, aprecierea monedei nationale inseamna rate mai mici cu 7-8 procente fata de inceputul anului si cu mai bine de 25% fata de acum doi ani. Si cei care doresc sa isi petreaca vacantele in strainatate au motive de bucurie pentru ca platesc acum sejururi cu aproape 15% mai ieftine decat anul trecut, ca urmare a deprecierii monedei europene. Pentru intreprinzatorii romani insa, efectele pe care le-a avut aceasta evolutie surprinzatoare a leului sunt impartite. O parte dintre companii, in special importatorii, au resimtit evolutia cursului valutar ca pe \u0084o gura de oxigen\u0093, dupa cum spune Radu Timis, presedintele Cris-Tim, cel mai mare producator local de mezeluri. Exportatorii, pe de alta parte, au simtit reversul medaliei, pentru ca ei obtin tot mai putini lei cand schimba sumele in euro incasate in urma vanzarii marfurilor peste granita.<\/o:p><\/SPAN><\/P>


Indiferent ca este vorba de importatori sau exportatori, aprecierea monedei nationale inseamna, cel putin teoretic, un moment in care importurile devin mai ieftine, adica un bun prilej de a cumpara tehnologii si utilaje noi. <\/o:p><\/SPAN><\/P>


\u0084Este un moment foarte bun pentru investitii\u0093, apreciaza Alin Popescu, director de productie al Jolidon, una dintre companiile romanesti ce aspira la statutul de multinationala. \u0084Noi am profitat de scaderea euro\u0093, adauga el, explicand ca au fost achizitionate trei utilaje noi, dar urmeaza si alte achizitii. Compania clujeana are filiale in Ungaria, Franta si Italia si a inregistrat in 2006  <\/SPAN>vanzari de 40 de milioane de euro. <\/o:p><\/SPAN><\/P>


Electrica este o alta companie care a tras foloase din aprecierea accelerata a monedei nationale: la inceputul lunii iulie, compania a inaugurat o statie de transformare de 110\/20 kV, \u0084Timpuri Noi\u0093, care asigura alimentarea cu energie electrica a consumatorilor casnici si industriali din zona cartierului Baneasa. Statia a fost construita in aproximativ un an si, chiar daca aprecierea leului nu a avantajat compania pe toata durata de constructie a statiei – dat fiind ca platile au fost facute pe etape – \u0084 la ultimele doua transe de plati, diferenta fata de primele transe a fost de 8%\u0093, spune reprezentanta Electrica, Elena Voinea. <\/o:p><\/SPAN><\/P>


Si pentru producatorul de lactate Albalact din Alba Iulia aceasta ieftinire a fost binevenita, potrivit presedintelui companiei, Radu Ciurtin. \u0084Am facut investitii in aceasta perioada, dar nu special pentru a profita de ieftinirea euro\u0093, sustine el, explicand ca in foarte scurt timp va fi deschisa o noua fabrica Albalact. Pe de alta parte insa, producatorii autohtoni simt amenintarea importurilor, in conditiile in care ieftinirea euro ii favorizeaza pe importatori. <\/o:p><\/SPAN><\/P>


Aflati intre ciocan si nicovala – adica presati pe de o parte de costurile integrarii \u0084foarte mari\u0093, dupa cum spune Radu Timis si o \u0084perioada de stagnare a pietei, in ciuda asteptarilor de crestere\u0093 – producatorii locali precum Cris-Tim si-au vazut marja de profit coborand la 2-3% din pretul produselor la raft. Si totusi, sustine Timis, pentru a nu-si pierde clientii s-a luat decizia ca preturile sa nu fie majorate, iar in aceste conditii ieftinirea monedei europene este \u0084singura marja de profit care ne-a mai ramas\u0093. Mai ales ca materiile prime folosite de companie provin din import in proportie de 90%. <\/o:p><\/SPAN><\/P>


Efectele ieftinirii importurilor se vad si la nivel macroeconomic in nivelul ridicat al deficitului de cont curent, care masoara iesirile nete de valuta din tara. In 2007 acesta va atinge, conform Comisiei Nationale de Prognoza, un maxim istoric de cel putin 13 miliarde de euro, fata de aproximativ 10 miliarde de euro anul trecut. Iar aprecierea monedei nationale, sustinuta in special de investitiile speculative care au mizat pe intarirea leului pe fondul convergentei si pe randamentele ridicate pe care le ofera Romania, va continua si pe termen mediu si lung. Mai mult decat atat, intr-un sondaj realizat recent de BUSINESS Magazin o parte dintre bancheri estimau ca euro ar putea cobori la 3 lei chiar la sfarsitul anului curent. <\/o:p><\/SPAN><\/P>


Tragand linie si adunand, pentru cele mai multe dintre companii deprecierea euro a avut in mod cert parti bune: materii prime mai ieftine, tehnologie noua mai accesibila, rate la credite sensibil diminuate. Pentru exportatori insa – si in special pentru cei ale caror afaceri se bazeaza foarte mult pe Uniunea Europeana – efectele pozitive nu reusesc sa acopere \u0084gaurile\u0093 lasate in bugete de contravaloarea in lei diminuata pentru incasarile in euro. <\/SPAN>Dar cat de mult au profitat aceste companii de aprecierea leului pentru a se retehnologiza? <\/SPAN>Raspunsurile sunt, in randul exportatorilor, impartite. <\/o:p><\/SPAN><\/P>


Spre exemplu, exportatorii din industria lemnului – care in urma cu ceva mai mult de doi ani pichetau sediul din strada Lipscani al BNR, cerand stoparea aprecierii leului – spun acum ca industria pare sa fi depasit perioada grea. \u0084Iar in 2007 se prevede sa fie si mai bine\u0093, spune Dan Egri, director general al producatorului de mobila Mobex din Targu-Mures.<\/o:p><\/SPAN><\/P>


Cu toate acestea, prea putine dintre companii au profitat de pe urma ieftinirii importurilor de tehnologie. \u0084Nu faci investitii pentru ca e ieftin\u0093, puncteaza Egri. Un program de investitii este etapizat, poate fi accelerat, ce-i drept, dar trebuie respectati anumiti pasi, sa faci \u0084toate la timpul potrivit\u0093, explica el. Iar producatorii de mobila au intrat intr-un cerc vicios din cauza problemelor cauzate de aprecierea leului, care le-a diminuat profitabilitatea. In plus, chiar daca sunt ceva mai ieftine, castigurile din importurile de tehnologie nu pot acoperi pierderea din exportul de produse finite. \u0084Mobex exporta de un milion de euro in fiecare luna si facem un import de 500.000 de euro pe an\u0093, spune Dan Egri.<\/o:p><\/SPAN><\/P>


Situatia se regaseste si in alte industrii. \u0084Chiar daca ne-am regrupat dupa dezastrul de anul trecut, nu poti sa ramai intact dupa ce cursul euro ajunge la 3,12 lei\u0093, este de parere Mircea Vasiu, brand manager al Mondostar – companie sibiana producatoare de imbracaminte ce exporta peste 80% din productie in Germania si Elvetia. <\/o:p><\/SPAN><\/P>


De aceea, in industria textila, poate mai acut decat in altele, producatorii locali se confrunta cu reducerea drastica a profitabilitatii. Pentru a da doar un exemplu, producatorul timisorean de pasmanterie Pasmatex estimeaza pentru acest an un profit de 300.000 de euro, in scadere cu 80% comparativ cu cel realizat in 2006.<\/o:p><\/SPAN><\/P>


\u0084Nu cred ca profita cineva de ieftinirea euro pentru a cumpara tehnologie. Cum pot sa cumpar tehnologie cand nu mai am piata si mi-am pierdut clientii?\u0093, spune Maria Grapini, directorul general al Pasmatex si presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). In aceste conditii, productia de textile-pielarie va scadea cu 20% anul acesta, ritmul fiind de trei ori mai alert decat cel din 2006. \u0084In aceste conditii mai putem avea curaj sa facem investitii in tehnologie?\u0093, intreaba retoric Grapini.<\/SPAN><\/P><\/SPAN><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aprecierea leului este un moment potrivit pentru a importa, la costuri diminuate de un euro in scadere, echipamente si utilaje performante. Cat de mult au profitat intreprinzatorii romani de acest avantaj?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[6815],"class_list":["post-7628","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-mai-ieftin-cu-8"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7628","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7628"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7628\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28899,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7628\/revisions\/28899"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7628"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7628"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7628"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}