{"id":76160,"date":"2012-12-30T21:44:15","date_gmt":"2012-12-30T21:44:15","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=76160"},"modified":"2026-04-03T09:54:02","modified_gmt":"2026-04-03T09:54:02","slug":"cateva-dintre-cele-mai-bune-articole-din-2012-special","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=76160","title":{"rendered":"C\u00e2teva dintre cele mai bune articole din 2012 (SPECIAL)"},"content":{"rendered":"

Renault nu pleac\u0103<\/a><\/p>\n

Strategia Renault pentru Rom\u00e2nia e s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aici, s\u0103-\u015fi consolideze pozi\u0163ia \u015fi s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 eficient capacit\u0103\u0163ile de produc\u0163ie, afirm\u0103 Carlos Tavares, directorul de opera\u0163iuni al grupului Renault: nu numai c\u0103 nu se pune problema ca francezii s\u0103 plece, dar Rom\u00e2nia e un exemplu de urmat pentru celelalte uzine ale grupului, iar locul ei \u00een strategia grupului va r\u0103m\u00e2ne foarte important.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

2011, cel mai bun an. Cine au fost cei care au dobor\u00e2t toate recordurile \u00een timp ce al\u0163ii d\u0103deau faliment<\/a><\/p>\n

Clien\u0163i mai mul\u0163i, profit mai mare, v\u00e2nz\u0103ri mai mari. \u00cen vreme ce pentru al\u0163ii aceste \u0163inte par imposibile \u00een prezent, c\u00e2\u0163iva antreprenori \u015fi companii declar\u0103 c\u0103 pentru ei 2011 a fost cel mai bun an.\"\"<\/p>\n

\n

Capital str\u0103in vs. capital rom\u00e2nesc<\/a><\/p>\n

Valoarea ad\u0103ugat\u0103 creat\u0103 de companiile str\u0103ine din Rom\u00e2nia, cea mai sc\u0103zut\u0103 din Europa Central\u0103, este mai mic\u0103 dec\u00e2t cea a firmelor locale. Investi\u0163iile str\u0103ine au ajuns \u00een 2011 la nivelul primilor ani de dup\u0103 2000, iar multe dintre companiile care au ales c\u00e2ndva Rom\u00e2nia pentru a-\u015fi dezvolta afacerile s-au mutat pe alte meleaguri. \u00cen ce domenii ar mai putea atrage statul rom\u00e2n capital din afara \u0163\u0103rii? Ar trebui guvernul s\u0103 protejeze afacerile autohtone, dat fiind c\u0103 cele str\u0103ine \u00ee\u015fi \u00eendreapt\u0103 aten\u0163ia c\u0103tre \u0163\u0103rile mai ieftine?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Leul rom\u00e2nesc \u00een jungla cu euro<\/a><\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia ultimilor ani, discu\u0163iile despre cursul de schimb au plecat fie de la temerea c\u0103 leul cade, fie de la nemul\u0163umirea c\u0103 nu scade destul. \u00cen ianuarie, riscul de recesiune din zona euro \u015fi tensiunile de pe pie\u0163e au adus un puseu de nervozitate \u015fi pe pia\u0163a valutar\u0103, iar temerile legate de curs au revenit. Ce se va \u00eent\u00e2mpla cu moneda rom\u00e2neasc\u0103?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Manager str\u0103in vs. manager rom\u00e2n. De ce nu suntem \u00een stare s\u0103 ne conducem singuri?<\/a><\/p>\n

Despre rom\u00e2ni se spune c\u0103 sunt oameni primitori, inventivi, descurc\u0103re\u0163i \u015fi inteligen\u0163i. Sunt \u00eens\u0103 \u015fi cei mai buni lideri? Num\u0103rul mare de expa\u0163i afla\u0163i la conducerea celor mai importante companii din rom\u00e2nia arat\u0103 c\u0103 gena conducerii nu a fost inventat\u0103 la noi. De la Carol I p\u00e2n\u0103 la \u015fefii de acum ai gigan\u0163ilor din economie, am avut \u00een permanen\u0163\u0103 nevoie de pumnul de fier din m\u0103nu\u015fa de catifea occidental\u0103.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\n

Cum se vede criza prin ochii unui constructor<\/a><\/p>\n

Vremurile grele nu prea se simt \u00een biroul lui Raul Doicescu, proprietarul \u015fi pre\u015fedintele celei mai mari companii de construc\u0163ii civile de pe pia\u0163\u0103. 2011 a fost un an de sc\u0103dere, dar 2012 se anun\u0163\u0103 mai bun, proiectele curg \u015fi planurile la fel: Catedrala Neamului, Africa, parcurile eoliene \u015fi dezvolt\u0103rile imobiliare sunt primele pe list\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Antrenorul na\u0163ionalei de business<\/a><\/p>\n

A pierdut de dou\u0103 ori tot ce a investit, a treia oar\u0103 a plecat la drum cu un chio\u015fc, iar afacerile sale dep\u0103\u015fesc azi 80 de milioane de euro. Radu Timi\u015f a construit din temelii CrisTim, a inventat marca Salam S\u0103sesc \u015fi \u0163inte\u015fte v\u00e2nz\u0103ri de cinci ori mai mari p\u00e2n\u0103 \u00een 2022. Antreprenorul vrea s\u0103 lanseze mezeluri f\u0103r\u0103 conservan\u0163i, vinuri, lactate bio, s\u0103 \u00eemp\u00e2nzeasc\u0103 \u0163ara de c\u0103ru\u0163e vieneze sub marca La Matache, s\u0103 exporte tot mai mult \u015fi s\u0103 transforme CrisTim \u00eentr-o companie regional\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Colapsul pie\u0163ei de energie. Mit sau realitate?<\/a><\/p>\n

Exploziile de conducte de gaze, penele de curent \u015fi o privire \u00eentr-un viitor apropiat lipsit de rezerve \u015fi de perspective realiste de echilibrare a domeniului, dar \u015fi marcat de \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea produc\u0163iei \u015fi a re\u0163elelor de distribu\u0163ie sunt cele mai presante teme de discu\u0163ie pe tema energiei la \u00eenceput de 2012. Care dintre aceste probleme este mai grav\u0103 \u015fi care ne va afecta mai cur\u00e2nd? Este legitim sau nu s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 ne afl\u0103m \u00een pragul unui colaps al pie\u0163ei de energie? \u015ei, mai ales, este legitim s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m c\u00e2t valoreaz\u0103 cu adev\u0103rat pia\u0163a de energie \u00een lipsa investi\u0163iilor?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

C\u00e2t de greu e s\u0103 fii manager \u015fi mam\u0103: carier\u0103 vs. copil<\/a><\/p>\n

Conceptul “De trei ori femeie” a fost \u00een ultimul deceniu at\u00e2t de dezb\u0103tut \u00eenc\u00e2t s-a transformat \u00eentr-un cli\u015feu, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, \u00een mod ciudat, mereu de actualitate. Cine este femeia care le poate face pe toate \u00een acela\u015fi timp? Ce o stimuleaz\u0103, c\u00e2t de greu \u00eei este \u015fi cum reu\u015fe\u015fte s\u0103 nu fie dobor\u00e2t\u0103 de extenuare? \u015ei, mai ales, la ce renun\u0163\u0103 atunci c\u00e2nd cele dou\u0103 dimensiuni esen\u0163iale ale vie\u0163ii sale – rolul de mam\u0103 \u015fi cel de femeie de carier\u0103 – ajung s\u0103-\u015fi cear\u0103 deopotriv\u0103 monopolul? Care este raportul de putere \u00eentre carier\u0103 \u015fi copii?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Cum s\u0103 faci milioane de euro din afaceri cu jum\u0103tatea uitat\u0103 a Rom\u00e2niei<\/a><\/p>\n

Oamenii din mediul rural nu intr\u0103, de regul\u0103, \u00een vizorul companiilor, dar sunt principalii clien\u0163i ai afacerii dezvoltat\u0103 de Horia Cardos. Timi\u015foreanul, care controleaz\u0103 cea mai mare re\u0163ea de magazine pentru micii fermieri, a \u00eencercat mai multe business-uri \u015fi chiar \u015fi lan\u0163ul Agroland a avut un traseu sinuos. Criza \u00eens\u0103 a fost pentru el o veritabil\u0103 salvare, iar \u00een ultimul timp afacerea a \u00eenflorit, v\u00e2nz\u0103rile cresc\u00e2nd, cu un sfert, de la an la an.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Cum lupt\u0103 antreprenorul rom\u00e2n cu multina\u0163ionalele<\/a><\/p>\n

Antreprenori rom\u00e2ni se dueleaz\u0103 \u00een variate domenii cu multina\u0163ionalele, iar \u00een lupt\u0103, adesea inegal\u0103, nu c\u00e2\u015ftig\u0103 mereu cei mai mari. Dovad\u0103 este chiar evolu\u0163ia lui Augustin Russu, un antreprenor care a construit Baumix, firm\u0103 produc\u0103toare de materiale de construc\u0163ii. A plecat de la zero, f\u0103r\u0103 capital de investit, s-a lovit de tot felul de piedici, a fost la un pas de faliment. \u00cens\u0103 acum este pe locul doi, conform propriilor spuse, \u00een pia\u0163a de adezivi dup\u0103 Henkel.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

\u015eef bun vs. \u015fef r\u0103u. C\u00e2t are de pierdut o companie pe seama unui \u015fef toxic?
<\/a><\/p>\n

Orice gre\u015feal\u0103 de management s-a putut vedea mult mai u\u015for dup\u0103 debutul crizei. Astfel a c\u0103p\u0103tat amploare discu\u0163ia despre calit\u0103\u0163ile managerilor \u015fi a \u00eenceput s\u0103 fie cu adev\u0103rat apreciat\u0103 abilitatea acestora de a fi \u015fefi buni \u015fi constructivi. Un manager toxic aflat \u00een fruntea unei companii livreaz\u0103 rezultate mai slabe, mai pu\u0163in profit, iar angaja\u0163ii s\u0103i sunt demotiva\u0163i \u015fi neproductivi. Ce face diferen\u0163a \u00eentre un \u015fef bun \u015fi unul r\u0103u? Cum ajung managerii s\u0103 devin\u0103 tirani \u015fi c\u00e2t pl\u0103te\u015fte o companie pentru e\u015fecul unui CEO?<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

De ce este Dobrogea viitorul pol energetic al Rom\u00e2niei
<\/a><\/p>\n

Aproape 130 de parcuri eoliene \u00een valoare de 10 miliarde de euro vor s\u0103 porneasc\u0103 elicele \u00een aceast\u0103 regiune care are cea mai bun\u0103 briz\u0103 din \u0163ar\u0103. Printre ele ar putea r\u0103s\u0103ri \u00eenc\u0103 dou\u0103 reactoare nucleare. Exxonmobil, cea mai mare corpora\u0163ie petrolier\u0103 din lume, \u015fi ru\u015fii de la lukoil r\u0103scolesc ad\u00e2ncurile s\u0103rate ale m\u0103rii \u00een c\u0103utarea de aur negru. Gazele de \u015fist sunt tot aici. Tehnologie de ultim\u0103 or\u0103 \u015fi bugete care dep\u0103\u015fesc toat\u0103 valoarea pie\u0163ei de energie la un loc se bat pentru a avea un loc \u00een regiunea ce ar putea deveni noul pol energetic al Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Finala Europa League, afacerea
<\/a><\/p>\n

Organizarea la Bucure\u015fti a finalei Europa League, una dintre cele mai mari competi\u0163ii fotbalistice din lume, pune Rom\u00e2nia pe harta lumii sportive pentru prima oar\u0103 \u00een istorie. Zecile de mii de fani care vor \u00eenso\u0163i Athletic Bilbao \u015fi Atletico Madrid pe stadionul National Arena vor aduce, dincolo de plusul de imagine, circa 30 de milioane de euro. Cine are de c\u00e2\u015ftigat cel mai mult pe seama meciului din 9 mai?<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

C\u0103lin-san. Cum a ajuns un rom\u00e2n s\u0103 conduc\u0103 afacerile Coca-Cola din Japonia
<\/a><\/p>\n

C\u0103lin Dr\u0103gan s-a consacrat \u00een mediul de business local drept primul rom\u00e2n care a \u0163inut fr\u00e2iele filialei Coca-Cola HBC. Mai mult, a condus organiza\u0163ia \u00een perioade de cre\u015ftere economic\u0103, dar \u015fi \u00een criz\u0103, iar pentru rezultatele sale a fost promovat, anul trecut, la filiala japonez\u0103 a sistemului Coca-Cola. Dup\u0103 mai pu\u0163in de un an a fost promovat iar, tot \u00een cadrul companiei nipone, care are o cifr\u0103 de afaceri de 4,5 miliarde de dolari. C\u0103lin Dr\u0103gan \u00ee\u015fi poveste\u015fte experien\u0163a japonez\u0103 \u00eentr-un interviu pentru BUSINESS Magazin.
\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

A \u015faptea genera\u0163ie de tineri pe care o oferim Rom\u00e2niei
<\/a><\/p>\n

100 de tineri manageri sau antreprenori care, la nici 40 de ani, conduc companii cu afaceri de milioane euro sunt pu\u015fi anual, \u00eenc\u0103 din 2006, \u00een lumina reflectoarelor de jurnali\u015ftii BUSINESS Magazin. Indiferent c\u0103 sunt forma\u0163i \u00een multina\u0163ionale sau au dob\u00e2ndit experien\u0163\u0103 cl\u0103dind propriile afaceri, ei sunt nu numai etalonul mediului de business rom\u00e2nesc, ci \u015fi cei care traseaz\u0103 direc\u0163iile economiei. Cum au ajuns aici, care sunt atuurile lor, ce le-a marcat cariera? C\u00e2t de preg\u0103ti\u0163i sunt tinerii manageri s\u0103 schimbe rom\u00e2nia, care sunt \u0163elurile pe care le urm\u0103resc \u015fi cum le-a \u00eencurcat criza planurile?<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

Povestea e\u015fecului list\u0103rii Facebook
<\/a><\/p>\n

Listarea Facebook s-a transformat rapid dintr-un eveniment v\u0103zut de Wall Street ca aduc\u0103tor de \u00eencredere \u015fi de noi investitori la burs\u0103 \u00eentr-un fiasco de propor\u0163ii, cu o pr\u0103bu\u015fire a ac\u0163iunilor, procese \u015fi investiga\u0163ii ale autorit\u0103\u0163ilor. Dincolo de spectacolul de moment al pariurilor pierdute r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 problema de fond: c\u00e2t de viabil este modelul de business al Facebook \u015fi cum va influen\u0163a acest e\u015fec viitorul afacerilor pe internet?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Radu Georgescu: Vreau o companie de un miliard
<\/a><\/p>\n

Antreprenorul, cu A mare. A creat produse pe care le-a v\u00e2ndut, a creat afaceri pe care le-a v\u00e2ndut, a creat echipe de speciali\u015fti, a angajat expa\u0163i \u015fi a mutat o afacere rom\u00e2neasc\u0103, una din pu\u0163inele afaceri rom\u00e2ne\u015fti cu anvergur\u0103 interna\u0163ional\u0103, peste ocean. Vrea, doar pentru a-\u015fi dovedi c\u0103 poate, s\u0103 creeze \u015fi s\u0103 fie implicat \u00eentr-o companie de software care s\u0103 valoreze un miliard de dolari la bursa american\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Cele 50.000.000.000 de euro care nu intereseaz\u0103 pe nimeni
<\/a><\/p>\n

A f\u0103cut v\u00e2lv\u0103 evaluarea din prim\u0103vara trecut\u0103 a \u015fefului cur\u0163ii de conturi, Nicolae V\u0103c\u0103roiu, dup\u0103 care economia subteran\u0103 din Rom\u00e2nia trece de 50 mld. euro anual. Strategiile de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a colect\u0103rii veniturilor la buget arat\u0103 pe h\u00e2rtie la fel de frumos precum arat\u0103 pe sticl\u0103 descinderile cu masca\u0163i ale DIICOT pentru ridicarea evazioni\u015ftilor. Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eens\u0103 p\u0103gubit\u0103 de enorma resurs\u0103 pe care i-ar aduce-o scoaterea la lumin\u0103 m\u0103car a unei p\u0103r\u0163i din economia subteran\u0103 – o resurs\u0103 de care are nevoie ca de aer.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Re\u0163et\u0103 de t\u00e2n\u0103r milionar
<\/a><\/p>\n

Fondurile europene, investi\u0163iile cu credite bancare \u015fi formula “de la furc\u0103 la furculi\u0163\u0103” au fost catalizatorii CarmOlimp, care a ajuns, \u00een 20 de ani, de la un magazin generalist la o afacere de zeci de milioane de euro. Doar divizia de prelucrare a mezelurilor a \u00eenregistrat anul trecut o cifr\u0103 de afaceri de 25 de milioane de euro, iar previziunile pentru anul \u00een curs indic\u0103 o cre\u015ftere de peste 30%. Grupul mai are 110 magazine, ferme de vaci, porci \u015fi p\u0103s\u0103ri, o fabric\u0103 de lactate, 4.500 de hectare de teren \u015fi “m\u0103run\u0163i\u015furi”, cum sunt laboratorul de pr\u0103jituri \u015fi linia de produc\u0163ie a m\u00e2nc\u0103rurilor gata preparate. Valentin \u015eoneriu, fiul fondatorilor, este, la 30 de ani, directorul general al afacerii \u015fi vede clar direc\u0163iile de dezvoltare: export, investi\u0163ii cu fonduri nerambursabile \u015fi produse mai sofisticate, cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mare.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Unde ne trat\u0103m, la Viena sau la Bucure\u015fti?
<\/a><\/p>\n

Sistemul public de s\u0103n\u0103tate \u00eenvechit \u015fi lipsit de dot\u0103ri a fost principalul punct de plecare \u00een dezvoltarea clinicilor private din Rom\u00e2nia \u00een ultimii ani, afacerile de profil ajung\u00e2nd la jum\u0103tate de miliard de euro. Vizate sunt mai ales specialit\u0103\u0163ile medicale profitabile – na\u015fteri, chirurgie estetic\u0103, dermatologie, medicin\u0103 dentar\u0103 – \u015fi mai pu\u0163in cele de mare complexitate, precum chirurgie, neurochirurgie, transplant, oncologie \u015fi recuperare. \u00cen c\u00e2t timp vom recupera distan\u0163a fa\u0163\u0103 de spitalele private din vest? Unde concur\u0103m de la egal la egal cu occidentalii \u015fi unde mai avem minusuri? C\u00e2t de ieftin e s\u0103 te tratezi \u00een Rom\u00e2nia? \u015ei, cel mai important, c\u00e2nd va exista un spital privat autohton capabil s\u0103 rezolve orice problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Afacerea Parcarea. Cine c\u00e2\u015ftig\u0103 milioane de euro \u00een ora\u015ful unde parcarea e un calvar
<\/a><\/p>\n

S\u0103 locuie\u015fti \u00eentr-un ora\u015f ca Bucure\u015ftiul \u00eenseamn\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u015fti zi de zi calvarul g\u0103sitului unui loc de parcare. Locuitorii capitalei pierd zilnic zeci de minute \u015fi mai ales nervi, fie c\u0103 vor s\u0103-\u015fi parcheze ma\u015fina acas\u0103, \u00een ora\u015f, la birou sau c\u00e2nd merg \u00een vizite. C\u00e2\u0163i bani se c\u00e2\u015ftig\u0103 anual din afacerile cu parc\u0103ri? C\u00e2t au de c\u00e2\u015ftigat dezvoltatorii din v\u00e2nzarea locurilor din complexurile reziden\u0163iale? De ce au trecut deja 20 de ani p\u00e2n\u0103 la construc\u0163ia primei parc\u0103ri \u015fi ce strategie are municipalitatea? Vom sc\u0103pa vreodat\u0103 de problemele pe care alte \u0163\u0103ri le-au rezolvat de ani buni?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Gourmet de criz\u0103. Pove\u015ftile pasiona\u0163ilor de m\u00e2nc\u0103ruri \u015fi b\u0103uturi rafinate
<\/a><\/p>\n

\u00cen magazinele \u015fi restaurantele cu produse gourmet \u015fi b\u0103uturi scumpe, \u00een ciuda crizei, nu numai c\u0103 nu scad v\u00e2nz\u0103rile, ci cresc an de an. Caviar, foie gras, \u015fampanie, vinuri fine sau dulciuri rafinate, sosuri, mirodenii exotice sau carne de vit\u0103 de 400 de euro kilogramul – toate \u00ee\u015fi g\u0103sesc tot mai mul\u0163i cump\u0103r\u0103tori pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. O evolu\u0163ie atipic\u0103, de vreme ce sub umbrela gourmet intr\u0103 deopotriv\u0103 produse de lux, dar \u015fi unele accesibile ca pre\u0163. C\u00e2t de mare este apetitul pentru gourmet \u00een Rom\u00e2nia?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Fondurile care ar fi trebuit s\u0103 ne salveze de criz\u0103
<\/a><\/p>\n

Dac\u0103 guvernul rom\u00e2n aplica re\u0163eta polonez\u0103, poate c\u0103 salariile angaja\u0163ilor n-ar fi fost t\u0103iate, investi\u0163iile str\u0103ine nu ar fi atins minime istorice, iar cre\u015fterea pre\u0163ului la benzin\u0103 nu ar fi sup\u0103rat at\u00e2t de tare. Din p\u0103cate \u00eens\u0103, la mai bine de cinci ani \u015fi jum\u0103tate de c\u00e2nd s-a dat drumul la “robinetul” cu bani europeni, Rom\u00e2nia a atras mai pu\u0163in de 10% din cele aproape 20 de miliarde de euro oferite gratis de Uniunea European\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Bicicletele Pegas, \u00een zodia capitalismului
<\/a><\/p>\n

A vrut s\u0103 \u00ee\u015fi cumpere o biciclet\u0103 ieftin\u0103 \u015fi – spune chiar el – cool, dup\u0103 ce i s-au furat mai multe biciclete scumpe. A sunat la fabrica Pegas din Z\u0103rne\u015fti \u015fi cineva i-a spus c\u0103 nu se mai produc de ani buni. A\u015fa s-a n\u0103scut ideea unei afaceri cu biciclete Pegas, pe care Andrei Botescu, un t\u00e2n\u0103r de 35 de ani, a vrut s\u0103 o pun\u0103 \u00een practic\u0103 \u00eenc\u0103 din 2008. Dup\u0103 numeroase \u00eencerc\u0103ri, atelierele pegas au ajuns s\u0103 produc\u0103 dou\u0103 modele. O biciclet\u0103 Pegas “made in Romania” cost\u0103 acum \u00eentre 1.100 \u015fi 1.300 de lei \u015fi este produs\u0103 \u00eentr-o parcare dezafectat\u0103 din Bucure\u015fti. Cine sunt tinerii care au re\u00eenviat o marc\u0103 definitorie pentru Epoca de Aur?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Drumul de la Micul Paris la Bucure\u015ftiul de ast\u0103zi
<\/a><\/p>\n

Acum circa un secol, pe la 1900, Micul Paris avea propriul Montmartre \u015fi \u00eencerca s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 \u015fi Champs Elys\u00e9es-ul autohton, dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea originalului aflat \u00een marele Paris. Tot atunci Calea Victoriei era artera emblematic\u0103 a Bucure\u015ftiului, locul unde damele “bine” mergeau s\u0103 \u00ee\u015fi cumpere haine de blan\u0103 \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi croiasc\u0103 rochii dup\u0103 ultima mod\u0103. Era locul unde trebuia s\u0103 fii v\u0103zut. Ast\u0103zi pu\u0163ine sunt cl\u0103dirile, restaurantele sau magazinele care mai stau s\u0103 povesteasc\u0103 vremurile de mult apuse.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Costurile e\u015fecurilor de la bacalaureat. \u00cenc\u0103 o genera\u0163ie pierdut\u0103?
<\/a><\/p>\n

Mai bine de 150.000 de elevi nu au reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 de examenul de bacalaureat \u00een ultimii doi ani, iar solu\u0163iile pe care pia\u0163a muncii \u015fi societatea le ofer\u0103 tinerilor care au l\u0103sat de mult timp educa\u0163ia pe plan secund sunt pu\u0163ine \u015fi nu le dau prea multe \u015fanse. Ce viitor are un t\u00e2n\u0103r de nici 20 de ani s\u0103 reu\u015feasc\u0103 \u00een via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 examenul de maturitate \u015fi c\u00e2t pierde economia Rom\u00e2niei de pe urma unei genera\u0163ii pe care mul\u0163i o consider\u0103 pierdut\u0103?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

\u00cen c\u0103utarea clo\u015ftii cu puii de aur
<\/a><\/p>\n

Peste jum\u0103tate de miliard de lei este cifra de afaceri consolidat\u0103 a nou\u0103 firme reunite sub umbrela Agricola Bac\u0103u, axate pe produc\u0163ia de carne de pui, ou\u0103 \u015fi salamuri. Cu o istorie de peste jum\u0103tate de veac, firma moldovean\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at din mers regulile capitaliste \u015fi a constatat c\u0103 trebuie s\u0103 se reinventeze. \u015ei nu numai o dat\u0103. Grigore Horoi, pre\u015fedintele grupului, poveste\u015fte de ce Agricola \u00ee\u015fi schimb\u0103 acum \u015fi hainele \u00een care stau \u00eembr\u0103cate produsele la raft, dar, mai ales, ce va \u00eensemna transformarea.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Cum s\u0103-\u0163i construie\u015fti reputa\u0163ia de manager<\/p>\n

“- C\u00e2t valoreaz\u0103 reputa\u0163ia ta de manager? – Reputa\u0163ia mea? Ce vrei s\u0103 spui? – Tabloul acela a fost pictat de julian opie. Valoreaz\u0103 un sfert de milion. Este f\u0103cut din cercuri \u015fi linii. Colorit monoton, f\u0103r\u0103 textur\u0103. Ceea ce \u00eel face s\u0103 valoreze un sfert de milion este reputa\u0163ia artistului. – La fel \u015fi cu managerii? – Exact. De aceea nu vei ob\u0163ine slujba aceasta. – ?! – Dumnezeule, te-ai introdus aici, singur. – Cum a\u015f fi putut proceda altfel? – S\u0103 determini pe altcineva s\u0103 ne vorbeasc\u0103 despre tine. S\u0103 pari c\u0103 habar n-ai despre ce este vorba c\u00e2nd te-am fi contactat. Totul este doar un joc, Lander.”<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

De ce a refuzat Luchi Georgescu 60 de milioane de euro
<\/a><\/p>\n

Proprietarei Vincon, Luchi Georgescu, nu-i pare r\u0103u c\u0103 a refuzat o ofert\u0103 de 60 de milioane de euro pentru v\u00e2nzarea companiei sale, cel mai mare produc\u0103tor de vinuri de pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. Nu s-a putut desp\u0103r\u0163i nici de celelalte afaceri, iar pentru Meda, compania procesatoare de carne, a declinat “\u00cengrozitor de multe” propuneri. Antreprenoarea munce\u015fte 12 ore pe zi \u015ei \u00ce\u015ei \u00cemparte timpul \u015fi \u00centre celelalte afaceri – dou\u0103 hoteluri de pe litoral \u015fi o firm\u0103 de construc\u0163ii.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Omul care mi\u015fc\u0103 o cincime din agricultur\u0103
<\/a><\/p>\n

Jabbar Kanani a venit de 27 de ani \u00een Rom\u00e2nia, iar de atunci a cl\u0103dit Agricover, companie care a ajuns anul trecut la o cifr\u0103 de afaceri de circa 200 de milioane de euro. Concret, Agricover este veriga dintre agricultur\u0103 \u015fi fabrici, av\u00e2nd mai mult de 3.000 de clien\u0163i fermieri, fiecare dintre ei cu zeci de hectare de teren.Acela\u015fi grup are \u015fi 110 clien\u0163i \u00een industria procesatoare – de la mor\u0103rit \u015fi panifica\u0163ie p\u00e2n\u0103 la furaje \u015fi industria c\u0103rnii. \u00een cinci ani afacerile ar urma s\u0103 se dubleze, iar antreprenorul de origine azer\u0103 se g\u00e2nde\u015fte s\u0103-\u015fi listeze afacer-ile la bursa din Bucure\u015fti.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Metroul hi-tech. Urmeaz\u0103 sta\u0163ia: Angry Birds
<\/a><\/p>\n

Modul \u00een care comunic\u0103m, interac\u0163ion\u0103m sau consum\u0103m se schimb\u0103 drastic, iar anvergura transform\u0103rilor poate fi observat\u0103 \u00eentr-o simpl\u0103 c\u0103l\u0103torie cu metroul: din ce \u00een ce mai mul\u0163i pasageri au c\u00e2te un companion digital, fie c\u0103 vorbim despre un reader, un smartphone, o tablet\u0103 sau alt dispozitiv electronic. Asist\u0103m la un fenomen al transform\u0103rii spa\u0163iului public \u00een spa\u0163iu privat, la afirmarea unui statut, a unei nevoi de izolare sau, pur \u015fi simplu, la o mare deschidere fa\u0163\u0103 de tehnologie \u015fi internet?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Ce nu vor spune politicienii \u00een campanie
<\/a><\/p>\n

“Nu am probleme cu cutele, nu am albit, nu este comparabil\u0103 situa\u0163ia”, a r\u0103spuns rapid Victor Ponta la observa\u0163ia presei c\u0103 programul de guvernare USL e p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 cam totuna cu programul de guvernare al ARD, at\u00e2ta vreme c\u00e2t ambele propun relax\u0103ri fiscale, dar f\u0103r\u0103 a fixa o dat\u0103 anume pentru aplicarea lor. Replica lui Ponta, care s-a referit la o zicere a lui Mihai-R\u0103zvan Ungureanu (“\u00eemi repro\u015feaz\u0103 mul\u0163i c\u0103 s-a \u00eenmul\u0163it num\u0103rul cutelor pe fruntea mea”) necunoscut\u0103 celor care nu urm\u0103resc zilnic scena politic\u0103, exemplific\u0103 bine modul cum actualii candida\u0163i la alegerile din 9 decembrie se raporteaz\u0103 la guvernare: ca la un meci de orgolii unde fiecare tab\u0103r\u0103 trebuie s\u0103 par\u0103 mai de\u015fteapt\u0103 dec\u00e2t cealalt\u0103.<\/p>\n<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

Gangnam Style: dansul controversat care produce milioane de euro
<\/a><\/p>\n

A c\u00e2\u015ftigat milioane de dolari \u00een mai pu\u0163in de jum\u0103tate de an, produc\u0103torii \u015fi firmele rela\u0163ionate s-au \u00eembog\u0103\u0163it la r\u00e2ndul lor, iar la nivel mondial a produs o veritabil\u0103 isterie. Efectele muzicii lui Psy se propag\u0103 \u00eens\u0103 dincolo de industria muzical\u0103, dovad\u0103 c\u0103 ac\u0163iunile firmei tat\u0103lui s\u0103u au crescut cu 500%, v\u00e2nz\u0103rile de b\u0103uturi \u015fi m\u00e2ncare coreean\u0103 sunt pe pant\u0103 ascendent\u0103, iar artistul a fost numit de oficialii \u0163\u0103rii “un exemplu de creativitate \u015fi competitivitate interna\u0163ional\u0103”. Mai spun \u015fi c\u0103 “Psy face parte din strategia economic\u0103”, de vreme ce \u0163ara a\u015fteapt\u0103 mai mul\u0163i turi\u015fti anul viitor numai pentru c\u0103 m\u0103car o parte din fanii artistului s-ar putea sim\u0163i \u00eendemna\u0163i s\u0103 calce grani\u0163a Coreei de Sud.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n

<\/div>\n<\/p>\n
<\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Business Magazin v\u0103 prezint\u0103 la final de an o retrospectiv\u0103 a celor mai bune articole din 2012.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[9654,49,8988],"class_list":["post-76160","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-articole","tag-business-magazin","tag-special"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/76160","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=76160"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/76160\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":89593,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/76160\/revisions\/89593"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=76160"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=76160"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=76160"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}