{"id":75753,"date":"2012-12-16T23:00:00","date_gmt":"2012-12-16T23:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=75753"},"modified":"2026-04-03T09:43:56","modified_gmt":"2026-04-03T09:43:56","slug":"personalitatea-anului-2012-expantreprenorul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=75753","title":{"rendered":"Personalitatea anului 2012: EXPANTREPRENORUL"},"content":{"rendered":"

\nSimplu spus, 2012 a fost poate unul dintre cei mai cenu\u015fii ani ai capitalismului post-revolu\u0163ionar. La finele anului trecut ne exprimam credin\u0163a c\u0103 anul 2012 va fi primul an de capitalism adev\u0103rat \u00een Rom\u00e2nia. Dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani de sc\u0103dere, de ajust\u0103ri, de reduceri, ar fi fost de a\u015fteptat ca \u015fefii de companii \u015fi antreprenorii s\u0103 \u00eencerce s\u0103 c\u00e2\u015ftige bani. S\u0103 c\u00e2\u015ftige bani din afaceri \u015fi nu din falimentarea companiilor sau din alte artificii ap\u0103rute \u00een criz\u0103. S\u0103 reg\u0103seasc\u0103 ideile de baz\u0103 ale unei afaceri, s\u0103 motiveze echipe, s\u0103 creeze \u015fi s\u0103 impun\u0103 produse. Nu a fost a\u015fa, din p\u0103cate.<\/p>\n

\nDar am descoperit, \u00een 2012, c\u00e2teva pove\u015fti excep\u0163ionale ale unor oameni care au venit \u00een Rom\u00e2nia \u015fi au dezvoltat aici afaceri. Oameni pe care nu i-a descurajat nici mediul social, politic sau economic nu foarte prietenos, nici lipsa de corectitudine, nici jocurile de culise, ca s\u0103 nu mai vorbim de am\u0103nunte cum sunt cunoa\u015fterea limbii sau a cutumelor societ\u0103\u0163ii. \u015ei au reu\u015fit.<\/p>\n

\nEste vorba de cei pe care i-am denumit pe copert\u0103 “expantreprenori”, antreprenorii de origine str\u0103in\u0103 din Rom\u00e2nia. Am descoperit hot\u0103r\u00e2re, ini\u0163iativ\u0103 \u015fi optimism. Au pove\u015fti interesante \u015fi au \u00eembog\u0103\u0163it vocabularul limbii rom\u00e2ne. Sunt dovada vie a globaliz\u0103rii \u015fi pionierii unei lumi f\u0103r\u0103 grani\u0163e. Criticii ne vor repro\u015fa c\u0103 o parte din expantreprenori lucreaz\u0103 \u00een zona gri a economiei sau \u00een interiorul unor enclave, al unor grupuri de interese. Le r\u0103spundem c\u0103 nici procentul rom\u00e2nilor care lucreaz\u0103 a\u015fa nu este de neglijat. \u015ei nu sunt ace\u015ftia eroii textului nostru.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nDar ce se poate spune despre Jabbar Kanani, libanez de origine azer\u0103, care a cl\u0103dit cea mai interesant\u0103 form\u0103 de companie agricol\u0103 pe care am \u00eent\u00e2lnit-o \u015fi care pune \u00een mi\u015fcare o cincime din agricultura rom\u00e2neasc\u0103? Compania sa este un model pentru al\u0163i antreprenori, veriga lips\u0103 care, activat\u0103 \u015fi multiplicat\u0103, ar transforma agricultura dintr-un cli\u015feu, un concept golit de sens, \u00eentr-o afacere veritabil\u0103. Agricover, compania lui Kanani, face leg\u0103tura dintre fermieri \u015fi procesatori. Pe de o parte sunt 3.000 de fermieri, c\u0103rora le asigur\u0103 cele necesare activit\u0103\u0163ii – bani, semin\u0163e, carburant, animale de crescut. \u00cen cealalt\u0103 parte, avem 110 procesatori care cump\u0103r\u0103 produsele. \u00centre ei, Kanani \u015fi o cifr\u0103 de afaceri care a crescut \u00een mod constant chiar \u00een perioada crizei \u015fi care va ajunge \u00een cur\u00e2nd la un miliard de lei.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSau Wargha Enayati<\/a>, fondatorul re\u0163elei de clinici private Regina Maria, acum ac\u0163ionar minoritar al businessului evaluat la circa 35 de milioane de euro pe an. Nu a venit \u00een Rom\u00e2nia ca s\u0103 fac\u0103 afaceri. De\u015fi a crescut \u00een Germania, la scurt timp dup\u0103 \u00eenceperea facult\u0103\u0163ii \u015fi-a spus c\u0103 vrea altceva, c\u0103 vrea s\u0103 aib\u0103 un drum diferit de al celorlal\u0163i. “Mi-am zis s\u0103 vin \u00een Rom\u00e2nia pentru c\u0103 primul cap \u00eencoronat care a aceeptat religia Bah\u00e1’\u00ed a fost Regina Maria.” \u00cen primul an a stat \u00een Suceava. Era 1983, iar \u015focurile au venit unul dup\u0103 altul. “Aveai ap\u0103 numai de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, st\u0103teai pentru o bucat\u0103 de ca\u015fcaval ore \u00een \u015fir la coad\u0103.”Wargha Enayati<\/a> \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 se \u00eenghesuiau patru studen\u0163i \u00eentr-o garsonier\u0103 \u015fi bifau zilnic pe un calendar c\u00e2te zile mai au de stat \u00een Rom\u00e2nia. A prins schimbarea din 1989 ceva mai optimist. “Dac\u0103 nu venea revolu\u0163ia, a\u015f fi plecat”, spune Wargha Enayati<\/a>, men\u0163ion\u00e2nd c\u0103 a\u015ftept\u0103rile sale au \u00eenceput s\u0103 scad\u0103 dup\u0103 anul 1995. Mijlocul anilor ’90 l-a surprins f\u0103c\u00e2nd tranzac\u0163ii \u00een domeniul imobiliar, iar ulterior a decis s\u0103-\u015fi deschid\u0103 un cabinet \u00een pia\u0163a Unirii din Bucure\u015fti. “Cu imobiliarele mergea foarte bine, a\u015fa c\u0103 primul cabinet a fost mai mult o distrac\u0163ie. Dup\u0103 criza din ’95, am insistat mai mult pe partea medical\u0103”. \u00centre timp, Wargha Enayati<\/a> a fost medicul ambasadelor Germaniei, SUA, Canadei \u015fi al comunit\u0103\u0163ii de expa\u0163i. \u00cen scurt\u0103 vreme, la cabinetul s\u0103u se arondau firme str\u0103ine \u015fi mai apoi rom\u00e2ne\u015fti. “De la un cabinet de cardiologie \u015fi interne, avem acum peste 20 de policlinici \u00een Bucure\u015fti \u015fi \u00een \u0163ar\u0103. Am fost pionierul \u00een dezvoltarea sistemului medical din Rom\u00e2nia”, rezum\u0103 Enayati traseul parcurs \u00een cei 17 ani pe care CMU \u00eei \u00eempline\u015fte \u00een acest an.<\/p>\n

<\/p>\n

\nIN SEPTEMBRIE 2010 WARGHA ENAYATI<\/a>, fondatorul Centrului Medical Unirea, a anun\u0163at fuziunea cu Euroclinic, pentru o valoare cuprins\u0103 \u00eentre 10 \u015fi 50 de milioane de euro. De ce Regina Maria? Pentru c\u0103 e cea care i-a ghidat via\u0163a. Dup\u0103 fuziune, medicul a r\u0103mas cu 20% din ac\u0163iuni, restul fiind preluate de fondul de investi\u0163ii Advent International, care de\u0163ine \u015fi produc\u0103torul de medicamente Labormed. Ast\u0103zi e implicat activ \u00een business \u015fi nu se vede \u00een afara lui prea cur\u00e2nd. “Rom\u00e2nia a fost o pia\u0163\u0103 \u00een care cea mai grea provocare s-a legat de dimensiunea afacerii. \u00cen momentul \u00een care am devenit foarte mare, presiunea politic\u0103 nu s-a sim\u0163it pentru c\u0103 am fost mereu apolitic, dar sunt concuren\u0163i \u00een pia\u0163\u0103 care mi-au ridicat provoc\u0103ri care mi-au f\u0103cut via\u0163a amar\u0103 pentru c\u0103 au \u015ftiut c\u00e2nd \u015fi cu cine s\u0103 vorbeasc\u0103. Cu c\u00e2t afacerea a devenit mai mare, cu at\u00e2t problemele de acest fel au crescut. Nu m-am stabilit \u00een Rom\u00e2nia ca s\u0103 fac bani \u015fi s\u0103 plec, m\u0103 simt rom\u00e2n \u015fi c\u00e2t voi putea s\u0103 dezvolt proiecte aici o s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een \u0163ar\u0103”, spune ast\u0103zi Wargha Enayati<\/a>.<\/p>\n

\nSau Enrico Perini, omul de afaceri italian care a ajuns pentru prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een urm\u0103 cu 19 ani, a construit de la zero un grup de firme ce au ajuns s\u0103 ruleze \u00een 2009 afaceri de 350 de milioane de euro, cu activit\u0103\u0163i \u00een \u015fapte \u0163\u0103ri din regiune.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nLa 25 de ani, Enrico Perini \u015fi-a petrecut o vacan\u0163\u0103 la Poiana Bra\u015fov, la schi. Lucra la acea vreme \u00eentr-o firm\u0103 italian\u0103 cu 112 angaja\u0163i, iar patronul i-a refuzat o m\u0103rire de salariu de 1,5 euro pe zi, ceea ce \u00eensemna 45 de euro pe lun\u0103. A\u015fa c\u0103 \u00een 1992 a hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u015fi \u00eencerce \u015fansa \u00een Rom\u00e2nia, unde fusese la schi, iar drumul p\u00e2n\u0103 la dimensiunile afacerii de-acum, cu activit\u0103\u0163i \u00een alte \u015fase \u0163\u0103ri, n-a fost deloc u\u015for. Investi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 a fost de 30.000 de euro \u015fi un credit de la furnizorii cu care lucra \u00een Italia; a \u00eenchiriat un apartament de patru camere \u00een cartierul bucure\u015ftean 13 Septembrie \u015fi folosea o camer\u0103 ca birou iar alta ca depozit. A \u00eenv\u0103\u0163at rom\u00e2na \u00een mai pu\u0163in de un an, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 vorbeasc\u0103 “brusc, dintr-odat\u0103, de\u015fi nu cred c\u0103 vorbeam prea bine”, povestea el pentru Business Magazin. De-atunci, a cl\u0103dit 13 firme, trei fiind cele mai importante divizii: instala\u0163ii sanitare (Romstal Imex), produc\u0163ia de \u0163evi (Valrom \u015fi Valplast) \u015fi comer\u0163 \u015fi service pentru automobile Mercedez-Benz (Autoklass).<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSAU MOHAMMAD MURAD, omul care a adus cuv\u00e2ntul \u015faorma \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi care a venit \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1982 din Liban ca s\u0103 studieze medicina \u015fi a ajuns dup\u0103 30 de ani s\u0103 fie unul dintre cei mai mari hotelieri din \u0163ar\u0103, s\u0103 construiasc\u0103 \u015fi s\u0103 v\u00e2nd\u0103 peste 2.000 de apartamente, s\u0103 dezvolte un lan\u0163 de fast-food-uri \u015fi s\u0103 de\u0163in\u0103 o fabric\u0103 de pateuri. “Niciodat\u0103 n-am uitat c\u0103 sunt medic \u015fi c\u0103 f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u015fi bun-sim\u0163 nu po\u0163i s\u0103 fii corect. Am ni\u015fte valori pe care nu am vrut s\u0103 le schimb – am f\u0103cut afaceri de zeci de milioane, am c\u00e2\u015ftigat poate \u00eentr-o zi \u015fi 100.000 de euro, \u015fi 200.000 de euro sau un milion, dar niciodat\u0103 nu m-am sim\u0163it mai bine dec\u00e2t atunci c\u00e2nd am operat, nu m\u00e2na \u00eent\u00e2i, un copil de 14 ani care venise cu peritonit\u0103. A trebuit s\u0103 dau o \u015fpag\u0103 de 20 de dolari atunci la spital ca s\u0103-mi dea mai mult ser fiziologic, ca s\u0103 sp\u0103l\u0103m mai bine copilul. Nu am uitat s\u0103 fiu om \u015fi niciodat\u0103 nu voi uita. Banii niciodat\u0103 nu trebuie s\u0103 te ridice s\u0103 ajungi undeva unde nu mai sim\u0163i nimic”, spune medicul antreprenor Murad.<\/p>\n

<\/p>\n

A avut surprize anul acesta? “Am avut surprize \u015fi pl\u0103cute, \u015fi nepl\u0103cute. Una nepl\u0103cut\u0103 este c\u0103 m\u0103 a\u015fteptam la o mai mare vizibilitate din mediul politic \u015fi m\u0103suri care s\u0103 se ia foarte urgent pentru a nu ajunge \u00een com\u0103. Lucru care nu s-a \u00eent\u00e2mplat. Absolut nimic. Foarte multe vorbe, nimic concret, zero. S-a schinbat puterea, am crezut c\u0103 vin cu ni\u015fte planuri concrete, dar nu s-a f\u0103cut nimic.” Surpriza pl\u0103cut\u0103? A observat un lucru foarte important, c\u0103 rom\u00e2nii au \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een produsele rom\u00e2ne\u015fti. “Este nevoie de re\u00eentoarcerea la produsul rom\u00e2nesc pentru c\u0103 doar a\u015fa putem ajuta economia.”<\/p>\n

CE PROBLEME AU INVESTITORII STR\u0102INI \u00ceN ROM\u00c2NIA? “Str\u0103inii \u00een Rom\u00e2nia, din p\u0103cate, se lovesc foarte mult de birocra\u0163ie. Mai mult dec\u00e2t rom\u00e2nii. Sunt foarte multe h\u00e2rtii de f\u0103cut \u015fi poate pentru o semn\u0103tur\u0103 de multe ori trebuie s\u0103 stai \u015fi s\u0103 a\u015ftep\u0163i luni de zile, f\u0103r\u0103 s\u0103 cuno\u015fti motivul. E o legisla\u0163ie greoaie, foarte greu de \u00een\u0163eles, \u015fi asta \u00eei face pe mul\u0163i dintre str\u0103inii care vin ori s\u0103 se retrag\u0103, ori s\u0103 se chinuie ca s\u0103 ob\u0163in\u0103 un lucru care \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103 era ob\u0163inut \u00eentr-o perioad\u0103 mult mai scurt\u0103. \u00cen orice \u0163ar\u0103, investitorul str\u0103in este fricos, mai ales acum, c\u00e2nd este criz\u0103 la nivel mondial. \u015ei atunci, dac\u0103 nu-i asiguri un confort, el fuge.” Alte probleme? Institu\u0163iile statului care au tangen\u0163\u0103 cu oamenii de afaceri, str\u0103ini sau rom\u00e2ni, nu fac diferen\u0163a \u00eentre unul care vine cu zece milioane de euro \u015fi altul care vine cu 10.000 de euro, spune Murat. “Diferen\u0163a dintre cei doi este una singur\u0103 – cine are pile mai mari.”<\/p>\n

OMER S\u00dcSLI, 48 DE ANI, este implicat \u00een \u015fase businessuri \u00een Rom\u00e2nia, cu afaceri cumulate de circa 28 de milioane de euro anul trecut. Cea mai important\u0103 afacere de care se ocup\u0103 este Romtextil, produc\u0103tor de fire, fibre, polistiren \u015fi altele, cu venituri de 12 milioane de euro anul trecut, din care un sfert au fost exporturi, \u015fi \u00een total are aproape 600 de angaj\u0163i. Totodat\u0103, S\u00fcsli este pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Oamenilor de Afaceri Turci de pe plan local \u015fi al Comitetului Zonei Balcani din cadrul Consiliului Mondial Turc de Afaceri. “Eu am ales s\u0103 fiu rom\u00e2n, pe unde merg spun c\u0103 sunt rom\u00e2n”, spune \u00d6mer S\u00fcsli.<\/p>\n

\"\"
\nCiudat, birocra\u0163ia de care se love\u015fte Murat l-a f\u0103cut pe S\u00fcsli rom\u00e2n. “\u00cen ’92, birocra\u0163ia m-a adus \u00een Rom\u00e2nia”, spune z\u00e2mbind S\u00fcsli. Lucra \u00een Libia, iar c\u00e2nd s-a \u00eentors \u00een Turcia trebuia s\u0103 fac\u0103 stagiul militar obligatoriu, dar exista \u015fi posibilitatea reducerii stagiului \u00een schimbul unei anumite sume de bani. “Am f\u0103cut 50 de zile de armat\u0103 \u015fi dup\u0103 ce am terminat, m-am dus la banc\u0103 s\u0103 pl\u0103tesc banii. Aveam valut\u0103. De la banc\u0103 mi s-a spus c\u0103 au trecut 60 de zile de c\u00e2nd am intrat \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi c\u0103 nu pot primi de la mine valut\u0103. Era o chestiune de birocra\u0163ie. Trebuia s\u0103 am o \u015ftampil\u0103, o viz\u0103 pe pa\u015faport, a\u015fa c\u0103 m-am dus la o agen\u0163ie de turism \u015fi am \u00eentrebat care e urm\u0103toarea destina\u0163ie pentru care au plec\u0103ri. Era Rom\u00e2nia”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte S\u00fcsli. A ajuns la Bucure\u015fti imediat dup\u0103 mineriade \u015fi nu \u015ftia foarte multe despre Rom\u00e2nia. Ulterior, s-a \u00eentors \u00een Turcia \u015fi, \u00een contextul \u00een care lucra \u00een construc\u0163ii, a decis s\u0103 caute oportunit\u0103\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, unde materialele de construc\u0163ii erau mai ieftine.<\/p>\n

Ce spune ast\u0103zi despre economie? “Pentru economia rom\u00e2neasc\u0103 2012 ar fi putut fi un an mult mai bun dac\u0103 exista mai mult\u0103 stabilitate \u015fi coeren\u0163\u0103. Mediul de afaceri are nevoie de suport constant \u00een acest climat economic \u00een care puterea de cump\u0103rare a rom\u00e2nilor a sc\u0103zut destul de mult. Era nevoie de m\u0103suri care s\u0103 stimuleze mai mult cre\u015fterea economic\u0103. De asemenea birocra\u0163ia din Rom\u00e2nia \u015fi taxele multiple au sufocat cre\u015fterea multor companii, \u00een special a celor mici \u015fi mijlocii.”<\/p>\n

Ce \u00eei \u0163ine \u00een Rom\u00e2nia? “Sunt \u00een Rom\u00e2nia de aproximativ 10 ani. Consider c\u0103 aici este casa mea \u015fi m\u0103 simt foarte bine printre prietenii mei rom\u00e2ni. E o \u0163ar\u0103 frumoas\u0103, cu un poten\u0163ial de cre\u015ftere economic\u0103 important, care va avea un viitor foarte frumos \u015fi un rol important \u00een Europa. Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 care \u00ee\u0163i ofer\u0103 mereu noi provoc\u0103ri. Aici nu ai cum s\u0103 te plictise\u015fti sau s\u0103 stagnezi. \u00cen plus societatea rom\u00e2neasc\u0103 a avut mereu o atitudine prietenoas\u0103 fa\u0163\u0103 de noi, ceea ce ne-a creat un mediu de via\u0163\u0103 pl\u0103cut”, spune \u00d6mer S\u00fcsli.<\/p>\n

Iar Mohammad Murat conchide: “Cred c\u0103 \u00eenainte de toate familia. \u015ei cred c\u0103, cu timpul, \u00eencepem s\u0103 ne obi\u015fnuim cu lucrurile anormale \u015fi devin normalitate \u00een via\u0163\u0103. Cred c\u0103 dac\u0103 m-a\u015f duce acum \u00eentr-o \u0163ar\u0103 normal\u0103, a\u015f sim\u0163i c\u0103 sunt foarte multe lucruri anormale.”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru personalitatea anului 2012 am inventat un cuv\u00e2nt – expantreprenorul. Antreprenorii de origine str\u0103in\u0103. Au dezvoltat afaceri, au companii importante, sunt mai optimi\u015fti \u015fi mai hot\u0103r\u00e2\u0163i. Trec obstacole de dou\u0103 ori mai grele \u015fi au ini\u0163iative de care investitorii autohtoni s-au ferit. \u00centr-o lume globalizat\u0103, \u015fi-au cl\u0103dit aici un c\u0103min \u015fi au cuvinte frumoase despre Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[255,202,9520,30454],"class_list":["post-75753","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-antreprenori","tag-cover-story","tag-expati","tag-personalitatea-anului-2012"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75753","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=75753"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75753\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":89216,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75753\/revisions\/89216"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=75753"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=75753"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=75753"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}