{"id":75408,"date":"2012-12-10T00:18:00","date_gmt":"2012-12-10T00:18:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=75408"},"modified":"2026-04-03T09:34:58","modified_gmt":"2026-04-03T09:34:58","slug":"vrei-sa-te-faci-bancher-cum-vede-henk-paardekooper-viitorul-sistemului-bancar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=75408","title":{"rendered":"Vrei s\u0103 te faci bancher? Cum vede Henk Paardekooper viitorul sistemului bancar"},"content":{"rendered":"

\nProbabil cel mai des repetat termen \u00een discu\u0163ia de la MEET THE CEO ce l-a avut ca invitat pe Henk Paardekooper a fost “a se reconstrui”, cu varii sinonime – cariere care se reinventeaz\u0103, companii care se transform\u0103, strategii care trebuie reajustate, sfatul de a se reconstrui pe sine adresat tinerilor manageri, fie ei bancheri sau din orice alt domeniu. “Companiile care nu-\u015fi ajusteaz\u0103 strategiile sf\u00e2r\u015fesc prin e\u015fua. Li s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi companiilor mari, cu istorie de zeci de ani, pentru c\u0103 nu s-au adaptat, nu s-au reconstruit”, afirm\u0103 \u015feful RBS Rom\u00e2nia. “Acela\u015fi lucru e valabil \u015fi pentru oameni: dac\u0103 nu v\u0103 reinventa\u0163i, reconstrui\u0163i sau cum vre\u0163i s\u0103-i spune\u0163i, atunci cel mai r\u0103u lucru care vi se poate \u00eent\u00e2mpla e s\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u0163i f\u0103r\u0103 slujb\u0103 sau s\u0103 nu fi\u0163i capabili s\u0103 v\u0103 g\u0103si\u0163i una nou\u0103, iar cel mai pu\u0163in r\u0103u lucru e s\u0103 ave\u0163i \u00een continuare de lucru, dar s\u0103 v\u0103 afla\u0163i \u00eentr-un post plictisitor, de unde e greu s\u0103 sc\u0103pa\u0163i.” Astfel de spuse pot fi citite prin prisma culturii extrem de competitive din bankingul de dinainte de criz\u0103, dar sunt cu at\u00e2t mai relevante \u00een raport cu efectele crizei financiare \u015fi cu uria\u015ful proces de transformare a industriei bancare care are loc \u00een prezent \u015fi la cap\u0103tul c\u0103ruia Paardekooper vede un sistem global cu alte standarde de evaluare a riscurilor \u015fi cu b\u0103nci mult mai prudente.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nProcesul respectiv a afectat \u015fi profesiunea de bancher, \u00een primul r\u00e2nd \u00een \u0163\u0103rile unde statele au fost nevoite s\u0103 salveze b\u0103ncile cu bani publici sau s\u0103 le na\u0163ionalizeze (cum a fost \u015fi cazul grupului RBS, na\u0163ionalizat de Londra \u00een 2009) sau acolo unde fraudele au dus la o percep\u0163ie negativ\u0103 asupra bancherilor \u00een general. “\u00cen 25 de ani de carier\u0103 \u00een banking, au fost epoci c\u00e2nd a fost la mod\u0103 s\u0103 lucrezi \u00een domeniu \u015fi altele c\u00e2nd n-a mai fost la mod\u0103 deloc. Acum exist\u0103 \u00eentr-adev\u0103r aceast\u0103 percep\u0163ie negativ\u0103 \u015fi poate fi dificil, mai ales pentru un student care termin\u0103 facultatea \u015fi \u00ee\u015fi dore\u015fte o carier\u0103 \u00eentr-o banc\u0103. \u00cens\u0103 trebuie s\u0103 privim lucrurile pe termen lung. Dac\u0103 sunt 1-2 bancheri din Europa sau SUA care au ajuns \u00een \u00eenchisoare \u00een urma unor scandaluri, 99%, poate 99,99% dintre cei care lucreaz\u0103 \u00een sistemul bancar sunt oameni care muncesc din greu \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 treaba c\u00e2t pot de bine”, comenteaz\u0103 Paardekooper. C\u00e2t prive\u015fte grupul RBS, “din moment ce familia regal\u0103 britanic\u0103 face \u00een continuare banking cu noi, cred c\u0103 oferim \u00eentr-adev\u0103r servicii bune”.<\/p>\n

\nCa s\u0103-i fac\u0103 pe cei prezen\u0163i la MEET THE CEO s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 mai bine “ce-l m\u00e2n\u0103 \u00een lupt\u0103” – ori \u00een carier\u0103 – pe un bancher, Henk Paardekooper insist\u0103 c\u0103 pentru un om care lucreaz\u0103 \u00een industria financiar\u0103, motiva\u0163ia principal\u0103 nu sunt banii, sau nu ar trebui s\u0103 fie banii, ci dezvoltarea personal\u0103: s\u0103 se afle permanent \u00een postura de a \u00eenv\u0103\u0163a ceva nou, de a fi incitat s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 la maximum inteligen\u0163a \u015fi ceea ce \u015ftie. “C\u00e2nd acest factor se epuizeaz\u0103, atunci apar rutina, plictiseala \u015fi intervine nevoia de schimbare. Nu-\u0163i dai seama \u00eens\u0103 de asta peste noapte, ci \u00een luni de zile, poate \u00eentr-un an. Trebuie s\u0103-\u0163i recuno\u015fti propriile semnale – cel pu\u0163in a\u015fa e \u00een cazul meu. De aceea \u015fi fac compara\u0163ia cu companiile: unora le ia mai mult s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi ajusteze strategiile, indiferent c\u00e2t succes ar fi avut \u00een trecut. Cu c\u00e2t \u00ee\u015fi dau seama mai repede, cu at\u00e2t pot evolua mai bine.” De aici \u015fi recomandarea lui st\u0103ruitoare pentru tinerii manageri de a-\u015fi g\u0103si \u00een carier\u0103 mentori \u015fi de a-\u015fi forma echipele astfel \u00eenc\u00e2t “s\u0103 poat\u0103 fi provoca\u0163i”, stimula\u0163i s\u0103-\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 propriile automatisme de g\u00e2ndire \u015fi, dac\u0103 e cazul, adu\u015fi la realitate.<\/p>\n

\n\"\"<\/p>\n

\nSUNT ROM\u00c2NII BUNI BANCHERI?<\/p>\n

\n“Nu to\u0163i”, r\u0103spunde diplomatic olandezul. “Dar Rom\u00e2nia are bancheri de calitate foarte bun\u0103. Bine\u00een\u0163eles, \u00een primul r\u00e2nd dl. Is\u0103rescu, care e <tat\u0103l> nostru”, adaug\u0103 apoi cu simpatie. Exemple nu d\u0103, \u00eens\u0103, \u00eentrebat dac\u0103 ar avea \u00een vedere pe unii dintre ei cu care ar vrea s\u0103 lucreze la RBS, replic\u0103: “Sunt aici de un an, am avut prilejul s\u0103 \u00eent\u00e2lnesc mul\u0163i bancheri \u015fi… am o memorie bun\u0103”. Cert e c\u0103, \u00een interiorul b\u0103ncii, a avut ocazia s\u0103 numeasc\u0103 manageri noi, tineri, iar unii dintre ei au urcat astfel chiar dou\u0103 trepte ierarhice dintr-un foc.<\/p>\n

\nPaardekooper calific\u0103 sistemul bancar din Rom\u00e2nia ca fiind “stabil”, \u00een special prin raportare la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe pie\u0163e dezvoltate din Vest unde bula credit\u0103rii a avut mult mai mult timp s\u0103 se extind\u0103, precum Spania, Grecia, Irlanda. Sectorul bancar rom\u00e2nesc este acum pe pierdere, din cauza provizioanelor \u00een cre\u015ftere: dup\u0103 primul trimestru, pierderea cumulat\u0103 se situa la 192 mld. lei (43 mil. euro), \u00een timp ce anul 2011 s-a \u00eencheiat cu o pierdere de aproape 777 mil. lei. La jum\u0103tatea anului, 18 b\u0103nci erau pe profit, 23 pe pierdere, iar creditele clasificate ca pierdere reprezentau 16,76% din total. “Ceea ce vedem e \u00eens\u0103 c\u0103 b\u0103ncile au devenit mai prudente \u015fi iau m\u0103suri de a remedia ceea ce e nesustenabil, iar calitatea supravegherii bancare este foarte bun\u0103, gra\u0163ie profesionalismului \u00eenalt al BNR, care se bucur\u0103 de o reputa\u0163ie excelent\u0103 \u00een Europa”, spune \u015feful RBS Rom\u00e2nia. Cu 41 de b\u0103nci, dintre care o bun\u0103 parte au veleit\u0103\u0163i de banc\u0103 universal\u0103, e de a\u015fteptat \u00eens\u0103 ca structura sistemului s\u0103 se schimbe: “Dac\u0103 v\u0103 uita\u0163i \u00een jur la alte \u0163\u0103ri, la pie\u0163ele dezvoltate, exist\u0103 doar c\u00e2te 4-5 b\u0103nci universale mari, iar celelalte sunt de ni\u015f\u0103, cu specializ\u0103ri diverse. Se va ajunge \u00een cele din urm\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia la o astfel de structur\u0103”.<\/p>\n

<\/p>\n

Cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 exemplu de ni\u015fare este chiar RBS Rom\u00e2nia, care s-a reorientat \u00een prim\u0103var\u0103, \u00een virtutea noii strategii a grupului-mam\u0103, Royal Bank of Scotland, de a dezvolta activitatea de retail numai \u00een pie\u0163ele de baz\u0103, Marea Britanie \u015fi SUA, \u015fi de a restructura opera\u0163iunile de retail din restul pie\u0163elor. Dac\u0103 exact \u00een urm\u0103 cu doi ani oficialii b\u0103ncii se declarau optimi\u015fti \u00een privin\u0163a creditului de retail \u015fi anun\u0163au ca \u0163int\u0103 o extindere a penetr\u0103rii \u00een r\u00e2ndul persoanelor fizice cu venituri mari, acum RBS Rom\u00e2nia s-a repozi\u0163ionat ca banc\u0103 de top pentru clien\u0163ii corporate \u015fi institu\u0163ionali, locali \u015fi interna\u0163ionali, adic\u0103 a\u015fa cum a fost p\u00e2n\u0103 \u00een 2004 ABN Amro, predecesoarea sa. La r\u00e2ndul s\u0103u, Citibank Rom\u00e2nia a luat o decizie similar\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, ca efect al planului de restructurare anun\u0163at de Citigroup \u015fi care include v\u00e2nzarea sau restr\u00e2ngerea semnificativ\u0103 a opera\u0163iunilor de retail \u00een Pakistan, Paraguay, Rom\u00e2nia, Turcia \u015fi Uruguay.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Pentru RBS Rom\u00e2nia, aceast\u0103 restr\u00e2ngere a \u00eensemnat reducerea re\u0163elei pentru opera\u0163iunile de retail la zece unit\u0103\u0163i, de la 25 \u00een urm\u0103 cu patru ani. Paardekooper, a c\u0103rui misiune e s\u0103 coordoneze restructurarea, vine din zona de activit\u0103\u0163i “non-core” (din afara nucleului de afaceri esen\u0163iale) ale grupului britanic, ocup\u00e2ndu-se anterior tot de restructurarea unor astfel de opera\u0163iuni pe pie\u0163ele emergente, astfel \u00eenc\u00e2t r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare deschis\u0103 posibilitatea ca grupul s\u0103 renun\u0163e la afacerea de aici. “Nu exist\u0103 \u00eens\u0103 nicio necesitate imediat\u0103 de a vinde RBS Rom\u00e2nia”, declar\u0103 Henk Paardekooper – mai ales c\u0103 banca a reu\u015fit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 constant profitabil\u0103 pe parcursul anilor de criz\u0103, gra\u0163ie calit\u0103\u0163ii portofoliului de clien\u0163i. Profitul net consemnat anul trecut a fost de aproape 90 milioane de lei (21,2 mil. euro) dup\u0103 standardele contabile rom\u00e2ne\u015fti, \u00een sc\u0103dere de la 35,6 mil. euro cu un an \u00een urm\u0103, plas\u00e2nd banca pe locul al \u015faptelea \u00een topul celor mai profitabile din \u0163ar\u0103. Banca a terminat anul 2011 cu active de 5,7 miliarde de lei (1,35 mld. euro), ceea ce o situeaz\u0103 pe locul al 14-lea \u00een sistem dup\u0103 acest criteriu, corespunz\u0103tor unei cote de pia\u0163\u0103 de 1,64%.<\/p>\n

VAN BASTEN SAU DUISENBERG?<\/p>\n

Paardekooper se declar\u0103 convins c\u0103 b\u0103ncile de la noi “se afl\u0103 pe drumul spre revenirea la profitabilitate”, \u00eens\u0103 evolu\u0163ia va depinde de ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een Europa, \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 peste 80% din sectorul bancar din Rom\u00e2nia este controlat de institu\u0163ii din zona euro. Or, zona euro are problemele ei, legate at\u00e2t de ritmul federaliz\u0103rii europene, c\u00e2t \u015fi de viteza restructur\u0103rii b\u0103ncilor, reflectat\u0103 \u00een temuta dezintermediere (reducerea credit\u0103rii \u00een str\u0103in\u0103tate, v\u00e2nz\u0103ri de active, ie\u015firea de pe unele pie\u0163e). Vede lumini\u0163a de la cap\u0103tul tunelului, \u00eens\u0103 abia din 2014, “nu la anul, care va fi un an dur nu doar \u00een Rom\u00e2nia, ci \u00een toat\u0103 Europa”. Viziunea lui, pe care a explicat-o pentru Business Magazin, e c\u0103 unificarea bancar\u0103, fiscal\u0103 \u015fi politic\u0103 \u00een Europa ar trebui s\u0103 aib\u0103 loc simultan \u015fi c\u0103 tensiunile actuale se explic\u0103 tocmai prin evolu\u0163iile diferite de pe cele trei paliere. Ar trebui ca \u0163\u0103rile din Est s\u0103 fie incluse \u00een uniunea bancar\u0103 a zonei euro, a\u015fa cum \u00ee\u015fi dore\u015fte \u015fi Rom\u00e2nia? “Tehnic ar fi posibil. Ar ajuta \u0163\u0103rile dornice de integrare s\u0103 devin\u0103 parte a unui sistem bancar mai stabil \u015fi, posibil, s\u0103 ajung\u0103 la o adoptare mai rapid\u0103 a euro de c\u0103tre acestea.”<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

C\u00e2t prive\u015fte procesul de dezintermediere, at\u00e2t FMI, c\u00e2t \u015fi anali\u015ftii financiari remarc\u0103 faptul c\u0103 reducerea expunerii b\u0103ncilor str\u0103ine \u00een Europa de Est a fost p\u00e2n\u0103 acum moderat\u0103 (vezi grafice). La nivel global, estimarea lui Paardekooper a fost c\u0103 b\u0103ncile europene vor fi nevoite s\u0103 renun\u0163e \u00een urm\u0103torii 2-3 ani la active \u00een valoare de peste 2.000 mld. euro. Pentru grupul RBS, dezintermedierea \u00eenceput\u0103 \u00een 2009 a \u00eensemnat reducerea valorii activelor din portofoliu de la 1.600 mld. lire (nivelul din 2007) la cca 977 mld. lire \u00een vara acestui an. La \u00eenceputul lunii trecute, RBS a raportat un profit opera\u0163ional de 1,047 mld. lire, peste a\u015ftept\u0103rile pie\u0163ei, \u015fi a anun\u0163at c\u0103 procesul de restructurare a b\u0103ncii se va \u00eencheia \u00een termen de 18 luni.<\/p>\n

Al\u0163i comentatori chiar au acuzat BCE c\u0103 prin cele 1.000 mld. euro oferite ca suport b\u0103ncilor europene \u00een acest an a fr\u00e2nat restructurarea acestora, pentru c\u0103 le-a permis nu numai s\u0103 evite o v\u00e2nzare rapid\u0103 \u015fi \u00een pierdere a activelor, ci chiar s\u0103-\u015fi majoreze \u00een ultimul an activele cu 7%, la 34.400 mld. euro. “Problema nu se pune \u00eens\u0103 doar cantitativ, ci \u00een termeni de calitate a activelor \u015fi a rezervei de capital care trebuie constituit\u0103”, afirm\u0103 Paardekooper, referindu-se la cerin\u0163ele Autorit\u0103\u0163ii Bancare Europene. \u00cen acela\u015fi timp, recunoa\u015fte c\u0103 sarcina lui Mario Draghi, pre\u015fedintele BCE, de a coagula uniunea bancar\u0103 \u015fi de a concilia cele 27 de interese politice diferite ale membrilor UE \u00een direc\u0163ia rezolv\u0103rii crizei e foarte dificil\u0103. \u00centrebat \u00een glum\u0103 cine ar vrea s\u0103 fie, dac\u0103 ar fi s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre doi concet\u0103\u0163eni ai s\u0103i celebri – fotbalistul Marco van Basten sau Wim Duisenberg, primul pre\u015fedinte al BCE, olandezul r\u0103spunde c\u0103 ar prefera s\u0103 fie \u00een pielea unui fotbalist \u015fi nu a unui bancher central, ap\u0103r\u00e2ndu-se \u00een glum\u0103 cu argumentul c\u0103 \u00een tinere\u0163e, la Rotterdam, era pasionat de fotbal \u015fi mergea la meciurile lui Feyenoord.<\/p>\n

<\/p>\n

“THE TIME OF MY LIFE”<\/p>\n

Pe numele complet Hendricus Charles Hubertus Paardekooper, actualul \u015fef al RBS Rom\u00e2nia are 48 de ani \u015fi s-a n\u0103scut \u00eentr-o localitate mic\u0103 de pe coasta M\u0103rii Nordului. Ironic, un eveniment norocos al vie\u0163ii lui a fost c\u0103 a ratat examenele \u015fcolare pe c\u00e2nd avea 16 ani \u015fi a trebuit s\u0103 repete un an de studiu, fiindc\u0103 a\u015fa a \u00eenceput s\u0103 \u00eenve\u0163e mult mai bine, s\u0103-\u015fi schimbe modul de g\u00e2ndire \u015fi s\u0103 fie motivat s\u0103 ajung\u0103 cel mai bun \u00een clas\u0103 \u015fi \u00een general \u00een ceea ce f\u0103cea. “Am jucat \u015fi fotbal, dar nu eram deloc un talent, a\u015fa c\u0103 m-am orientat spre atletism. Alerg \u015fi ast\u0103zi aproape zilnic \u015fi inclusiv \u00een asta concurez cu mine \u00eensumi, \u00eencerc mereu s\u0103 alerg mai repede.”<\/p>\n

\u00cen 1983 a absolvit liceul \u015fi a plecat la universitatea Erasmus din Rotterdam, unde a ales s\u0103 studieze econometria, “o combina\u0163ie \u00eentre matematic\u0103 \u015fi economie care mi-a pl\u0103cut”. Apoi a sus\u0163inut un interviu de angajare pentru o banc\u0103 – ABN, predecesoarea ABN Amro – care promitea un program de training \u015fi un loc de munc\u0103 la Amsterdam, ceea ce era atractiv. A fost manager de sucursal\u0103, account manager pentru clien\u0163ii corporate, iar dup\u0103 trei ani s-a transferat \u00een departamentul de corporate finance, la conducerea c\u0103ruia a ajuns dup\u0103 opt ani. A fost o perioad\u0103 extrem de pl\u0103cut\u0103, “cu o gr\u0103mad\u0103 de adrenalin\u0103” \u015fi stimulativ\u0103 intelectual (“I had the time of my life”). \u00cen cele din urm\u0103 a sim\u0163it totu\u015fi c\u0103 \u00eencepe s\u0103 se epuizeze noutatea \u015fi a plecat mai departe, prelu\u00e2nd \u00een 2004 postul de country manager al filialei din Rusia, unde a condus timp de \u015fase ani activit\u0103\u0163ile pentru clien\u0163i corporate, investment \u015fi consumer banking, cu misiunea de a diversifica opera\u0163iunile \u015fi oferta. “A fost o experien\u0163\u0103 ca un rollercoaster, \u00eentr-o cultur\u0103 complet diferit\u0103, o \u0163ar\u0103 cu o limb\u0103 pe care nu o cuno\u015fteam, \u00eentr-o activitate unde nu aveam suficient\u0103 experien\u0163\u0103 relevant\u0103.” A reu\u015fit \u00eens\u0103, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t profitabilitatea filialei s-a triplat \u00een trei ani. \u00cen 2006 a dezvoltat \u015fi opera\u0163iunile locale de retail, folosind ca model chiar RBS Rom\u00e2nia, \u015fi a\u015fa a ajuns pentru prima oar\u0103 la Bucure\u015fti.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Din 2010 “s-a reconstruit” din nou, prelu\u00e2nd coordonarea echipei de la Londra care urma s\u0103 se ocupe de g\u0103sirea unor noi strategii pentru activit\u0103\u0163ile non-core ale grupului din circa 30 de \u0163\u0103ri – ie\u015firi de pe pie\u0163ele de retail, comas\u0103ri, eficientiz\u0103ri, v\u00e2nzarea unor opera\u0163iuni neesen\u0163iale. Divizia non-core era, practic, “o banc\u0103 \u00eentr-o banc\u0103 – active de peste 265 mld. lire \u015fi aproximativ 15.000 de angaja\u0163i. Restructurarea RBS este cea mai mare opera\u0163iune de acest fel din istorie \u015fi sunt onorat c\u0103 am avut prilejul s\u0103 lucrez la ea”. Timp de doi ani a stat aproape numai pe drumuri, \u00eentre Kazahstan, Argentina, Chile, Turcia, Irlanda, Uzbekistan, Venezuela, Portugalia. “V\u0103 imagina\u0163i c\u00e2t de lung poate fi un zbor din Venezuela p\u00e2n\u0103 \u00een Uzbekistan? Am prins inclusiv un Cr\u0103ciun \u00eentr-un hotel din Caracas.” Finalmente, \u00een decembrie 2011 a fost numit la conducerea filialei din Rom\u00e2nia, o \u0163ar\u0103 inclus\u0103 \u00een divizia non-core, dar p\u00e2n\u0103 atunci fusese ocolit\u0103 de strategiile de restructurare.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Cel mai mare credit pe care l-a dat p\u00e2n\u0103 acum vreunui client \u00een cariera sa a fost – evident – \u00een Rusia, \u00een valoare de “c\u00e2teva miliarde de euro”, care s-a dovedit o decizie bun\u0103 de investi\u0163ie. \u00cen ciuda r\u0103sp\u00e2nditei opinii c\u0103 to\u0163i oligarhii ru\u015fi ar fi doar ni\u015fte crea\u0163ii ale clientelismului politic, Paardekooper are cuvinte de laud\u0103 despre capacitatea de munc\u0103 \u015fi spiritul antreprenorial al unora dintre fo\u015ftii lui clien\u0163i de acolo, care au \u00eenv\u0103\u0163at din mers s\u0103 fac\u0103 afaceri – cam la fel cum s-a petrecut, la o alt\u0103 scar\u0103, \u015fi cu oamenii de afaceri rom\u00e2ni. Diferen\u0163ele culturale pe care le recunoa\u015fte, ca efect al faptului c\u0103 nu a reg\u0103sit \u00een Rom\u00e2nia influen\u0163a slav\u0103 cunoscut\u0103 din restul Europei de Est, sunt \u00eens\u0103 “foarte clare”: “Cultural, Rom\u00e2nia nu seam\u0103n\u0103 deloc cu \u0163\u0103rile est-europene, ci mult mai mult cu o \u0163ar\u0103 european\u0103 latin\u0103”. La ora actual\u0103, cea mai mare problem\u0103 pentru Rom\u00e2nia, dup\u0103 p\u0103rerea lui, este formarea unei voin\u0163e politice care s\u0103 fie \u00een stare s\u0103 valorifice corect poten\u0163ialul \u0163\u0103rii: “\u00cen absen\u0163a acesteia, nu e de folos c\u0103 poten\u0163ialul este considerabil, at\u00e2ta vreme c\u00e2t r\u0103m\u00e2ne tot a\u015fa, acum la fel ca \u00een urm\u0103 cu 20 de ani sau ca peste al\u0163i 20 de ani”. R\u0103spunsul se explic\u0103 prin proasp\u0103tul s\u0103u ata\u015fament fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia, pe care a \u00eenceput s-o cunoasc\u0103 at\u00e2t ca mediu de afaceri, c\u00e2t \u015fi ca destina\u0163ie turistic\u0103. \u00cen vacan\u0163a “magnific\u0103” de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni a condus cale de 2.000 km \u00eentr-un tur prin \u0163ar\u0103, \u00een Delt\u0103, \u00een ora\u015fe din Transilvania \u015fi Moldova \u015fi spune c\u0103 nu \u015fi-ar fi dorit un concediu \u00een nicio alt\u0103 \u0163ar\u0103: “I had the time of my life!”<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A prins perioada de v\u00e2rf a crizei financiare \u00een Rusia, a petrecut ultimii ani ocup\u00e2ndu-se de restructur\u0103ri \u00een cadrul grupului RBS, din Kazahstan p\u00e2n\u0103 \u00een Venezuela, iar de anul acesta
\nconduce RBS Rom\u00e2nia, una dintre cele mai profitabile b\u0103nci locale. Olandezul Henk Paardekooper detaliaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele crizei pentru viitorul sistemului bancar \u015fi al profesiunii de bancher.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,16291],"tags":[7267,202,11056,25842,11553],"class_list":["post-75408","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-meet-the-ceo","tag-banci","tag-cover-story","tag-financiar","tag-henk-paardekooper","tag-rbs-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75408","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=75408"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75408\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":88892,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75408\/revisions\/88892"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=75408"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=75408"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=75408"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}