{"id":75376,"date":"2012-12-08T09:00:00","date_gmt":"2012-12-08T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=75376"},"modified":"2026-04-03T09:34:19","modified_gmt":"2026-04-03T09:34:19","slug":"daca-mangai-un-cerc-el-se-face-vicios-studiu-de-caz-europa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=75376","title":{"rendered":"Dac\u0103 m\u00e2ng\u00e2i un cerc, el se face vicios. Studiu de caz: Europa"},"content":{"rendered":"

Mini\u015ftrii de finan\u0163e ai zonei euro “au cedat dup\u0103 numai 11 ore de discu\u0163ii; unde sunt reuniunile de an\u0163\u0103r\u0163, c\u00e2nd am fi avut 72 de ore de discu\u0163ii \u00eencheiate cu un comunicat redactat incoerent din cauza consumului mare de cafea?” se \u00eentreba cu o und\u0103 de ironie sadic\u0103 Paul Donovan, economist la UBS, \u00eentr-o not\u0103 publicat\u0103 dup\u0103 ce reuniunea Eurogroup din 20 noiembrie a am\u00e2nat cu \u00eenc\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 o decizie privind urm\u0103toarea tran\u015f\u0103 de \u00eemprumut pentru Grecia.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, s-au dus tensiunile de acum doi ani sau chiar de anul trecut, c\u00e2nd liderii europeni st\u0103teau nop\u0163i \u00eentregi de s\u00e2mb\u0103t\u0103 \u015fi duminic\u0103 \u00een negocieri pe tema salv\u0103rii Greciei, a Irlandei sau a Portugaliei, cu singura grij\u0103 s\u0103 ias\u0103 cu un comunicat \u00eenainte de deschiderea de luni a pie\u0163elor financiare. Din punctul de vedere al vechiului joc de-a g\u0103situl urm\u0103toarei victime din zona euro, speculatorii \u015fi-au cam pierdut tot anul acesta prezic\u00e2nd \u015fi a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 cad\u0103 Spania, adic\u0103 s\u0103 cear\u0103 \u015fi ea oficial un pachet de ajutor de la UE \u015fi FMI, a\u015fa cum au f\u0103cut \u0163\u0103rile mai sus men\u0163ionate.<\/p>\n

Cum Spania s-a \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 evite asta, plictiseala a f\u0103cut ca \u00een ultimele luni, presa financiar\u0103 anglo-saxon\u0103 s\u0103 caute alte \u0163inte, respectiv Italia \u015fi, mai nou, Fran\u0163a, proasp\u0103t deposedat\u0103 de ratingul ei perfect AAA de c\u0103tre Moody’s \u015fi gratulat\u0103 cu o copert\u0103 \u00een The Economist reprezent\u00e2nd un snop de baghete fran\u0163uze\u015fti \u00een chip de bomb\u0103 cu fitil \u015fi cu titlul “Bomba cu ceas din inima Europei”. S-a sup\u0103rat \u00eensu\u015fi ministrul industriei, Arnauld Montebourg, care a asemuit The Economist cu Charlie Hebdo, nefericitul periodic francez unde au ap\u0103rut caricaturile cu Profetul Mahomed. Numai c\u0103 urm\u0103rile practice au cam lipsit, at\u00e2t pe pie\u0163ele de ac\u0163iuni, c\u00e2t \u015fi pe cele de obliga\u0163iuni, iar temuta explozie a primelor de risc pentru datoria Fran\u0163ei nu s-a \u00eent\u00e2mplat.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Explica\u0163ia calmului \u0163ine de faptul c\u0103 Banca Central\u0103 European\u0103, dup\u0103 ezit\u0103ri \u00eendelungi, s-a dat pe brazd\u0103 \u015fi \u015fi-a adaptat pe r\u00e2nd politicile \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 calmeze pie\u0163ele, respectiv cele dou\u0103 mari temeri ale acestora: frica de o secet\u0103 de lichiditate cauzat\u0103 de lipsa de bani ori de \u00eencredere a b\u0103ncilor de a se mai \u00eemprumuta \u00eentre ele \u015fi spaima creditorilor c\u0103 nu-\u015fi mai pot recupera banii investi\u0163i \u00een datoria \u0163\u0103rilor cu probleme. R\u0103spunsul BCE a culminat cu cele dou\u0103 runde de creditare ieftin\u0103 pentru b\u0103nci (LTRO – long term refinancing operations), din decembrie 2011 \u015fi februarie 2012, \u00een urma c\u0103rora peste 800 de b\u0103nci au beneficiat \u00een total de peste 1.000 mld. euro pe trei ani, la o dob\u00e2nd\u0103 simbolic\u0103.<\/p>\n

Ulterior, \u00een var\u0103, \u00een media a \u00eenceput s\u0103 plou\u0103 cu amenin\u0163\u0103ri c\u0103 va urma pr\u0103p\u0103dul pe pie\u0163e, pe motiv c\u0103 investitorii vor sanc\u0163iona faptul c\u0103 austeritatea, cerut\u0103 tot de ei, a lovit \u00een economiile europene \u00een loc s\u0103 le ajute s\u0103 se dez\u00e2ndatoreze. Astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een septembrie, BCE a evitat respectivul pr\u0103p\u0103d, oferind pie\u0163elor acadeaua suprem\u0103: un program nelimitat de achizi\u0163ii de obliga\u0163iuni cu scaden\u0163a de p\u00e2n\u0103 la trei ani (OMT – Outright Monetary Transactions), cu scopul de a reduce dob\u00e2nzile cerute de creditori statelor cu probleme. Iar \u00een paralel, BCE \u00eempreun\u0103 cu CE au reu\u015fit \u00een sf\u00e2r\u015fit s\u0103 schi\u0163eze planul uniunii bancare europene \u00eencep\u00e2nd din 2013, care accept\u0103 ideea cre\u0103rii \u00een timp a unor obliga\u0163iuni comune ale zonei euro \u015fi a unei scheme de garantare \u00een comun a depozitelor, atenu\u00e2nd astfel grijile creditorilor priva\u0163i ai statelor de pe continent. \u015eeful CE, Jose Barroso, a prezentat chiar un plan concret de federalizare a UE pentru urm\u0103torii cinci ani, la cap\u0103tul c\u0103ruia va exista o uniune bugetar\u0103, bancar\u0103, fiscal\u0103 \u015fi economic\u0103 aproape complet\u0103. Trebuie subliniat c\u0103 un astfel de plan concret era de neimaginat \u00een 2010, iar ne\u00een\u0163elegerile dintre liderii europeni pe tema uniunii bancare au fost dep\u0103\u015fite abia \u00een ultimele dou\u0103 luni.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

A\u015fa se explic\u0103 de ce, \u00een sondajul din noiembrie al agen\u0163iei Fitch Ratings efectuat \u00een r\u00e2ndul a 97 de investitori de portofoliu cu active administrate de cca 7.400 mld. dolari, 86% dintre ei au spus c\u0103 programul OMT \u015fi planurile de uniune bancar\u0103 sunt “pa\u015fi pozitivi majori spre rezolvarea crizei” \u015fi numai 14% cred c\u0103 “presiunile pie\u0163ei vor re\u00eencepe s\u0103 creasc\u0103 asupra Spaniei \u015fi Italiei”. \u00cen acela\u015fi timp, 91% dintre investitorii chestiona\u0163i de Fitch consider\u0103 problema datoriei publice din zona euro drept principalul risc la adresa pie\u0163elor de credit; \u00een sondajul Fitch din urm\u0103 cu un trimestru, propor\u0163ia corespunz\u0103toare era de 97%. Nici m\u0103car perspectiva \u00eentoarcerii recesiunii nu-i mai preocup\u0103 a\u015fa de tare: de la 80% care o percepeau drept un factor de risc \u00een sondajul precedent, propor\u0163ia a sc\u0103zut acum la 70%, \u00een ciuda faptului c\u0103 recesiunea s-a materializat deja \u00een zona euro, unde economia s-a contractat cu 0,2% \u00een T2 \u015fi cu 0,1% \u00een T3.<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u0163ii, mai r\u0103m\u00e2ne de actualitate spectrul unor furtuni financiare care s\u0103 precipite spargerea zonei euro? “E improbabil, \u00een opinia mea. Da, sunt probleme serioase \u015fi unele riscuri se pot materializa. Dar voin\u0163a politic\u0103 exist\u0103 \u015fi este foarte puternic\u0103 \u00een direc\u0163ia p\u0103str\u0103rii monedei unice”, a declarat pentru Business Magazin pre\u015fedintele RBS Rom\u00e2nia, Henk Paardekooper. “Sunt 60 de ani de integrare european\u0103, cu toate avantajele pe care aceasta le-a adus, cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u015fi prosperitatea aferent\u0103. Unul dintre pilonii pe care Europa s-a cl\u0103dit este inten\u0163ia de a aduce o pace durabil\u0103. E complicat cu 17 \u0163\u0103ri, dar sunt sigur c\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd criza cunoa\u015fte episoade de acutizare, politicienii vor g\u0103si o solu\u0163ie, at\u00e2ta vreme c\u00e2t exist\u0103 o presiune politic\u0103 enorm\u0103 de a \u0163ine unit\u0103 zona euro”, conchide bancherul olandez. Numai c\u0103, adaug\u0103 el, “de obicei, politicienii nu ac\u0163ioneaz\u0103 dec\u00e2t c\u00e2nd vine momentul adev\u0103rului. Adic\u0103 a\u015fteapt\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ni\u015fte evenimente majore devin iminente sau au loc pe pia\u0163\u0103 \u015fi abia apoi reac\u0163ioneaz\u0103 adecvat. Vom mai vedea momente de tensiune. Dar ele vor fi dep\u0103\u015fite. Este foarte evident”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dincolo de planul financiar, care e \u00eens\u0103 perspectiva economiei reale? Prognoza CE indic\u0103 o sc\u0103dere a PIB cu 0,4% \u00een acest an, urmat\u0103 de o cre\u015ftere firav\u0103 de 0,1% la anul \u015fi de 1,4% \u00een 2014 (prin compara\u0163ie, noi st\u0103m bine, cu o cre\u015ftere de 2,2% prev\u0103zut\u0103 pentru 2013 \u015fi 2,7% \u00een 2014). Efectele se v\u0103d \u00een grevele \u015fi manifesta\u0163iile din Europa \u015fi \u00een diverse ini\u0163iative de declarare a autonomiei unor zone (cel mai nou, Catalonia). Cum subiectul protestelor sociale e rareori v\u0103zut la noi altfel dec\u00e2t prin cli\u015feul “s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na s\u0103 munceasc\u0103”, o s\u0103-l s\u0103rim. Nu-l sare \u00eens\u0103 Deutsche Bank, care a f\u0103cut recent un studiu de unde reiese c\u0103 evolu\u0163ia popularit\u0103\u0163ii partidelor de extrem\u0103 dreapta (gen Zorile Aurii din Grecia) din 1995 \u00eencoace reproduce cu o fidelitate uimitoare evolu\u0163ia ratei \u015fomajului \u00een Europa.<\/p>\n

Vinerea trecut\u0103, \u015fomajul \u00een zona euro a atins un nou record \u00een octombrie – 11,7%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 18,7 milioane de oameni, cu 2,1 milioane mai mul\u0163i dec\u00e2t anul trecut. Exact acele \u0163\u0103ri l\u0103udate pentru c\u0103 au fost campioane la reducerea costurilor cu for\u0163a de munc\u0103, \u00een primul r\u00e2nd Grecia, au avut de-a face cu reversul medaliei – deteriorarea cererii interne, adic\u0103 a unui motor esen\u0163ial de cre\u015ftere economic\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

Ce e de f\u0103cut? Nouriel Roubini acuz\u0103 Germania c\u0103 a impus \u0163\u0103rilor de la periferia zonei euro “defla\u0163ia recesionist\u0103”, adic\u0103 austeritate fiscal\u0103, reducerea costului muncii \u015fi depreciere real\u0103 a monedei prin ajustarea pre\u0163urilor, \u00een loc s\u0103 fi promovat solu\u0163ia lui, “refla\u0163ia simetric\u0103” – transformarea BCE \u00eentr-un creditor nelimitat de ultim\u0103 instan\u0163\u0103 al statelor, o depreciere cu 20-30% a euro care s\u0103 transforme deficitele de cont curent \u00een excedente \u015fi lansarea unor stimulente fiscale \u00een centrul zonei euro, care s\u0103 ajute indirect \u015fi \u0163\u0103rile de la periferie ce nu-\u015fi pot permite a\u015fa ceva. E corect ce propune Roubini? “Ceea ce dl. Roubini nu men\u0163ioneaz\u0103 e c\u0103 \u0163\u0103rile din Europa au nevoie realmente de reforme structurale. Acestea nu trebuie am\u00e2nate. \u00cen multe \u0163\u0103ri, pie\u0163ele muncii nu mai sunt competitive, asisten\u0163a social\u0103 s-a extins necontrolat, competitivitatea afacerilor r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 \u015fi sectorul public nu mai func\u0163ioneaz\u0103, nemaivorbind c\u0103 nu e eficient”, spune Henk Paardekooper. “Dac\u0103 nu abordeaz\u0103 aceste probleme, Europa nu va ie\u015fi niciodat\u0103 din criz\u0103. Reforma e dureroas\u0103 \u015fi va fi sim\u0163it\u0103 de mul\u0163i, dac\u0103 nu de toat\u0103 lumea, dar este inevitabil\u0103.”<\/p>\n

De la acest nivel al discu\u0163iei \u00een jos, spre cazurile particulare, nu r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 ne ferim de confuzii. Christine Lagarde, \u015fefa FMI, pledeaz\u0103 de multe luni pentru relaxarea austerit\u0103\u0163ii care omoar\u0103 cre\u015fterea economic\u0103 \u00een zona euro, ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 FMI vrea o \u00eentoarcere la risipa vesel\u0103 dinainte de criz\u0103, ci doar o e\u015falonare ra\u0163ional\u0103 a efortului de reform\u0103. Cei de la Citigroup explic\u0103 aceasta c\u00e2nd vorbesc de pericolul ca Italia s\u0103 cad\u0103 \u00een acela\u015fi cerc vicios \u00een care a c\u0103zut Grecia: “\u00cen ultimii doi ani, marele efort de consolidare fiscal\u0103 f\u0103cut de Italia a dus la o c\u0103dere peste a\u015ftept\u0103ri a economiei, care la r\u00e2ndul ei a anulat mare parte din foloasele aceleia\u015fi consolid\u0103ri fiscale. E pu\u0163in probabil ca economia s\u0103-\u015fi revin\u0103 \u00een urm\u0103torii doi ani, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 efectul de bulg\u0103re de z\u0103pad\u0103 va continua s\u0103 m\u0103reasc\u0103 \u00eendatorarea statului”. Acesta a fost \u015fi sensul deciziei de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 a liderilor europeni de a u\u015fura povara datoriei Greciei prin am\u00e2narea unor pl\u0103\u0163i.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Mai nou, Eric Berglof, \u015feful BERD, afirm\u0103 c\u0103 \u0163\u0103rile din Est nemembre ale zonei euro ar trebui s\u0103 nu fie supuse acelora\u015fi criterii de disciplin\u0103 fiscal\u0103 drastic\u0103 ale zonei euro (datorie public\u0103 sub 60% din PIB, deficit bugetar sub 3% din PIB, mai nou deficit structural zero). Un argument al lui Berglof e c\u0103 nici m\u0103car \u0163\u0103rile din Vest nu s-au \u00eencadrat vreodat\u0103 corect \u00een principiile fiscale pe care \u015fi le-au propus prin Tratatul de la Maastricht, iar cel\u0103lalt e c\u0103 \u0163\u0103rile din Est stau \u00een general mai bine la ace\u015fti indicatori dec\u00e2t cele din zona euro \u015fi deci \u00ee\u015fi pot permite s\u0103 “creasc\u0103 pe deficit”.<\/p>\n

\u00cen ce prive\u015fte Rom\u00e2nia, Eugen \u015einca, economist al BCR, estima s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 c\u0103 \u00een cel mai r\u0103u scenariu posibil, acela al unei cre\u015fteri economice constant anemice, de 0,8%, \u015fi “\u00een lipsa oric\u0103rui efort de a continua consolidarea finan\u0163elor publice”, datoria statului ar putea ajunge abia la 48% din PIB \u015fi abia dup\u0103 2020 (!). Pentru noi, problemele sunt altele, nicidecum cele de disciplin\u0103 bugetar\u0103: economia va fi lovit\u0103 la anul de efectele liberaliz\u0103rii pre\u0163urilor la energie, cerut\u0103 de FMI, ale major\u0103rii accizelor \u015fi ale restructur\u0103rilor din companiile de stat. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la 2013 ca la un an mai greu, ar trebui s\u0103 vedem mai clar diferen\u0163ele dintre noi \u015fi alte state \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, s\u0103 adapt\u0103m politicile lor \u00een func\u0163ie de economia noastr\u0103 \u015fi nu invers. Spune Eugen \u015einca: “Amenin\u0163area de baz\u0103 e legat\u0103 acum de cre\u015fterea economic\u0103 slab\u0103, care nu doar \u00eempiedic\u0103 progrese ulterioare \u00een zona finan\u0163elor publice, dar este incompatibil\u0103 cu convergen\u0163a standardelor de via\u0163\u0103 cu cele din zona euro”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cunoa\u015ftem cu to\u0163ii cercul vicios european, c\u0103ruia i-am asociat \u00een titlu cunoscuta replic\u0103 din \u201eC\u00e2nt\u0103rea\u0163a Cheal\u0103”: ca s\u0103 reduc\u0103 din datorie, \u0163\u0103rile au t\u0103iat cheltuieli \u015fi au m\u0103rit impozite, dar s-au trezit c\u0103 le cad
\nEconomiile \u015fi datoria le cre\u015fte \u015fi mai mult. V\u0103ic\u0103relile actuale prilejuite de \u015ftirea c\u0103 zona euro a reintrat \u00een recesiune au r\u0103zb\u0103tut \u015fi la noi, contribuind la o fric\u0103 difuz\u0103 de anul 2013, ca de un fel de soart\u0103 care nu poate fi evitat\u0103. De fapt, poate fi evitat\u0103: exact asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163i din gre\u015felile trecutului.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[283,182,750,411,188,179,3681,13242],"class_list":["post-75376","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-cheltuieli","tag-criza","tag-datorii","tag-deficit","tag-economie","tag-recesiune","tag-studiu-de-caz","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75376","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=75376"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75376\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":88859,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75376\/revisions\/88859"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=75376"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=75376"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=75376"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}