{"id":75081,"date":"2012-12-02T23:00:00","date_gmt":"2012-12-02T23:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=75081"},"modified":"2026-04-03T09:26:58","modified_gmt":"2026-04-03T09:26:58","slug":"gangnam-style-dansul-controversat-care-produce-milioane-de-euro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=75081","title":{"rendered":"Gangnam Style: dansul controversat care produce milioane de euro"},"content":{"rendered":"

Cristian Dumitru are 29 de ani \u015fi este actor, showman \u015fi comediant. A absolvit facultatea de teatru, iar acum are, printre alte c\u00e2teva proiecte sporadice \u015fi un one man show de stand-up comedy, pe care \u00eel perfec\u0163ioneaz\u0103 de opt ani \u00een localurile din Capital\u0103. \u00centr-o sear\u0103 bun\u0103 adun\u0103 150 de oameni, num\u0103r record pentru publicul lui, iar show-ul care \u00eei face s\u0103 r\u00e2d\u0103 mai nou este unul \u00een “stil Gangnam”. \u00centreba\u0163i dac\u0103 au v\u0103zut videoclipul, doar c\u00e2\u0163iva dintre spectatori au recunoscut c\u0103 \u015ftiau ceva despre acest stil. Dumitru constat\u0103 c\u0103 acesta este modul \u00een care sud-coreeanul s-a eviden\u0163iat: “Sunt dou\u0103 moduri prin care te po\u0163i face remarcat: s\u0103 fii foarte inteligent sau s\u0103 fii penibil la maximum. Cred c\u0103 Psy face parte din cea de-a doua categorie”. Dumitru este unul din cei aproape un miliard de oameni care au asistat la isteria Gangnam Style.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Este \u015fi una dintre “afacerile” din mediul artistic care au speculat succesul lui Psy, de\u015fi Dumitru spune c\u0103 “faptul c\u0103 ies \u015fi bani din acest lucru este un bonus pe l\u00e2ng\u0103 aplauzele de la final”. Parte din aplauze se datoreaz\u0103 sud-coreeanului Psy \u015fi celui mai urm\u0103rit videoclip din toate timpurile: Gangnam Style. “Viral” este termenul folosit pentru modul \u00een care acesta s-a r\u0103sp\u00e2ndit, ajung\u00e2nd num\u0103rul unu \u00een clasamentele muzicale din peste 30 de \u0163\u0103ri, printre care Anglia, Australia \u015fi SUA. Iar virusul de origine sud-coreean\u0103 este un produs al tehnologiei de azi, care genereaz\u0103 nu numai recorduri \u00een materie de vizualiz\u0103ri, like-uri \u015fi rezultate la c\u0103utarea pe Google, ci \u015fi afaceri de milioane. Veniturile aduse strict de pies\u0103 erau estimate cu o lun\u0103 \u00een urm\u0103 la 13,4 milioane de dolari. Impactul dep\u0103\u015fe\u015fte \u00eens\u0103 mult grani\u0163a milioanelor de euro \u015fi este chiar imposibil de calculat. Pe scurt, videoclipul oficial va ajunge la un miliard de vizualiz\u0103ri \u00een cur\u00e2nd, fiind prima pies\u0103 care atinge acest prag pe YouTube.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Cum v\u0103d oamenii performan\u0163a lui Psy? I-am \u00eentrebat pe Facebook (c\u0103ci cum altfel s\u0103 vorbe\u015fti despre un produs al onlineului dec\u00e2t online!?). Ei ne-au r\u0103spuns: este “un semnal de alarm\u0103 al intelectului oamenilor de pe \u00eentreg mapamondul”, “nu are rim\u0103, nu are ritm, dac\u0103 nu ar avea videoclip, probabil te-ai plictisi \u00eengrozitor ascult\u00e2ndu-l”, Psy “este un maimu\u0163el care sare haotic \u015fi pare \u015fi aritmic”, dar “trebuie s\u0103 fi ie\u015fit din grot\u0103 ca s\u0103 nu fi auzit de el” \u015fi “este un videoclip care scrie istorie, partea neagr\u0103 a istoriei”. Madonna a realizat un mash-up cu artistul sud-coreean \u00een timpul unui concert, iar pre\u015fedintele Google, Eric Schmidt, a avut o \u00eencercare nereu\u015fit\u0103 de imitare a dansului \u00een timpul unei vizite la Seul. Nici politicienilor nu le este str\u0103in: presa interna\u0163ional\u0103 relateaz\u0103 c\u0103 Psy a fost numit de secretarul general al Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite, Ban Ki-moon, “o for\u0163\u0103 a p\u0103cii mondiale”, iar \u00een diminea\u0163a alegerilor din SUA, Barack Obama a declarat la o sta\u0163ie local\u0103 de radio c\u0103 i-ar ie\u015fi mi\u015fc\u0103rile lui, dar c\u0103 “balul inaugural nu este momentul potrivit, a\u015f \u00eencerca mai degrab\u0103 s\u0103 fac un dans privat pentru Michelle”. Politicienii britanici au \u00eencercat deja stilul “Gangnam” pentru so\u0163iile lor: prim-ministrul britanic David Cameron \u015fi primarul londonez Boris Johnson au executat un dans special pentru so\u0163ii \u00eentr-o adunare privat\u0103 din septembrie, c\u00e2nd s-au retras pentru relaxare. Publica\u0163ia The Independent vorbe\u015fte despre cum biletele la un discurs al lui Psy, sus\u0163inut la Universitatea Oxford, au avut o cerere at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t au fost acordate prin tragere la sor\u0163i, metod\u0103 care nu a fost folosit\u0103 \u00een cazul discursului candidatului la pre\u015fedin\u0163ie John McCain \u015fi nici c\u00e2nd Dalai Lama, Michael Jackson sau Maica Tereza au vorbit studen\u0163ilor. A\u015fa c\u0103 \u00een sala unde au reverberat mai demult vocile lui Gladstone, Salisbury \u015fi Winston Churchill, Psy a vorbit despre cum a muncit timp de 30 de nop\u0163i pentru a g\u0103si dansul pe calul invizibil: “Am \u00eencercat s\u0103 imit totul: elefantul, maimu\u0163a, cangurul, soarele \u015fi luna. A existat o presiune mare pentru c\u0103 \u00een Coreea inventasem deja cinci mi\u015fc\u0103ri celebre”. Imediat dup\u0103, ziarul The Guardian se \u00eentreba dac\u0103 poate cineva omor\u00ee stilul Gangnam.<\/p>\n

<\/p>\n

MESAJUL VIZIBIL AL “CALULUI INVIZIBIL”<\/p>\n

Publica\u0163ia Time constata \u00een luna septembrie, dup\u0103 experien\u0163a nereu\u015fit\u0103 a pre\u015fedintelui Google, c\u0103 isteria Gangam “s-a \u00eencheiat oficial”. Faptul e contrazis de prezent: din septembrie vizualiz\u0103rile au continuat s\u0103 creasc\u0103 cu o medie de \u015fapte p\u00e2n\u0103 la zece milioane pe zi \u015fi se presupune c\u0103 va ajunge \u00een cur\u00e2nd la un miliard, devenind cel mai vizualizat videoclip din istorie. Gangnam Style a fost postat pe canalul oficial al lui Psy la data de 15 iulie 2012 \u015fi a primit deja de la Guinness World Records titlul de “cel mai pl\u0103cut” videoclip postat vreodat\u0103 pe YouTube gra\u0163ie num\u0103rului uria\u015f de like-uri \u015fi interac\u0163iuni cu fanii. O justificare poate fi \u015fi mesajul pe care \u00eel transmite, u\u015for de \u00een\u0163eles, chiar dac\u0103 versurile sunt \u00een coreean\u0103, datorit\u0103 accentului puternic pe con\u0163inut vizual. Psy este personajul central al unor evenimente aparent f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103: \u00een saun\u0103, al\u0103turi de gangsteri, dans\u00e2nd \u00eentr-un autobuz cu oameni de v\u00e2rst\u0103 mijlocie, pe un teren de joac\u0103 plin cu nisip care pare ini\u0163ial o plaj\u0103 sau \u00eent\u00e2lnindu-\u015fi dragostea la metrou – toate acestea simboliz\u00e2nd ridicolul materialismului, dup\u0103 cum a declarat \u00een presa interna\u0163ional\u0103 Psy, pe numele real Park Jai Sang. Videoclipul \u015fi c\u00e2ntecul se vor a fi o satir\u0103 la adresa unui “Cotroceni” al Seulului, cartierul de oameni boga\u0163i numit Gangnam. Acolo, pre\u0163ul mediu pentru un apartament este de peste 700.000 de dolari, sum\u0103 pe care un sud-coreean cu venituri medii ar putea s\u0103 o c\u00e2\u015ftige \u00een aproximativ 18 ani. Artistul, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 34 de ani, parodiaz\u0103 lumea puternic polarizat\u0103 a Coreei de Sud, purt\u00e2nd un sacou colorat de la roz p\u00e2n\u0103 la albastru deschis, papion \u015fi mi\u015fc\u0103ri care imit\u0103 c\u0103l\u0103ritul unui cal invizibil. Dar, l\u0103s\u00e2nd la o parte frivolitatea \u015fi caracterul comic al t\u00e2n\u0103rului, putem oare s\u0103 \u00eel privim ca noua fa\u0163\u0103 sau, de ce nu, interfa\u0163\u0103 a unui secol asiatic?<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

CUI ADUCE BANI GALOPUL GANGNAM STYLE<\/p>\n

Guvernul sud-coreean \u00eencurajeaz\u0103 muzica pop coreean\u0103, cunoscut\u0103 drept K-pop \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea acesteia la nivel global. Industria muzical\u0103 a \u0163\u0103rii a urcat \u00een ultimii \u015fase ani de pe locul al 23-lea pe pozi\u0163ia a 11-a \u00een clasamentul Federa\u0163iei Interna\u0163ionale a Industriei Fonografice. Industria muzical\u0103 coreean\u0103 a ajuns la aproape 3,4 miliarde de dolari, potrivit estim\u0103rilor Billboard, o cre\u015ftere de 27,8% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut. The Independent estimeaz\u0103 la 13,4 milioane de dolari suma pe care hitul lui Psy a adus-o sectorului muzical, \u00eentr-o pia\u0163\u0103 global\u0103 estimat\u0103 \u00een 2011 la 15 miliarde de dolari. Anali\u015ftii spun c\u0103 for\u0163a YouTube-ului \u015fi a achizi\u0163iilor de muzic\u0103 digital\u0103 prin servicii de streaming precum Spotify sau Deezer discrediteaz\u0103 vechiul model de afaceri al companiilor de muzic\u0103, iar cei care beneficiaz\u0103 de aceast\u0103 transformare sunt arti\u015ftii precum Psy.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen timp ce biletele la concertele lui sunt relativ accesibile – la cel mai recent, din Hong Kong, se puteau cump\u0103ra bilete de aproximativ 65 de euro, pe internet, la un show din Sidney fanii au pl\u0103tit 150 de dolari, iar concertele din august i-au adus profituri cuprinse \u00eentre 60.000 \u015fi 70.000 de dolari, potrivit kpopstarz.com. Nici albumele nu au fost cele care au adus venituri \u00eensemnate, circa 55.000 de unit\u0103\u0163i se v\u00e2nduser\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een octombrie. Dar profitul vine din alte direc\u0163ii, favorizate de dezvoltarea accentuat\u0103 a platformelor de distribu\u0163ie online. YouTube este destul de discret \u00een ce prive\u015fte remunera\u0163ia vizualiz\u0103rilor, men\u0163ion\u00e2nd pe pagina oficial\u0103 c\u0103 “sute de parteneri ai companiei \u00eenregistreaz\u0103 profituri de \u015fase cifre pe an”. Dar num\u0103rul acestora este destul de mic, de vreme ce doar 4% din con\u0163inutul postat este realizat \u00een parteneriat. C\u00e2\u015ftigul artistului este estimat \u00een jur de un cent la o mie de vizualiz\u0103ri; la un miliard ar putea fi de doar zece mii de dolari. O sum\u0103 infim\u0103 comparabil cu profitul pe care i-l aduce iTunes, unde pre\u0163ul unei melodii este de 1,29 dolari, iar el se afl\u0103 \u00een fruntea clasamentelor de v\u00e2nz\u0103ri pe pie\u0163ele interna\u0163ionale.<\/p>\n

Ac\u0163iunile YG Entertainment Inc., casa de discuri cu care artistul lucreaz\u0103, au urcat cu mai mult de 160 de procente de la \u00eenceputul anului, f\u0103c\u00e2ndu-l pe Yang Hyun Suk, directorul casei, cel mai bogat om din entertainment \u00een termeni de ac\u0163iuni \u015fi obliga\u0163iuni, scrie kpopstarz.com. Cele mai mari profituri vin din publicitate, Psy particip\u00e2nd la realizarea a peste zece reclame, din care a ob\u0163inut circa patru milioane de dolari.<\/p>\n

<\/p>\n

GANGNAM CRE\u015eTE PE ORIZONTAL\u0102 \u015eI PE VERTICAL\u0102<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 cre\u015fteri evidente ale industriei muzical-artistice din care face parte, Psy a influen\u0163at \u015fi alte pie\u0163e cu hitul lui. Cel mai clar exemplu este al companiei conduse de tat\u0103l lui, pentru care pre\u0163ul ac\u0163iunilor a crescut cu 500% dup\u0103 lansarea hitului. Park Won Ho este pre\u015fedintele companiei DI care se ocup\u0103 de producerea de echipamente semiconductoare de testare, printre clien\u0163i fiind chiar Samsung Electronics. Dac\u0103 pre\u0163ul unei ac\u0163iuni era, la momentul lans\u0103rii melodiei, de 2.000 de won (1,08 dolari americani), c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu acesta a ajuns la 14.000 de won (12,93 dolari). Un alt exemplu este Hite Jinro Co., o companie care produce o b\u0103utur\u0103 numit “soju”, ale c\u0103rei ac\u0163iuni au crescut cu 7,6% la doar \u015fapte zile dup\u0103 ce Psy a b\u0103ut o sticl\u0103 \u00een timpul unui concert din Seul. Iar celelalte branduri globale sud-coreene se bat pentru publicitatea \u00een stil Gangnam. Siteul mobilesyrop.com arat\u0103 cum Psy a f\u0103cut echip\u0103 cu Samsung pentru lansarea tabletei Galaxy Note II \u00een Canada. Tot el a devenit imaginea oficial\u0103 a liniei de frigidere Zipel a companiei; un paradox, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la consumerismul pe care \u00eel parodiaz\u0103 \u00een videoclip.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Mai mult dec\u00e2t avantajele evidente, un reportaj BBC arat\u0103 felul \u00een care “exporturile culturale” – care includ muzica, teatrul, m\u00e2ncarea – s-au dezvoltat at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t ar putea fi numite drept o “nou\u0103 for\u0163\u0103 economic\u0103”, aduc\u00e2nd Coreei de Sud \u00een jur de cinci miliarde de dolari anual. Un studiu al b\u0103ncii na\u0163ionale din Coreea de Sud apreciaz\u0103 c\u0103 pentru fiecare 100 de dolari \u00een exporturi de tip K-pop s-ar \u00eenregistra cre\u015fteri de 400 de dolari pentru produsele generale de consum, cum sunt cosmeticele, electronicele sau telefoanele mobile.<\/p>\n

“Iar dac\u0103 Gangnam Style este pe buzele unui num\u0103r at\u00e2t de mare de oameni \u015fi doar un procent dintre ei s-ar \u00eentreba \u00abce e locul acesta?, unde este?, voi merge acolo!\u00bb – deja cinci milioane de turi\u015fti ar vizita Coreea de Sud”, a declarat Lee Charm, \u015feful Organiza\u0163iei Turistice a Coreei pentru eturbonews.com. El este convins c\u0103 hitul va stimula \u015fi aceast\u0103 pia\u0163\u0103, ajut\u00e2nd la \u00eenceperea unei “noi era a industriei turismului coreean”. Circa 9,8 milioane de str\u0103ini au vizitat Coreea de Sud anul trecut, \u00een cre\u015ftere de aproape 11% fa\u0163\u0103 de anul precedent, iar pentru anul viitor se estimeaz\u0103 o cre\u015ftere tot de dou\u0103 cifre, parte datorit\u0103 noului val “hallyu” (termen folosit pentru descrierea r\u0103sp\u00e2ndirii culturii \u015fi entertainmentului coreene) \u015fi popularit\u0103\u0163ii Gangnam Style.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dezvoltarea economiei Coreei de Sud prin intermediul acestor curente a fost confirmat\u0103 de reprezentan\u0163ii de seam\u0103 ai acesteia: “Psy face parte din strategia economic\u0103 a \u0163\u0103rii”, a declarat Jim Yong Kim, noul pre\u015fedinte al B\u0103ncii Mondiale \u00eentr-un interviu acordat Wall Street Journal; iar ministrul de finan\u0163e \u015fi strategii al Coreei de Sud, oficialul Bahk Jae Wan, a spus, citat de Bloomberg, despre artist c\u0103 este “un exemplu de creativitate \u015fi competitivitate interna\u0163ional\u0103 de care \u0163ara avea nevoie”. Sus\u0163inerea oficialilor nu este doar declarativ\u0103: dac\u0103 \u0163ara era cunoscut\u0103 mai demult pentru piraterie \u015fi pentru slabe performan\u0163e \u00een sectorul industriei muzicale, guvernul a investit \u00een m\u0103suri pentru sus\u0163inerea culturii \u015fi a industriilor creative. Au fost reglementate drepturile de autor \u015fi adoptate programe educa\u0163ionale pe aceast\u0103 tem\u0103 \u00een \u015fcoli, iar constr\u00e2ngerile \u00een drepturile de proprietate intelectual\u0103 au dus la investi\u0163ii \u00een dezvoltarea serviciilor legale de acest tip, potrivit unei analize a musicweek.com.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Contextul economic \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 toate acestea nu a fost neap\u0103rat unul ideal; Fondul Monetar Interna\u0163ional previzioneaz\u0103 o cre\u015ftere a PIB-ului coreean \u00een 2012 de 3%, \u00een sc\u0103dere fa\u0163\u0103 de 3,25% prognozat anterior. “Exist\u0103 aproximativ cinci carduri de credit pentru fiecare adult, iar sud-coreenii tr\u0103iesc pe datorie de la mijlocul anilor ’90, c\u00e2nd guvernul a \u00eenceput s\u0103 \u00eencurajeze cheltuielile pentru a ie\u015fi din criza financiar\u0103 asiatic\u0103”, scrie The Atlantic. Este o popula\u0163ie care, dup\u0103 cum parodiaz\u0103 \u015fi Psy, nu ezit\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi cumpere cafea de \u015fase dolari cu una dintre cele cinci c\u0103r\u0163i de credit. Sud-coreenii trec printr-o criz\u0103 de identitate. Sunt m\u00e2ndri de semnul Samsung care troneaz\u0103 \u00een Times Square din New York \u015fi de ma\u015finile Hyundai r\u0103sp\u00e2ndite din Miami p\u00e2n\u0103 \u00een Sydney. “Coreea de Sud a ajuns c\u00e2t de departe a putut cu modelul bazat pe exporturi, care a alimentat boomul de dup\u0103 r\u0103zboi \u015fi standardele de trai dup\u0103 1997”, spun jurnali\u015ftii de la Bloomberg. Conglomeratele controlate de familii domin\u0103 economia unei \u0163\u0103ri unde datoria pe gospod\u0103rie este din ce \u00een ce mai mare, chiar dac\u0103 angaja\u0163ii sud-coreeni muncesc cele mai multe ore.\n <\/p>\n

<\/p>\n

INDUSTRIALIZAREA FENOMENULUI GANGNAM<\/p>\n

Max Fischer analizeaz\u0103 \u00een Washington Post cum succesul industriei vine tocmai din produc\u0163ia \u00een serie: “Muzicienii sunt antrena\u0163i \u00een acest sens, c\u00e2ntecele sunt alese dup\u0103 formule atente \u015fi totul este procesat la scar\u0103 mare”. John Seabrook de la publica\u0163ia The New Yorker vorbe\u015fte despre o “tehnologie cultural\u0103” procesat\u0103 la scar\u0103 mare, un sistem de uzin\u0103, \u00een care totul este fabricat: “de la na\u0163ionalitatea compozitorului p\u00e2n\u0103 la culoarea fardului de pleoape \u015fi a gesturilor m\u00e2inilor”. Seabrook observ\u0103 \u015fi c\u0103 momentul a fost potrivit: am asistat la un “miracol economic”, \u0163ara a devenit suficient de dezvoltat\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 suporte o pia\u0163\u0103 domestic\u0103 a industriei muzicale mare \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care felul cum oamenii consum\u0103 acest produs era \u00een schimbare”. Iar schimbarea vine din dezvoltarea platformelor de internet \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea imediat\u0103, peste tot, a orice. Gangnam Style vine \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care v\u00e2nz\u0103rile digitale pe cea mai dezvoltat\u0103 pia\u0163\u0103, SUA, le-au dep\u0103\u015fit pe cele fizice, iar arti\u015fti ai digitalului precum Katy Perry sau Adele au c\u00e2\u015ftigat teren considerabil \u00een fa\u0163a clasicilor Jimi Hendrix sau Bob Dylan, care se v\u00e2nd \u00eenc\u0103 pe vinil. Precum observ\u0103 Zoe Chace de la radioul public na\u0163ional din SUA, “Psy a g\u0103sit momentul ideal pentru lansare, nu a explodat dintr-o dat\u0103”, a observat faptul c\u0103 muzica popular\u0103 coreean\u0103 a ap\u0103rut \u00een era MTV \u015fi, mai t\u00e2rziu, \u00een era YouTube, iar Coreea a crescut concomitent cu mediile digitale. Num\u0103rul de utilizatori care pl\u0103tesc \u00eenscrierea la abonamentele muzicale a crescut cu 65% \u00een 2011, ajung\u00e2nd la 13,4 milioane \u00een \u00eentreaga lume, potrivit estim\u0103rilor Federa\u0163iei Interna\u0163ionale a Industriei Fonografice. “Industria muzical\u0103 a folosit oportunit\u0103\u0163ile lumii digitale \u00eentr-un mod pe care pu\u0163ine sau poate niciun alt business nu a f\u0103cut-o”, crede Frances Moore, director al Federa\u0163iei.<\/p>\n

GANGNAM DE ROM\u00c2NIA SE FACE “PE GENUNCHI”<\/p>\n

Un exemplu similar lui Psy ar putea fi un produs de export rom\u00e2nesc: solista Alexandra Apostoleanu, mai cunoscut\u0103 drept Inna, care se \u00eendreapt\u0103 spre 20 de milioane de vizualiz\u0103ri pe YouTube \u015fi ocup\u0103 locul \u00eent\u00e2i printre conturile locale de pe Facebook, din punct de vedere al num\u0103rului de like-uri, \u00eentrec\u00e2nd deta\u015fat branduri precum Lidl, Discovery sau Pepsi. Dintre cei \u015fapte milioane de oameni care i-au oferit like-uri, doar 500.000 sunt rom\u00e2ni, spune Marian Doroban\u0163u, managerul de comunicare al solistei. Ea a debutat \u00een 2009 la fel ca Psy – a postat o pies\u0103 pe YouTube \u015fi a mizat pe un public t\u00e2n\u0103r, care \u00eencepea s\u0103 creasc\u0103 odat\u0103 cu Facebook \u015fi cu noile tehnologii: “Toat\u0103 lumea se concentra atunci s\u0103 fac\u0103 lans\u0103rile la radio sau TV. Noi ne-am dat seama c\u0103 publicul cu v\u00e2rsta \u00eentre 14 \u015fi 24 de ani este \u00een online, familiarizat cu tehnologia”.
\nIar internetul, spune Doroban\u0163u, ofer\u0103 un beneficiu esen\u0163ial, feedback-ul; astfel “c\u00e2nd faci o pies\u0103 \u015fi vezi c\u0103 multora nu le place, nu e bun\u0103 \u015fi atunci vii cu altceva”. Iar despre succesul lui Psy, nu crede c\u0103 a fost unul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ci c\u0103 a fost momentul potrivit \u015fi c\u0103 l-a ajutat mai ales sprijinul celei mai mari case de discuri din SUA, Universal Music. “Nu a fost totul absolut natural, a fost o prim\u0103 parte natural\u0103, dar orice produs, oric\u00e2t de bun ar fi, f\u0103r\u0103 investi\u0163ii majore \u015fi f\u0103r\u0103 rela\u0163iile care s\u0103 te \u00eemping\u0103 unde ai publicul, nu po\u0163i reu\u015fi.”<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Despre Rom\u00e2nia spune c\u0103 “nu exist\u0103 pe harta industriilor muzicale mondiale”, parte din cauza faptului c\u0103 nu avem istorie muzical\u0103. “Un artist din estul Europei trebuie s\u0103 munceasc\u0103 de cinci ori mai mult dec\u00e2t cei din Anglia, Suedia, Fran\u0163a, Germania ca s\u0103 reu\u015feasc\u0103, iar europenii nu se pot compara cu coreenii; ce facem aici este 10% din ce fac ei acolo. Ei au academii de muzic\u0103 unde sunt transforma\u0163i \u00een artistul perfect, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd nu doar s\u0103 c\u00e2nte \u015fi s\u0103 danseze, ci \u015fi s\u0103 dea interviuri, s\u0103 se fac\u0103 pl\u0103cu\u0163i.” Despre Inna spune c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 porneasc\u0103 o tendin\u0163\u0103: “Nu \u015ftiu dac\u0103 trendul exportului, \u00eens\u0103 cert este c\u0103 a deschis multe u\u015fi”. U\u015file se \u00eenchid acum pentru c\u0103, spune managerul, a fost vorba despre un fenomen de turm\u0103: “S-a \u00eent\u00e2mplat ca \u00een cazul deschiderii unui magazin nou, de unde la \u00eenceput cump\u0103r\u0103 toat\u0103 lumea”. Odat\u0103 ce muzica de la noi a \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 succes, casele de discuri din afar\u0103 “au cump\u0103rat tot \u015fi noi am v\u00e2ndut absolut tot, f\u0103r\u0103 o limit\u0103 de calitate”, chiar \u015fi \u00een cazul \u00een care “compozi\u0163iile erau lucrate dou\u0103 ore \u00eentr-un beci”.
\nIar acesta este principalul motiv pentru care str\u0103inii ezit\u0103 acum s\u0103 cumpere muzic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 – industria local\u0103 a explodat \u00een 2008-2010, \u00eens\u0103 2011 arat\u0103 complet diferit. Managerul observ\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este greu s\u0103 reu\u015fe\u015fti cu orice gen de muzic\u0103, iar pentru cei c\u00e2\u0163iva arti\u015fti de succes pe pie\u0163ele interna\u0163ionale spune c\u0103 a fost o chestiune de conjunctur\u0103 \u015fi noroc. Cine a reu\u015fit s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 acel moment prielnic are parte \u00een continuare de succes, oferind poate posibilitatea \u015fi altor arti\u015fti s\u0103 se remarce. Nu e acela\u015fi lucru \u015fi pentru cei care compun muzic\u0103 de calitate: “Este un moft s\u0103 faci muzic\u0103 bun\u0103 la noi, nu \u015ftiu nici m\u0103car o trup\u0103 de rock nu din Rom\u00e2nia, ci din estul Europei care s\u0103 fi reu\u015fit”. Poate de aceea Inna, ajutat\u0103 de o echip\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 format\u0103 din \u015fase oameni, a renun\u0163at la rock \u015fi s-a orientat pe muzica de consum. Doroban\u0163u spune c\u0103 sunt oameni care pot s\u0103 fac\u0103 muzic\u0103 foarte bun\u0103 \u00een Rom\u00e2nia dar nu au nicio \u015fans\u0103, chiar dac\u0103 exist\u0103 o ni\u015f\u0103 \u015fi pentru aceste genuri. Pentru c\u0103 nu exist\u0103 loc unde s\u0103 comunice: “S\u0103 spunem c\u0103 ai un proiect rock, \u00eel g\u00e2nde\u015fti un an de zile, te apuci, scrii piese incredibil de bine, unde te duci cu el? Nu exist\u0103 nicio emisiune TV care s\u0103 aib\u0103 public pentru a\u015fa ceva”, spune Doroban\u0163u.<\/p>\n

<\/p>\n

Cuantune este o forma\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 lansat\u0103 \u00een 2010 care produce ce s-ar putea cataloga drept muzic\u0103 “quality”, dovada fiind num\u0103rul de vizualiz\u0103ri ale celei mai populare piese, \u00een limba englez\u0103: pu\u0163in peste 73.000. Managerul lor, Mario Cruxfader, spune c\u0103 “nu e un secret faptul c\u0103 piesele u\u015for de memorat, cu un mesaj de multe ori abstract, au, de obicei, succes mai mare dec\u00e2t cele cu substrat artistic”. Iar succesul lui Psy se explic\u0103 prin faptul c\u0103 lumea acord\u0103 tot mai pu\u0163in timp muzicii prea complicate. Un business bine definit pare s\u0103 nu fie doar secretul rezisten\u0163ei, ci \u015fi al succesului. Andrei Maria, mai cunoscut publicului drept Smiley, c\u00e2nt\u0103re\u0163 \u015fi manager al casei de discuri “HaHaHa Production”, spune c\u0103 Psy a avut o strategie de marketing eficient\u0103: “De\u015fi pare, succesul lui nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor!”. Iar r\u0103sp\u00e2ndirea pe internet e generat\u0103 de acest gen de con\u0163inut: “Au luat o mi\u015fcare funny, au pus c\u00e2teva note antrenante, pachetul a fost promovat de vedetele de la Hollywood \u015fi succesul a fost garantat”.<\/p>\n

Despre K-pop spune c\u0103 nu poate fi asem\u0103nat cu muzica rom\u00e2neasc\u0103, fiind un stil epic, dramatic, asem\u0103n\u0103tor filmelor, alc\u0103tuit din elemente precum orchestra\u0163iile americane cu linii muzicale europene \u015fi silabisire asiatic\u0103. Iar despre intrarea rom\u00e2nilor pe pie\u0163ele din afar\u0103, spune c\u0103 “se ajunge \u00eentotdeauna la cine e\u015fti, de unde vii, cine te reprezint\u0103 \u015fi c\u00e2\u0163i bani ai”. Internetul ar putea totu\u015fi s\u0103 ajute \u00een acest sens, primele semne fiind vizibile deja: “Suntem ni\u015fte contribuabili demni de luat \u00een seam\u0103 \u015fi pentru muzica din afar\u0103”. Argumentul s\u0103u st\u0103 \u00een v\u00e2rfurile care au reu\u015fit, de\u015fi admite c\u0103 e dificil s\u0103 te lup\u0163i de la egal la egal cu nume precum Rihanna, Justin Bieber sau al\u0163ii: “Imagina\u0163i-v\u0103 c\u00e2\u0163i arti\u015fti buni sunt \u00een toat\u0103 lumea, c\u00e2te piese senza\u0163ionale nu trec grani\u0163ele \u0163\u0103rii lor. Internetul are puterea s\u0103 schimbe asta!”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Smiley a ajuns la un maximum de circa \u015fapte milioane de vizualiz\u0103ri cu o pies\u0103 lansat\u0103 \u00een urm\u0103 cu un an. Pentru care nu prime\u015fte cei nici o sut\u0103 de dolari de la YouTube aferen\u0163i num\u0103rului de vizualiz\u0103ri: “\u00cen Rom\u00e2nia nu se c\u00e2\u015ftig\u0103 bani direct din vizualiz\u0103ri, doar prin asociere cu alte firme adi\u0163ionale, dar cam \u00eentr-un an-doi se va \u00eent\u00e2mpla \u015fi acest lucru”. \u00cen contextul \u00een care pe plan mondial v\u00e2nz\u0103rile digitale prin intermediul serviciilor de streaming au ajuns s\u0103 le dep\u0103\u015feasc\u0103 pe cele fizice, Rom\u00e2nia nu apare pe harta \u00eencas\u0103rilor pentru c\u0103 “zona balcanic\u0103 prefer\u0103 ceea ce e gratis \u015fi ne-am obi\u015fnuit a\u015fa”. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, internetul, de\u015fi a oferit o deschidere pentru pie\u0163ele interna\u0163ionale, a sc\u0103zut dramatic veniturile din v\u00e2nz\u0103ri, concertele fiind principala surs\u0103 de venit a oric\u0103rui artist din Rom\u00e2nia. Situa\u0163ia e confirmat\u0103 \u015fi de Federa\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 a Industriei Fonografice, al c\u0103rei director regional pentru Europa, Frances Moore, a declarat la \u00eenceputul anului c\u0103 Rom\u00e2nia se confrunt\u0103, al\u0103turi de Bulgaria, cu un proces transfrontalier \u00een ce prive\u015fte materialele piratate, iar obiceiurile acestor \u0163\u0103ri nu sunt \u00eenc\u0103 preg\u0103tite s\u0103 apere ce ar trebui s\u0103 devin\u0103 grani\u0163a extern\u0103 a Uniunii Europene. “Industria muzical\u0103 din Rom\u00e2nia este una f\u0103cut\u0103 pe genunchi, ale c\u0103rei baze au fost puse de ni\u015fte b\u0103ie\u0163i de\u015ftep\u0163i, care au \u00eenv\u0103\u0163at lucrurile din mers. E exact ca Pepsi-Cola de pe vremea lui Ceau\u015fescu: sticla arat\u0103 la fel, con\u0163inutul la fel, dar gustul nu e acela\u015fi \u015fi asta pentru ca re\u0163eta nu e original\u0103.” Industria muzical\u0103 local\u0103 nu beneficiaz\u0103 de \u015fcoli de management muzical, de publisheri sau suneti\u015fti profesioni\u015fti, iar terenul de formare al acestora este abia la \u00eenceput. “V\u00e2nz\u0103ri fizice nu sunt, prin urmare investi\u0163iile sunt foarte mici iar produsele ies la jum\u0103tate de norm\u0103.” Smiley \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 optimismul: “Avem foarte multe lipsuri, dar \u00eenv\u0103\u0163\u0103m repede, ne pricepem s\u0103 fur\u0103m meserie \u015fi suntem foarte, foarte talenta\u0163i!”.
\nPsy, un fenomen, un virus, o isterie. Am putea \u00eencadra \u00een aceast\u0103 \u00een\u015firuire \u015fi sintagma de simbol al economiei Coreei de Sud, unde, \u00een ciuda societ\u0103\u0163ii polarizate, rata \u015fomajului este de 3,1%, adic\u0103 jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de cea a SUA \u015fi o treime din cea a Fran\u0163ei; \u0163ar\u0103 care a dep\u0103\u015fit condi\u0163ia de stat agrar prin accent pe munc\u0103 \u015fi ambi\u0163ie. R\u0103m\u00e2ne optimismul celor care se lupt\u0103 cu pia\u0163a muzical\u0103 din Rom\u00e2nia o metafor\u0103 a economiei?\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A c\u00e2\u015ftigat milioane de dolari \u00een mai pu\u0163in de jum\u0103tate de an, produc\u0103torii \u015fi firmele rela\u0163ionate s-au \u00eembog\u0103\u0163it la r\u00e2ndul lor, iar la nivel mondial a produs o veritabil\u0103 isterie. Efectele muzicii lui Psy se propag\u0103 \u00eens\u0103 dincolo de industria muzical\u0103, dovad\u0103 c\u0103 ac\u0163iunile firmei tat\u0103lui s\u0103u au crescut cu 500%, v\u00e2nz\u0103rile de b\u0103uturi \u015fi m\u00e2ncare coreean\u0103 sunt pe pant\u0103 ascendent\u0103, iar artistul a fost numit de oficialii \u0163\u0103rii “un exemplu de creativitate \u015fi competitivitate interna\u0163ional\u0103”. Mai spun \u015fi c\u0103 “Psy face parte din strategia economic\u0103”, de vreme ce \u0163ara a\u015fteapt\u0103 mai mul\u0163i turi\u015fti anul viitor numai pentru c\u0103 m\u0103car o parte din fanii artistului s-ar putea sim\u0163i \u00eendemna\u0163i s\u0103 calce grani\u0163a Coreei de Sud.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,202,28786,305,28785],"class_list":["post-75081","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-cover-story","tag-gangnam-style","tag-muzica","tag-psy"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75081","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=75081"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75081\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":88596,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75081\/revisions\/88596"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=75081"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=75081"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=75081"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}