{"id":6965,"date":"2007-05-22T14:04:00","date_gmt":"2007-05-22T14:04:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=6965"},"modified":"2026-04-02T09:50:47","modified_gmt":"2026-04-02T09:50:47","slug":"sansa-uitarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=6965","title":{"rendered":"Sansa uitarii"},"content":{"rendered":"<p><P class=text style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Devenim din ce in ce mai dependenti de computere si Internet, iar multe dintre obiceiurile noastre se schimba datorita acestei dependente. Exista oare si efecte mai adanci? Pierdem oare ceva din abilitatea de a gandi?<\/P><SPAN class=text>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>In urma cu cativa ani am citit intr-un ziar de (mult prea) mare tiraj un articol alarmist care ne anunta &#8211; nici mai mult nici mai putin &#8211; ca omenirea se tampeste. Si nu era vorba de un proces de lunga durata, ci de o veritabila \u0084epidemie de prostie\u0093, cauzata de utilizarea computerelor si a internetului pe post de \u0084memorie externa\u0093. Primul impuls a fost sa caut sursa pe baza caruia a fost alcatuit articolasul, folosind &#8211; evident &#8211; Google. Am introdus numele savantului japonez invocat in articol si am obtinut un singur rezultat: articolul \u0084A Planet of Forgetful Fools\u0093 publicat de editia in limba engleza a ziarului Pravda, ceea ce mi-a adus o proba ca s-ar putea ca teza enuntata sa nu fie cu totul falsa: articolul romanesc era o traducere cuvant cu cuvant a articolului respectiv, fara nicio mentionare a sursei. Desigur, se poate argumenta ca un plagiat este mai degraba un furt, deci intra in zona moralei si nu a inteligentei, insa cred ca este o prostie sa-ti imaginezi ca nu vei fi prins intr-o epoca in care cu totii avem la dispozitie Google.<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>De fapt, articolul in cauza era la randul sau un rezumat al unui text aparut in The Sunday Times, pe care l-am gasit tot cu Google si am avut posibilitatea sa vad datele reale ale problemei. Dincolo de faptul ca s-a exagerat copios si s-au rastalmacit vorbele savantului japonez (prestigios de altfel, cum avea sa-mi dovedeasca tot Google, dupa ce am corectat transcrierea gresita utilizata in articolul romanesc), problema exista totusi. Intr-adevar, ne-am obisnuit sa ne \u0084delegam\u0093 tot mai mult memoria. In urma cu cativa ani stiam pe de rost cateva zeci de numere de telefon, in vreme ce azi nu stiu numarul telefonului meu fix de acasa. Dar sa fie asta o proba ca devin din ce in ce mai prost? Nu mi-as fi amintit de articol (hmm&#8230; sa fie si asta un simptom?) daca n-as fi citit zilele trecute in blogul \u0084Mashable\u0093 un articol de Stan Schroeder care reia tema, dar de data aceasta intr-un mod ceva mai particular. Mai precis, Google este considerat principalul vinovat, pentru ca din ce in ce mai adesea refuzam sa tinem minte diverse lucruri sau sa facem dupa metodele \u0084naturale\u0093 anumite lucruri. De ce Google? Tocmai pentru ca este al naibii de bun. Schroeder ne invita sa ne punem cateva intrebari, dintre care prima suna asa: \u0084De cate ori ati folosit Google ca sa gasiti un articol dintr-un anume sit web in loc sa folositi motorul intern de cautare a sitului?\u0093. Intamplarea face ca dupa ce am citit articolul la care ma refer, am uitat sa-l memorez in Del.icio.us, iar cand am avut nevoie de el, m-am dus fara ezitare la Google si am cautat \u0084google dumb mashable\u0093. A doua intrebare este inca si mai provocatoare: \u0084Fiind offline, de cate ori v-ati enervat pentru ca nu puteti avea acces la o informatie folosind Google?\u0093. De nenumarate ori, desi m-as fi multumit si cu Wikipedia&#8230;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Cum ar fi oare sa ne lipsim pentru cateva zile de Google? James Thomas a facut experimentul si, cel putin in prima faza, a intampinat greutati majore. Sigur ca exista alternative, dar pe de-o parte Google este cel mai bun motor de cautare, iar pe de alta parte Google nu este doar un motor de cautare, ci un ansamblu de servicii de care eu cel putin depind in multe privinte. Chiar si pentru lucruri simple, care nu implica neaparat cautari, Google se dovedeste mereu la indemana. De pilda calcule sau conversii. Incercati \u008423 miles to km\u0093 sau \u0084540 euro in RON\u0093. <\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>&nbsp;<\/P>  <P class=MsoNormal style=\"MARGIN: 0cm 0cm 0pt\" align=justify>Un alt experiment interesant s-a desfasurat pe blogul \u0084Google Operating System\u0093, unde autorul (Ionut Alex Chitu) a cerut cititorilor sa incerce sa defineasca \u0084Google\u0093 in mod colaborativ. Una dintre definitiile selectate trece mult dincolo de domeniul motoarelor de cautare si pare sa sustina ipoteza lui Schroeder: \u0084Google este cealalta jumatate a creierului meu\u0093. Comentariile cititorilor supraliciteaza: \u0084Google is God\u0093. Pana la urma, intrebarea rezista, iar Schroeder este precaut in raspuns. Poate ca din perspectiva educatiei clasice suntem mai prosti, pentru ca pierdem multe abilitati considerate de baza pana acum, incepand cu memorarea. Evoluam spre formule in care incredintam \u0084celeilalte jumatati\u0093 sarcini care in mod normal revin creierului nostru, iar de aici se poate specula in ce masura aceasta evolutie ne va afecta in viitor abilitatea de a gandi. Opinia mea este ca pierdem ceva, dar castigam ceva mult mai valoros: abilitatea de a asimila informatia, de a o organiza, de a o supune simtului critic si, in cele din urma, sansa de a o putea uita.<SPAN style=\"mso-spacerun: yes\">&nbsp; <\/SPAN><\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Devenim din ce in ce mai dependenti de computere si Internet, iar multe dintre obiceiurile noastre se schimba datorita acestei dependente. Exista oare si efecte mai adanci? Pierdem oare ceva din abilitatea de a gandi?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[571],"tags":[6207],"class_list":["post-6965","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-business-hi-tech","tag-sansa-uitarii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6965","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6965"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6965\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28259,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6965\/revisions\/28259"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6965"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6965"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6965"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}