La 1 ianuarie 1983, c\u00e2nd puneau in functiune primul sistem TCP\/IP, cercetatorii de la National Science Foundation nu se g\u00e2ndeau c\u00e2tusi de putin la viitorul ziarelor tiparite. Cine s-ar fi g\u00e2ndit, insa, atunci, la concurenta pe care o va reprezenta presa online pentru cea clasica? Doua decenii mai t\u00e2rziu, Earl J. Wilkinson, directorul executiv al \u0084International Newspaper Marketing Association\u0094 (INMA), argumenteaza ca ziarele vor exista in continuare, pe h\u00e2rtie, si ca nu vor inceta sa fie un mediu de comunicare puternic. <\/P> <\/P> Intr-un discurs tinut la <\/P> Totusi, Wilkinson admite existenta unei crize pe piata ziarelor tiparite. El considera ca, in acest moment, la nivel global, managerii de presa scrisa experimenteaza patru scenarii:<\/P> – Investitia in presa gratuita (21 milioane de exemplare de ziare gratuite se distribuie zilnic in metrourile din toata lumea);<\/P> – Tabloidizarea ziarelor de calitate;<\/P> – Dezvoltarea unor strategii legate de produse complementare (CD-uri, DVD-uri, carti etc.) oferite la cumpararea ziarelor, gratuit sau la un pret mai mic;<\/P> – Dezvoltarea ziarelor in format mic, compact (Die Welt si Evening Standard au scos pe piata versiuni “prescurtate” ale ziarelor-mama, in formate compacte, cu numar de pagini redus).<\/P> Aceste experimente ar viza doua scopuri: cresterea v\u00e2nzarilor si captarea publicului t\u00e2nar. <\/P> Presa in “Tendintele sunt corect sesizate si se aplica inclusiv in Rom\u00e2nia \u0096 afirma Catalin Tolontan, redactorul-sef al Gazetei Sporturilor. Cred ca presa gratuita are viitor si la noi. E suficient sa iei metroul din Berceni in Nord si sa vezi in fiecare dimineata cum Compact a inlocuit in buna masura Libertatea. Nu sunt de acord cu cei care predica finalul presei prin aparitia gratuitelor. Constat, in schimb, ca ziarele gratuite largesc piata si ca ele sunt citite de oameni care, in mod obisnuit, nu consuma presa. Doar pentru ca gratuitele sunt un alt model de business, asta nu inseamna ca nu sunt ziare!”<\/P> <\/P> Adrian Halpert, directorul editorial al Adevarului, este si el increzator in viitorul presei scrise. “Cred ca viitorul ziarelor tiparite nu este atat de negru precum sustin unii. Din acest punct de vedere, piata rom\u00e2neasca este, oricum, mult in urma altor piete in care Internetul a muscat o felie consistenta din publicul presei scrise. Insa, chiar si sub presiunea <<erei electronice>> a presei, intotdeauna vor exista cititori <<clasici>> de ziare. Cititorul care simte nevoia sa-si citeasca ziarul dimineata la cafea, cel care vrea sa-l rasfoiasca in mijloacele de transport, cel care il pune pe noptiera, acasa \u0096 acestia sunt destul de multi, sunt cei care se identifica cu formatul fizic al ziarului, sunt cei pe care navigarea pe Net nu-i satisface. E adevarat ca trebuie sa tinem cont de expansiunea mijloacelor electronice de informare insa dictonul <<verba volant scripta manent>> ram\u00e2ne, din perspectiva mea, la fel de actual ca atunci cand a fost emis.\u0094<\/P> Jurnalism vs. marketing<\/STRONG> <\/P> Adrian Ursu, redactor-sef la G\u00e2ndul, abordeaza o perspectiva pragmatica: \u0084Am iesit din perioada romantica a presei in care ziarul traia doar prin calitatea materialelor si inteligenta jurnalistilor. Competitia in presa scrisa a devenit extrem de dura. Cred ca in urmatorii cinci ani segmentul cititorilor de cotidiene se va reduce, in Rom\u00e2nia, cu c\u00e2teva procente. Tirajele tuturor ziarelor se vor restr\u00e2nge vizibil, in conditiile aparitiei mai multor titluri, inclusiv a unor cotidiene gratuite. In plus, ziarele cu acoperire nationala vor avea de infruntat concurenta crescuta a publicatiilor locale.\u0094 Un subiect de reflectie ar fi, in opinia lui Adrian Ursu, faptul ca strategiile de marketing, extrem de sofisticate tind sa goleasca de continut produsul jurnalistic.<\/P> Print si \/ sau online<\/STRONG> <\/P> Pe glob, dar si la noi, presa online nu trebuie sa sperie, ci sa indemne la reflectie, cred interlocutorii nostri. Asfel, Tolontan respinge ideea unui ziar \u0084voluminos, cu de toate, exhaustiv si vanitos\u0094 si identifica problema presei scrise rom\u00e2nesti in faptul ca ofera \u0084prea mult continut irelevant, unui public fara timp”. \u0084Nu mai este timpul tirajelor zdrobitoare, ci cel al adaptarii la o piata in continua schimbare\u0094, afirma si Halpert. La r\u00e2ndul sau, Adrian Ursu constata: \u0084Tendinta urmatorilor ani este desprinderea versiunilor electronice ale ziarelor de formula tiparita, actuala suprapunere de continut intre print si online fiind inlocuita treptat, dar rapid de constructia unor produse multimedia complet individualizate, in care continutul ziarului e doar pretextul onomastic.\u0094<\/P> Read more<\/STRONG><\/P> Pe piata presei scrise lucrurile evolueaza cu viteza unui click. \u0084Acestea nu sunt timpuri pentru abordari stiintifice. Nici pentru abordari sistematice\u0094, explica Earl J. Wilkinson. Este momentul in care ziarele experimenteaza, incearca, invata din mers si din greseli. Unele publicatii aplica strategii de marketing sofisticate, altele isi schimba formatul pentru a atrage cititori tineri. Marile trusturi de presa lanseaza cotidiene gratuite si investesc in paginile online ale publicatiilor pentru a compensa scaderea tirajului si a audientei ziarelor tiparite. Acest lucru nu este neaparat unul negativ, ci arata ca ziarele au sanse mari sa supravietuiasca socului provocat de Internet. Prin urmare, pentru Read more, apasati Next…<\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" La 1 ianuarie 1983, c\u00e2nd puneau in functiune primul sistem TCP\/IP, cercetatorii de la National Science Foundation nu se g\u00e2ndeau c\u00e2tusi de putin la viitorul ziarelor tiparite. Cine s-ar fi g\u00e2ndit, insa, atunci, la concurenta pe care o va reprezenta presa online pentru cea clasica? Doua decenii mai t\u00e2rziu, Earl J. Wilkinson, directorul executiv al \u0084International Newspaper Marketing Association\u0094 (INMA), argumenteaza ca ziarele vor exista in continuare, pe h\u00e2rtie, si ca nu vor inceta sa fie un mediu de comunicare puternic. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[573],"tags":[6044,6043],"class_list":["post-6792","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-media-marketing","tag-anno-interneti-24","tag-ziarele"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6792","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6792"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6792\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28091,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6792\/revisions\/28091"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6792"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6792"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6792"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}