Pe mine ma sperie blogurile. Mai precis, nevoia de blog ma sperie. De fapt, nu, pretentia ca blogul e un jurnal personal ma sperie. Ce-i asta? Mi se pare o ipocrizie, o interpretare daunatoare a unui ajutor pe care oamenii l-au avut dintotdeauna. Sau poate ca am eu o Intelegere diferita asupra rolului jurnalului, pe care am sa v-o Impartasesc, ca sa stim de la ce referinta am plecat. Nu trebuie sa-ti spuna nimeni cum se tine un jurnal. Fiinta ta interna stie. E un instrument intim care te ajuta sa te gasesti si pe dinauntru, sa te Intelegi si chiar sa te organizezi. E abacul confesiunii religioase sau\/si al celei de pe canapea. E despre framantarile sufletului si neIntelegerile pe care le avem cu constiinta, pe care putini ti le pot exhiba chiar si In fata foii mute si neIncruntate a jurnalului, la adapostul singuratatii. <\/P> <\/P> Si daca jurnalul unui ins Ii radiografiaza interiorul cu abisurile si petele lui de lumina, cenzurat de ipocrizie si histrionism si de joc social, atunci sunt sigura ca insul nu-l poate face public. Cum nimeni nu scrie sau nu povesteste despre dialogul purtat la confesional. Si atunci, de aia <\/SPAN>nu pot sa cred ca blogurile sunt jurnale. Sunt exercitii de retorica (binevenite, de ce nu), artilerie fara tinta de ganduri si impresii, memo-uri catre lume. Ca speakers corner din Hyde Park (desi acolo auditoriul nu se ia In serios). Dar faptul ca o facem din fata monitorului si cu spatele la lume ne face cool, contemporani, updatati, interesanti.<\/P> <\/P> Am cunoscut In carne si oase un blogger foarte activ. Blogul sau e foarte apreciat In blogosfera romaneasca, updated, long lasting, divers. Bine, cunoscut e mult spus, Ii stiam numele si am facut parte din aceeasi colectivitate mai multe luni. Eram foarte curioasa; cum e omul asta care are opinii despre atatea si care aduce In fata lumii si chestiuni intime de parca lumea ar fi propriul apartament. Nu cred ca voi ati fi asteptat altceva decat mine: o persoana deschisa, volubila, sociabila, interesanta. Ei, bine, n-am reusit sa schimb doua vorbe cu omul asta. Nici eu, nici altii. <\/P> <\/P> asta e alt motiv pentru care nu-mi place ideea de blog. Te tine departe de oameni, te alieneaza. Iti ia caldura statului Impreuna si a palavragitului, sentimentul simpatic al complicitatii date de un anumit tip de umor sau de o <\/SPAN>situatie, momentele cand sesizezi schimbarile de stari la ceilalti, grimasele, ascultarea rasului si molipsirea de el, privirile care te Inveselesc sau te enerveaza; te priveaza de cel mai frumos spectacol: umanul. <\/P> <\/P> Da, da, e un abuz sa cred ca toti bloggerii sunt asa. Dar pe cei care sunt si sociabili nevirtual, mi-i imaginez Intalnindu-se cu prietenii lor, bloggeri si ei, normal, si avand urmatoarea conversatie:<\/P> – Tare faza pe care am postat-o azi\u0085<\/P> – Tare, ai vazut ce am comentat.<\/P> – Aaaa, ce idee mi-a venit In timp ce surfam blogul lui Xena: poze In fiecare zi de miercuri.<\/P> – Urban diurn, tratate?<\/P> – Lasa, ca o sa vedeti pe blog. Mai stam?<\/P> <\/P> Mda, mer\u00e7i beaucoup, prefer serile nesfarsite cu prietenii mei si energia si dragul care ne aduna si discutiile noastre mai mult sau mai putin avizate, dar cu siguranta pline de viata, despre fenomenul blogging. Prefer chiar si tacerile noastre.<\/P> <\/P> PS: Privesc cu simpatie blogurile de corporatie, sunt umanizante.<\/P> <\/P> Citesc si simt din plin utilitatea blogurilor care functioneaza ca forumuri tematice. E minunat ca blogul a eliberat vorbele asa cum napsterul a eliberat muzica. E minunat sa ai acces la parerea de acum cateva minute a nu stiu carui guru In sociologie cu privire la expansiunea Chinei sau sa vezi ca poeziile tale sunt citite de Inca 100 de oameni si macar un sfert le iubesc. <\/P> Dar atat. <\/P> <\/P> Cred ca tehnologia si intimitatea nu se potrivesc.<\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Pe mine ma sperie blogurile. Mai precis, nevoia de blog ma sperie. De fapt, nu, pretentia ca blogul e un jurnal personal ma sperie. Ce-i asta? Mi se pare o ipocrizie, o interpretare daunatoare a unui ajutor pe care oamenii l-au avut dintotdeauna. Sau poate ca am eu o Intelegere diferita asupra rolului jurnalului, pe care am sa v-o Impartasesc, ca sa stim de la ce referinta am plecat. <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[573],"tags":[6032],"class_list":["post-6783","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-media-marketing","tag-tehnologie-si-intimitate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6783","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6783"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6783\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6783"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6783"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6783"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}