Strans in chingile dealurilor ce-l inconjoara din trei parti si pana de curand in cele ale unei conduceri politice ce a tinut investitorii straini departe, Clujul a fost nevoit sa-si gaseasca propriile cai de a se dezvolta. Lipsit de avantajul apropierii de granite, asa cum il are Timisoara, sau de cel al comertului, precum Constanta, orasul de la poalele Feleacului si-a gasit totusi propria sa nisa: cea a serviciilor financiare.<\/P> <\/P> In Manastur, unul dintre cartierele de blocuri din Cluj construite in anii \u009170 pentru muncitori, ce strange in jur de o suta de mii de locuitori, si-au facut deja intrarea vreo 7-8 banci, iar \u0084alte cateva se pregatesc acum\u0093, spune Cristian But, directorul comercial pentru persoane juridice al Grupului Cluj din cadrul BRD Soci\u00e9t\u00e9 G\u00e9n\u00e9rale. Tiparul nu difera cu nimic de cel al altor orase mari sau al Bucurestiului, unde bancherii au ocupat mai intai centrul si mai apoi s-au retras, in cautarea clientilor, dar si a unor spatii mai ieftine, catre periferii si zonele mai putin avute. In Manastur, chiria pentru un spatiu in care sa se poata deschide o banca nu trece de 40 de euro pe metrul patrat, sustine But, in timp ce in centru depaseste deja o suta de euro.<\/P> <\/P> Mai mult de atat insa, in centru \u0084nici nu prea mai sunt spatii de inchiriat\u0093, adauga si Ramona Cuc, general manager si actionar al companiei imobiliare Grup de Lux, \u0084pentru ca deja bancile sunt inghesuite\u0093. Fara a fi o situatie tipica doar Clujului, extinderea agresiva a bancilor (\u0084inceputa in urma cu doar vreo doi ani\u0093, dupa cum spune Cuc) denota si o alta realitate, vizibila chiar si cu ochiul liber: orasul se dezvolta agresiv, afacerile cresc, iar proiectele imobiliare cunosc o adevarata explozie. Si, chiar daca o astfel de realitate este comuna aproape oricarui alt oras mai important din Romania, Clujul are totusi ceva aparte: o comunitate de afaceri care a reusit, impartindu-si piata locala fara lupte de gherila, sa creeze nume locale puternice, o izolare politica cu iz nationalist in fata investitiilor straine de mare amploare si, nu in ultimul rand, o fantoma care inca il bantuie. <\/P> <\/P> Este vorba de Caritas, ingineria financiara din anii \u009190 pornita din Cluj, in care multi romani si-au pierdut banii. Jocul piramidal infiintat atunci de Ioan Stoica \u0084a durat mult si, asa nefericit cum a fost el, a facut si multi castigatori, majoritatea aici\u0093, spune Dan Palagheanu, unul dintre actionarii Compexit, dealerul local al Skoda. Opinia sa este insa impartasita, aproape fara exceptie, de oamenii de afaceri locali care spun ca, mai mult decat in alte parti, in Cluj exista de pe urma Caritas o patura de mijloc semnificativ mai consistenta decat in alte parti. <\/P> <\/P> O patura de mijloc mai \u0084atenta atunci cand vine vorba despre investitii\u0093, sustine Rares Nilas, directorul BT Securities, \u0084mai inclinata spre economisire si investitii si mai putin spre consum\u0093. <\/P> <\/P> Si totusi, clujenii consuma suficient pentru a starni interesul marilor retele comerciale, reunite deja in cea mai mare parte pe piata clujeana, dupa ce multi ani locuitorii orasului de pe malurile Somesului au avut un singur punct pe harta de shopping – magazinul Metro de la iesirea spre Oradea. In ultima perioada, langa Metro au rasarit Praktiker, Cora, tot aici se construieste cel mai mare mall din Transilvania – <\/P> Nu in ultimul rand, in lipsa investitiilor straine de mare amploare, tinute la distanta in vremea cand Primaria era condusa de Gheorghe Funar, oamenii de afaceri locali au avut spatiul necesar sa-si creasca in liniste propriile companii. Aici s-au nascut afaceri puternice cu capital romanesc, ce au reusit sa-si impuna numele pe piata locala in fata multora internationale, iar acum isi cauta drumul dincolo de orasul de origine si chiar si in afara tarii.<\/P> <\/P> In lipsa unor avantaje care sa tina de amplasament, asa cum au orasele de frontiera, sau ale unora comerciale, cum este cazul oraselor portuare, dar si a unei industrii grele dezvoltate, Clujul a crescut insa mult pe o piata mai sofisticata, cea a serviciilor, in special a celor financiare si a celor din domeniul IT. In urma cu doi ani, <\/P> Tot in Cluj s-a nascut insa si un alt nume important al industriei IT, Brinel, companie detinuta de omul de afaceri Marcel Borodi, dar si alte firme romanesti precum Ardaf (asigurari), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Ursus (bere) sau Euro GSM (retail de telefonie mobila). In domeniul financiar, Banca Transilvania, creata in 1993 de un grup de oameni de afaceri locali, este in prezent una dintre cele mai importante nume de pe piata bancara, reus <\/P> Trecand insa de aceste nume mari, exista in Cluj \u0084o adevarata efervescenta de companii mici si medii, de start-up-uri care se pot dezvolta foarte bine\u0093, crede Horia Ciorcila, presedintele Bancii Transilvania si unul dintre cei care au participat la nasterea ei. In opinia lui, in Cluj exista multe capitaluri, care nu sunt insa foarte vizibile, pentru ca sunt mici, \u0084in jurul a 1-3 milioane de euro, insa in mainile multora\u0093. Capitaluri care pot forma viitorul oricarui business mic si mediu, avand – \u0084cum noi n-am avut pe vremuri\u0093 – posibilitatea de a beneficia si de finantari bancare si de know-how. \u0084Daca aveam noi aceste posibilitati, acum eram de mult o banca regionala\u0093, afirma Ciorcila. In opinia sa, viitorul Clujului este acum \u0084in servicii, de orice fel\u0093, adaugand ca se gandeste la \u0084cateva start-up-uri in zona serviciilor, in special a celor medicale si a celor financiare de nisa\u0093.<\/P> <\/P> Moda investitiilor imobiliare, \u0084care duc trena acum la Cluj\u0093, i se pare periculoasa, chiar daca doi-trei ani de acum inainte acestea vor ramane printre cele mai interesante investitii, inclusiv pentru ca \u0084nu necesita o strategie foarte elaborata\u0093. Dar \u0084e ciudat ca migreaza spre aceste afaceri oameni care chiar nu au nimic de a face cu ele si nu se pricep la domeniul acesta\u0093, sustine el, adaugand ca aceasta efervescenta ar putea sa nu aiba un final prea fericit pentru multi. Si, desi a investit o parte din banii obtinuti pe Astral in proiecte imobiliare locale (blocuri de apartamente si duplexuri), Horia Ciorcila spune ca \u0084nu il fascineaza deloc afacerea asta\u0093. <\/P> <\/P> In ultimii ani, piata imobiliara din Cluj a crescut constant, confirma si Ramona Cuc de la Grup de Lux. Ritmul constructiilor a crescut cu 400% fata de 2001, iar in urmatorii doi-trei ani \u0084vor fi lansate in jur de 12.000 de unitati rezidentiale\u0093, dupa ce in 2006 au fost livrate cel putin 1.500 de locuinte. Spre deosebire de Bucuresti, unde cele mai multe proiecte rezidentiale sunt dezvoltate in zona de preturi ridicate, Clujul a avut o alta strategie. \u0084Noi am construit, incepand de prin 2000, mai intai pentru persoanele cu venituri medii\u0093, spune Cuc, adaugand ca, pe langa cererea mare pentru astfel de imobile, diferenta vine si din tipologia diferita a investitorilor. Astfel, daca Bucurestiul a adunat mari investitori straini, in Cluj cei mai multi sunt locali.<\/P> <\/P> De fapt, spun unii oameni de afaceri, \u0084investitiile in real estate sunt noul sport national\u0093 si in Cluj. Multi s-au \u0084antrenat\u0093 pe vremea cand singurele bunuri imobiliare tranzactionabile erau apartamentele in blocurile comuniste. Mai apoi s-au apucat de construit – cate un imobil de apartamente, cate un centru comercial, iar acum sunt la moda imobilele de birouri de clasa A sau proiecte complexe de mari dimensiuni.<\/P> <\/P> De exemplu, Mihaela Rus, proprietara celei mai mari agentii de publicitate din afara Bucurestiului – Vitrina – este un investitor activ pe piata imobiliara. \u0084De patru-cinci ani investesc in real estate cu niste prieteni. Construim acum o cladire de birouri cu sase etaje.\u0093<\/P> <\/P> Fosti actionari ai Astral, alaturi de fostul presedinte al Bancii Transilvania, Iosif Pop, au pus bazele societatii de investitii imobiliare Imofinance, activa cu dezvoltari in zona Clujului si a Sibiului, dar care vizeaza si Capitala.<\/P> <\/P> Efervescenta imobiliara care a cuprins Clujul se vede in numarul mare de proiecte de mare amploare. In oras sunt in constructie 3-4 mall-uri. Cum terenuri libere nu prea mai sunt, industria clujeana se transforma rapid in locuinte sau spatii comerciale. Pe locul fabricii Tricotaje Somesul se va construi un alt mall. Fostul sediu al producatorului de lactate Napolact a fost cumparat cu patru milioane de euro de retailerul Spar. Fratii Octavian si Calin Buzoianu pregatesc transformarea fabricii de dulciuri Feleacul intr-un proiect imobiliar in valoare de 30 de milioane de euro. De altfel, pe o parte din terenul fabricii – a carei activitate de productie este in curs de mutare in afara orasului – a fost construit deja singurul hotel de cinci stele din Cluj, <\/P> Si in materie de hoteluri, investitiile planuite pentru anul in curs sunt importante, in conditiile in care un studiu pus la dispozitia BUSINESS Magazin de Nina Moldovan, managerul <\/P> \u0084Clujul urmareste tendinta Bucurestiului\u0093, crede Moldovan, \u0084dar cu un mic decalaj\u0093. In opinia sa, cea mai mare parte a clientilor de hoteluri din Cluj sunt corporatisti, veniti la diferite evenimente de business, organizate de banci sau companii farmaceutice, dar si evenimente universitare. \u0084Turismul universitar va aduce cel putin 10% din clienti pe ambele hoteluri\u0093, este de parere Moldovan. In plus, adauga ea, va aparea turismul de shopping, datorita deschiderii Iulius Mall, iar perspective de dezvoltare se vad si datorita expansiunii traficului aerian. <\/P> <\/P> Dezvoltarea imobiliara, indiferent de forma pe care o imbraca, este insa franata de o infrastructura inca saraca. Autoritatile locale par totusi hotarate sa schimbe ceva. \u0084Prioritatea zero o reprezinta infrastructura: modernizarea strazilor, parcari, pietele, centurile ocolitoare\u0093, spune primarul Emil Boc. In lucru este acum soseaua de centura a Clujului, Valcele-Apahida, \u0084care va scoate tot traficul greu de pe Calea Turzii si din \u00abcurba mortii\u00bb\u0093, completeaza el. De asemenea, Consiliul Judetean este implicat intr-un proiect major de extindere a aeroportului international din <\/P> Cu atat mai mult cu cat investitii majore, precum cea anuntata de Nokia in parcul industrial – o fabrica de telefoane mobile – sunt conditionate de existenta unui terminal cargo. Mai mult, si Ericsson analizeaza posibilitatea unei investitii la Cluj. <\/P> <\/P> \u0084Sunt unele statistici care ne spun ca in jurul anului 2014-2016 populatia din jurul Clujului se va ridica la un milion de locuitori, de la 320.000 acum\u0093, justifica Marius Nicoara, presedintele CJ. Acesti locuitori vor avea insa nevoie de locuinte, iar multi investitori imobiliari s-au indreptat deja de cativa ani catre dezvoltarea de complexuri rezidentiale. <\/P> <\/P> Nici Primaria nu a stat deoparte. Potrivit lui Boc, in diverse faze de constructie sau planificare sunt acum nu mai putin de patru complexuri rezidentiale, in parteneriat public-privat. \u0084Noi am venit cu terenul, iar investitorul cu banii\u0093, spune primarul. Doua dintre ele se vor intinde pe cate 200 de hectare si au fost adjudecate de Impact, respectiv TriGranit, iar celelalte doua sunt de dimensiuni ceva mai mici.<\/P> <\/P> O alta problema pe care o are municipiul este data de limitele geografice. \u0084Orasul nu prea are unde sa se extinda, in momentul de fata, daca nu face miscari majore\u0093, spune Emil Boc. De aceea, este in discutie crearea unei zone metropolitane, care sa inglobeze mai multe localitati din jur. Autoritatile dau asigurari ca proiectul va fi finalizat pana anul viitor.<\/P> <\/P> Venirea unor noi investitori va fi usurata de cele doua mari proiecte de legatura a Clujului cu restul Europei – mult-discutata autostrada Transilvania si modernizarea aeroportului. \u0084Mediul de afaceri si aeroportul s-au ajutat reciproc. A crescut traficul si datorita dezvoltarii afacerilor, dar si acestea au castigat de pe urma existentei aeroportului\u0093, rezuma David Ciceo, directorul general al aeroportului.<\/P> <\/P> Lucru confirmat, indirect, si de un alt om de afaceri local, Petru Prunea, presedintele si directorul general al societatii de investitii financiare Broker Cluj. \u0084In avioanele spre Cluj auzi mai mult vorbindu-se limbi straine decat romaneste\u0093, spune el, adaugand ca, in opinia sa, seriozitatea clujenilor este un atu important. \u0084La noi, o simpla vorba echivaleaza cu un angajament, iar asta ni se trage de la austrieci.\u0093 Si el, ca si ceilalti oameni de afaceri clujeni, spune ca bunastarea locala se datoreaza in parte fenomenului Caritas, \u0084de unde au ramas bani in buzunarele multor oameni de rand\u0093. Clujul nu patimeste de lipsa de investitori – \u0084chiar azi au venit la mine doua casnice cu 200 de milioane (de lei vechi – 20.000 lei – n.red.) in buzunar sa faca investitii pe bursa\u0093, sustine Prunea. Majoritatea clientilor Broker, al caror numar se ridica la peste 10.000, vin din Cluj, volumul investitiilor fiind sensibil mai mare decat cel venit din Bucuresti. In acest an, Broker Cluj vrea sa-si finalizeze un nou sediu in Bucuresti, dar sa treaca si granita tarii cu puncte de lucru la Atena, Budapesta, si Chisinau. <\/P> <\/P> Intentie pe care, de altfel, o impartaseste si Doru Bolos, directorul general si unul dintre actionarii unei alte societati de profil, Interdealer Capital Invest, care spune ca vrea sa se extinda in Republica <\/P> Apetitul micilor investitori pentru piata imobiliara tine, si in opinia lui Rares Nilas de la BT Securities, compania de brokeraj ce face parte din grupul omonim, tot de faptul ca localnicii \u0084nu au un apetit deosebit pentru risc\u0093. Clujenii sunt mai conservatori, isi asuma mult mai usor o pierdere pe termen scurt si sunt \u0084mai usor de calmat atunci cand apare pierderea\u0093, spune Nilas. Si aceasta tocmai pentru ca, spre deosebire de alti investitori, clujenii sunt dispusi sa-si tina banii \u0084blocati\u0093 pe termen lung. \u0084In Cluj gasesti investitori care nu si-au miscat o actiune de zece ani\u0093, adauga si Radu Taica, presedintele societatii de administrare a investitiilor Target Asset Management. Explicatia tine, in opinia lui Taica, de faptul ca plasamentele se fac in principal dintr-un surplus financiar de care dispun investitorii. Compania pe care o conduce Taica administreaza fondul de obligatiuni Fortuna Gold si fondul diversificat Fortuna Clasic si se pregateste sa lanseze inca doua: unul imobiliar si unul de actiuni. <\/P> <\/P> Si pe piata fondurilor deschise de investitii, Clujul reuseste sa-si faca auzita vocea, prin companii nascute si crescute aici. Globinvest, spre exemplu, este detinut de cativa oameni de afaceri si companii locale, existand pe piata de 11 ani. In prezent, fondul are peste 3.000 de investitori, potrivit directorului general Ilie Cenan, din care persoane fizice sunt cam 98% si doar 2% sunt persoane juridice. \u0084Ca sume investite, predomina oamenii de afaceri\u0093, explica Cenan, \u0084dar si clasa mijlocie este bine definita\u0093. Investitorii persoane fizice sunt majoritatea din Cluj, adauga el, dar si din alte zone. Cenan este unul dintre actionarii firmei (consiliul de administratie impreuna cu conducerea executiva avand peste 9% din totalul activelor Globinvest), iar alaturi de el mai detin participatii banca Romexterra (cu 20%), omul de afaceri Iosif Pop (19,95%), Claudiu Silaghi si alte persoane fizice, potrivit lui Cenan. In opinia lui, Clujul are cateva avantaje clare fata de alte orase: o piata financiara foarte dezvoltata, este un oras universitar in care cei 120.000 de studenti reprezinta o forta de munca foarte buna pentru companiile locale, are servicii medicale de prim rang si beneficiaza de un capital autohton foarte puternic. \u0084Exista, in plus, o comunitate de afaceri care colaboreaza foarte bine\u0093, incheie directorul general al Globinvest. <\/P> <\/P> In concurenta directa, BT Asset Management este parte a grupului financiar clujean si a intrat pe piata in a doua jumatate a anului 2005. <\/SPAN>Dupa mai putin de doi ani de activitate, compania a urcat pe locul al saselea pe piata administrarii de active, cu o cota de peste 8,7%. \u0084In 2006, veniturile BT Asset Management au avut o crestere de 1.000%, iar profitul de 600%\u0093, sustine Radu Hanga, directorul general al companiei, adaugand ca randamentul capitalului investit a fost de \u0084putin sub 50%\u0093. In privinta clientilor, Hanga spune ca multi dintre ei vin cu peste 4-5.000 de lei, dar media este \u0084pe undeva pe la 1.000-2.000 de lei\u0093. Si in opinia sa, atuurile Clujului tin in mare masura de comunitatea de afaceri puternica si de baza de forta de munca bine pregatita, asigurata de universitatile locale. In plus, afirma Radu Hanga, \u0084aici exista doua directii din care vin capitalurile straine: de la Bucuresti, dar la fel de bine si dinspre <\/P> Extinderea in teritoriu, fie ca are loc intre granitele tarii sau in strainatate, este de altfel unica sansa a companiilor locale. \u0084Pana acum a fost bine sa fii localizat in Cluj; pe viitor e insa discutabil\u0093, este de parere omul de afaceri Horia Ciorcila, adaugand ca afacerile care sunt axate strict pe un oras nu mai pot rezista. Desi nu exclude cu totul varianta unei achizitii pe piata locala, \u0084pentru ca de cautat cautam\u0093 presedintele Bancii Transilvania spune ca in perspectiva se gandeste si la o achizitie in afara Romaniei\u0093 sau, intr-un alt scenariu, la o fuziune cu un jucator strain. Pana una alta, Banca Transilvania are ca obiectiv sa acopere cat mai bine Bucurestiul. <\/P> <\/P> Asa cum, de altfel, au de gand sa faca mai toate companiile clujene. Motivul e destul de evident, explica Marcel Borodi, presedinte si CEO al companiei IT Brinel: \u0084Clujul este o piata regionala, aici nu este tumultul din Bucuresti. Numarul jucatorilor este mai mic, dar si oportunitatile sunt mai putine si imprastiate pe un teritoriu mult mai larg\u0093. In 2006, compania pe care o conduce a avut o cifra de afaceri de 19 milioane de euro, iar pentru 2007 isi propune o crestere de 20-30%. Cel putin cinci ani, crede Borodi, pe piata va mai fi destul loc de crestere.<\/P> <\/P> Tot cu ochii pe Bucuresti sta in 2007 si compania de asigurari Ardaf, nascuta in Cluj, ce a fost preluata recent (in proportie de 56%) de fondul ceh PPF Investments, printr-o tranzactie de 35 de milioane de euro. Pentru Ardaf, mai bine de jumatate din afaceri vin din zona Transilvaniei si doar 5% din Bucuresti, potrivit lui Augustin Ielciu, directorul general adjunct. Pentru 2007, planurile vizeaza deschiderea a 12 agentii in Bucuresti si realizarea a circa 20% din cifra de afaceri in Capitala. La nivel de tara, anul acesta vor fi deschise circa 20-25 de agentii. Dupa ce a fost trecuta in 2006 sub supraveghere speciala din cauza unor dezechilibre financiare, Ardaf vrea acum sa recastige increderea clientilor printr-o campanie agresiva de publicitate, afirma Ielciu.<\/P> <\/P> \u0084Ne-am mutat sediul la Bucuresti, pentru ca acolo sunt autoritatile, cei mai multi parteneri de afaceri\u0093, da un alt argument Dragos Damian, directorul general al producatorului de medicamente Terapia Ranbaxy. In plus, adauga el, compania a preluat in 2005 doua fabrici in Capitala, Pharmaplant si Promedic. Fabrica clujeana Terapia a fost preluata de producatorul indian de medicamente Ranbaxy in primavara anului 2006 pentru 324 de milioane de dolari. Indienii au fuzionat apoi operatiunile comerciale din <\/P> Pentru companiile din domeniul consultantei ce vor sa se extinda, prezenta \u0084semnificativa\u0093 pe piata Bucurestiului este obligatorie, spune Adrian Crivii, director general al Darian, cea mai mare firma romaneasca din domeniul evaluarii. \u0084In Capitala vin investitorii mari, care au nevoie de servicii si daca nu esti acolo, pierzi foarte multe oportunitati.\u0093 Din punctul de vedere al serviciilor de evaluare, Bucurestiul este cea mai mare piata, cu cele mai mari proiecte si tranzactii si cu cei mai multi clienti. In prezent, 15-20% din cifra de afaceri realizata de Darian se datoreaza Bucurestiului, in conditiile in care firma, ce are o istorie de 17 ani si a abordat Capitala din 2000, are acum 15 birouri in toata tara.<\/P> <\/P> Pentru Stefan Vuza, proprietarul SCR (Serviciile Comerciale Romane) si cel care este considerat cel mai bogat clujean, cu o avere de 250 de milioane de dolari, \u0084sediul la Cluj este o etapa intermediara si probabil ca va urma Bucurestiul\u0093. SCR este un grup compus din 17 companii, cu 7.000 de angajati. Planurile omului de afaceri – clujean prin adoptie, dar originar din Piatra-Neamt – vizeaza achizitionarea unor colosi industriali precum Oltchim sau Electroputere. \u0084Multi s-au ferit de industrie, datorita dificultatilor de gestionare a fortei de munca\u0093, spune Vuza.<\/P> <\/P> Nu toate marile afaceri clujene planuiesc sa se mute in Capitala. Silvia Fodor, fondatoare, alaturi de sotul sau, Zsolt, a retailerului de telefonie mobila Euro GSM, prefera Clujul. \u0084Cred ca cineva care isi face treaba serios poate avea acelasi succes, indiferent de unde ar proveni\u0093, spune Silvia Fodor. Ea remarca insa ca, in general, romanii sunt mai interesati de imagine decat de lucruri temeinice si da si o explicatie a evolutiei bune a multor afaceri din Cluj: \u0084Ardelenii sunt mult mai introvertiti si mai orientati spre rezultate decat spre imaginea lor\u0093. Lucru remarcat si de Ioan Rus, fruntas PSD si asociat cu Ion Tiriac in grupul RMB Auto, dealer al marcilor Mercedes-Benz, Ford, Mazda, Jeep, Chrysler etc.: \u0084Pe de-o parte, in zona Transilvaniei cred ca este dorinta mai mica de epatare\u0093, dar, subliniaza Rus, \u0084si putinta este mai mica\u0093.<\/P> <\/P> In plus, din statisticile de vanzari de masini rezulta o diferenta intre ceea ce se intampla in zona Ardealului si alte zone: \u0084Aici se vand mai multe autovehicule comerciale (vehicule ce nu sunt utilizate pentru confortul proprietarului, ci ca mijloc de productie), in timp ce in alte parti se vand mai multe limuzine\u0093, mai spune Rus.<\/P> <\/P> Iar vanzarile de autovehicule in Transilvania sunt pe un trend crescator, remarca si reprezentantii Compexit – dealer Skoda si Seat -, grup controlat de oamenii de afaceri Razvan Rotta, Dan Palagheanu, Titus Nicoara si Marius Nicoara (presedintele CJ). \u0084Planurile de viitor includ deschiderea in aceasta vara a unei reprezentante la Bistrita\u0093, spune Palagheanu.<\/P> <\/P> Pentru alte companii clujene, extinderea in afara granitelor tarii a fost solutia pentru a putea creste in continuare. Catre piete externe (cu exporturi de 10-12% din cifra de afaceri, in 2006) a mers de multi ani si cel mai mare producator de cosmetice, Farmec, ce detine, conform unui studiu ACNielsen, citat de Ovidiu Turdeanu, unul din principalii actionari ai companiei, primul loc in piata cosmeticelor ca volum de vanzari. Ca valoare insa, Farmec este \u0084pe locul doi sau trei\u0093, sustine Turdeanu. Compania este detinuta de familia Turdeanu. Farmec, firma consacrata prin marci ca Doina, Triumf sau Gerovital, a deschis o reprezentanta la Budapesta si a anuntat ca va mai deschide inca doua in acest an, \u0084posibil in <\/P> Si Jolidon, compania clujeana specializata in productia si vanzarea de lenjerie, s-a orientat de mai multi ani catre pietele externe. Prima reprezentanta externa a fost deschisa in 2001 in Ungaria, apoi au urmat cele din Italia si Franta. Iar in februarie, Jolidon a achizitionat reteaua de magazine Infiore din Italia.<\/P> <\/P> Pentru Primaria din Cluj, fierberea pe care o traieste acum orasul poate fi o problema. Insa Emil Boc spune ca stie cu ce sa-i multumeasca atat pe investitori, cat si pe locuitorii orasului: \u0084Forta de munca bine pregatita, infrastructura (soseaua de centura, inelele ocolitoare, aeroportul, autostrada), locuintele noi si un oras multicultural in care sa te simti bine sa traiesti, cu o traditie ardeleneasca pe cinste, cu o tuica, un gulas si o varza de Cluj bine promovata\u0093.<\/P><\/SPAN><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Strans in chingile dealurilor ce-l inconjoara din trei parti si pana de curand in cele ale unei conduceri politice ce a tinut investitorii straini departe, Clujul a fost nevoit sa-si gaseasca propriile cai de a se dezvolta. Lipsit de avantajul apropierii de granite, asa cum il are Timisoara, sau de cel al comertului, precum Constanta, orasul de la poalele Feleacului si-a gasit totusi propria sa nisa: cea a serviciilor financiare.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[5950],"class_list":["post-6691","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-dincolo-de-mostenirea-caritas"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6691","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6691"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6691\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27993,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6691\/revisions\/27993"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6691"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6691"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6691"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}